Răzbunarea economică a Rusiei împotriva Republicii Moldova: Patru embargouri într-un an

de Razvan Diaconu | 24.7.2014 .

În timp ce UE nu reuşeşte să impună sancţiuni eficiente împotriva Federaţiei Ruse, aceasta desfăşoară un război comercial dur împotriva partenerilor estici ai Uniunii, încercând să stopeze ieşirea lor de sub influenţa Kremlinului.

Republicii Moldova i-au fost impuse, în ultima săptămâna, două sancţiuni, ajungându-se astfel la patru embargouri puse pentru exporturi agricole în Rusia, începând din septembrie 2013.

Primul a vizat vinurile moldoveneşti şi a fost anunţat înaintea summitului de la Vilnius, în cadrul căruia Moldova a parafat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

A urmat un embargou parţial pentru produse din carne de porc, înainte de ratificarea şi semnarea Acordului, şi ultimele două, care ţintesc exporturile de fructe şi legume în Federaţie, cu două luni înainte de intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană (la 1 octombrie).

Ponderea majoră în structura producţiei agricole a revenit celei vegetale, care a deţinut 72% (în anul 2012 – 62%) din volumul total al producţiei agricole, iar producţiei animale – 28%, respectiv.

Schimburile comerciale dintre Rusia și Moldova

Volumul schimburilor comerciale dintre Rusia și Moldova (inclusiv regiunea transnistreană) a crescut în în primele 5 luni din acest an cu 10,7%, față de aceeași perioadă a anului precedent, cifrându-se la 748 de milioane de dolari, conform Serviciului Vamal al federaţiei.

Au crescut exporturile Rusiei, cu 17,4%, până la 632 milioane de USD, şi au scăzut cele ale Republicii Moldova – cu 16%, până 115,4 milioane de dolari.

Moldova livrează pe piaţa rusă preponderent produse agricole.

Primul embargo – vinurile

În aşteptarea summitului de la Vilnius al Parteneriatului Estic, Moscova a declanşat o serie de acţiuni de intimidare a statelor care se pregăteau de parafarea Acordurilor de Asocierea cu UE. Războiul comercial a început în iulie 2013, cu interzicerea produselor de ciocolată Roshen. Compania aparţine actualului preşedinte al Ucrainei, Petro Poroşenko, şi a exportat în 2012, pe piaţa din Rusia şi Belarus (aliatul Moscovei), ciocolată în valoare de un sfert de miliard de dolari.

Pretextul “cortinei de ciocolată”, cum a fost numită riposta la susţinerea de către miliardar a mişcării ucrainene pro-Europa, l-a reprezentat substanţa “toxică”, benzopiren, depistată în produsele Roshen.

În septembrie, Rusia a interzis total importurile de vin din Republica Moldova, prima măsură din şirul de represalii economice lansate pentru a stopa apropierea de Uniunea Europeană a acestui satelit al Federaţiei.

În decembrie, ministrul Agriculturii din Moldova, Vasile Bumacov, estima la 20 de milioane de dolari sumele pierdute odată cu piaţa rusă. Mare parte din prejudiciu provenea din vinurile spumante ce nu au mai ajuns de sărbători la ruşi.

Precedent

Rusia s-a mai folosit de embargo pentru a influența politica “deviaţionistă” a statelor din spaţiul fostei URSS. În 2006, Moscova a interzis importurile de vin din Moldova şi Georgia, din cauza orientării pro-UE şi NATO a Georgiei şi a divergenţelor cu Republica Moldova pe subiectul Transnistria.

Ambele state vindeau pe piaţa rusă mai mult de 80% din totalul exporturilor de vin.

Context diferit, impact diminuat

Impactul asupra vinificaţiei nu a fost la fel de puternic precum în 2006, din mai multe motive.

După experienţa din urmă cu opt ani, mulţi producători de vin s-au orientat spre alte pieţe, pentru a nu mai cădea victime politicii Kremlinului.

Pentru a evita dependenţa de piaţa rusă, unii îşi asiguraseră deja desfacere nu doar în ţări din fostul spaţiu sovietic (Kazahstan, Ucraina, Belarus), sau Europa (Polonia, România), ci şi din Asia (Japonia, Taiwan) şi SUA.

Pe de altă parte, UE a reacţionat imediat şi şi-a deschis total piaţa pentru vinurile moldoveneşti. Cantitatea este foarte mică şi preţurile sunt foarte mici.

La sfârşitul anului trecut, Ministerul Agriculturii de la Chişinău anunţa că în 2013 s-au produs 160 de milioane de litri de vin, din care au fost exportaţi 120 de milioane de litri (valorând aproximativ 190 de milioane de dolari), cu 23% mai mult decât în anul 2012.

Nu în ultimul rând, Rusia face parte acum din Organizaţia Mondială a Comerţului (spre deosebire de anul 2006) şi este obligată să-şi justifice deciziile de acest gen.

Republica Moldova a anunţat miercuri, 23 iulie 2014, că va solicita Organizaţiei Mondiale a Comerţului să adopte noi sancţiuni împotriva Rusiei.

Rusia a aderat la OMC în 2012, după 18 ani de negocieri.

Al doilea embargo – carnea de porc

În aprilie, Serviciului federal de supraveghere veterinară şi fitosanitară din Federaţia Rusă, Rosselhoznadzor, a interzis importul de carne procesată din Republica Moldova, pentru că nu respectă normele Uniunii Vamale.

Exportatorii moldoveni sunt acuzaţi că ajută statele europene să exporte mascat în Rusia produse din carne de porc.

Efectul măsurii a fost limitat, deoarece cantitatea exportată este mică – în 2013 au fost vândute pe piaţa rusă doar trei tone de mezeluri şi alte produse din carne de porc.

Însă, combinat cu efectul embargoului pentru vinuri (instituit în septembrie 2013), a provocat o diminuare cu 28,6% a exporturilor Republicii Moldova pe relaţia cu Federaţia Rusă, în primele 5 luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut.

Ultimele embargouri – fructe şi legume

De fapt, este vorba despre două sancţiuni economice aplicate în ultima săptămână. Mai întâi, Moscova a interzis importurile de fructe, apoi cel al conservelor de fructe şi legume.

Mai mult, se discută şi blocarea importurilor de vită şi carne de oaie.

O serie de sancţiuni ce vor avea un efect cumulat consistent asupra economiei Republicii Moldova, care se bazează pe agricultură.

Date preliminare pe primele 9 luni din 2013. Sursa: Institutul de Statistică al Republicii Moldova

“Vom avea probleme, dacă va fi blocat exportul de carne de vită şi carne de oaie, dar mai ales fructe, pentru că 80% din mere sunt exportate în Federaţia Rusă”, declara îngrijorat ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, citat de presa de la Chişinău, înainte de instituirea ultimelor două embargouri.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat luni, la plecarea spre Consiliul European, că autorităţile de la Bruxelles vor dubla cotele de fructe şi de vinuri pe care Moldova le poate exporta pe piaţa europeană în regim de duty-free (fără taxe).

La întrunire s-a discutat, de asemenea, posibilitatea ca oportunitățile acordate în cadrul Acordului de Liber Schimb Cuprinzător și Aprofundat (DCFTA) să fie devansate, să intre în vigoare în septembrie, nu de la 1 octombrie, cum era programat.

Comisarul european pe Agricultură, Dacian Cioloş, a anunţat miercuri că se caută soluții pentru ca merele, prunele şi strugurii din Republica Moldova, interzise pe piaţa rusă, să intre pe pieţele Uniunii.

Preşedintele Băsescu a explicat că dublarea de către UE a cotelor la fructele şi vinul fructe și vin importate din Republica Moldova în regim duty-free nu este suficientă pentru a contracara sancţiunile impuse de Federaţie. Este nevoie, urgentă, de identificarea unei soluţii pentru depozitarea fructelor şi legumelor din Republica Moldova.

Exporturile de fructe ale Republicii Moldova. Sursa: indexmundi.com

 

Publicat la data de 24.7.2014 .

4 comentarii

  1. CALIMAN EUGEN-analist de provincie
    26.7.2014, 11:59 am

    1.Din pacate, o “solutie” rapida pentru depozitarea fructelor si legumelor din R.Moldova nu exista.In lipsa unei viziuni si atitudini politice “pro-active” de dezvoltare economica (caracteristica Europei)R.Moldova nu are(la fel ca Romania)nici un proiect economic national,a carui “parte” trebuia sa fie integrarea in UE, cu tehnicile de raspuns la (asteptatele) embargouri ale Rusiei, dupa orientarea catre UE.
    Probabil ca tot “raul spre bine”, fiindca previzibila deschidere a pietei legumelor si fructelor sale catre UE, va accelera ceeace altfel se desfasura lent si cu imense poticneli politice.
    Piata Agricola a UE este pretentioasa fata de cea a Rusiei, in care produsele erau in mare parte livrate in stil “aprozar” – obligind R.Moldova la o “reforma” profunda si rapida de tehnica agricola – favorizata de existenta unui “parc agricol-industrial, profilat pe agricultura.
    2.Mai ramine insa de rezolvat, problema compensarii perderilor cauzate de acest embargo – usor de suportat de SUA si UE, data fiind dimensiunea redusa a tarii si agriculturii sale.
    Ceeace credea Rusia ca va duce la ingenuncherea agriculturii R.Moldova, se va transforma in “inversul” acestei asteptari.Din blocajul rusesc al importurilor agricole, tara se va alege cu o agricultura restructurata printr-o adevarata “terapie de soc”, impusa de embargou.
    Iata ca proverbul “unde dai si unde crapa”, este si aici valabil, efectul acestei lovituri economice, find invers celei asteptate:restructurarea rapida a productiei agricole, crearea infrastructurii comerciale, a celei de pastrare si prelucrare a produselor perisabile,etc., in sfirsit, o modernizare fortuita a agriculturii tarii-surori a Romaniei!
    3.In concluzie, paradoxul embargolului rusesc asupra produselor agricole, este acela ca in loc sa “darime” agricultura tarii, impune constructia (de facto a)unui PROIECT NATIONAL de reconstructie/restructurare rapida a agriculturii moldovenesti care va fi sprijinit energic de UE si SUA.In lipsa acestuia, tara “vegeta” pe mai departe in stagnare generala, fiind inexistent orice proiect national de reconstructie economica -industriala si agricola!
    Raminem recunoscatori Rusiei, pentru “nepriceperea” la economie, tragindu-si astfel singura, un imens “sut economic”, in propria “poarta” – goala de stiinta “dezvoltarii economice”…

    • Gheorghescu
      28.7.2014, 12:07 pm

      @Caliman Eugen: foarte bun comentariul, sunt aproape pe deplin de acord. Aproape, fiindca utilizarea cuvantului “fortuit” nu este adecvata: se pare ca s-a dorit folosirea acestui cuvant cu sensul “fortat”, in timp ce cuvantul inseamna “intamplator”.
      In rest, numai de bine.

  2. Aurelia Munteanu
    30.7.2014, 4:04 pm

    Paradoxul embargoului rusesc asupra produselor agricole , este acela ca in loc sa “darime” agricultura tarii , impune constructia (de facto ) unui PROECT NATIONAL de reconstructie /restructurare rapida a agriculturii moldovenesti care va fi spriginit energic de UE si SUA.

  3. Aurelia Munteanu
    30.7.2014, 4:07 pm

    Sa vedem partea plina a paharului . Partea constructiva a embargoului rusesc

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Mutarea contribuţiilor: problemele ei ascunse și mitologia oficială

Discuţia privind mutarea contribuţiilor plătite din salariu de la sistemul actual, parţial la angajat şi parţial la angajator, integral pe seama salariatului are conotaţii...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Consultanții: Ministerul Finanțelor ia bani „cu forţa” din sectorul privat, prin stabilirea unui prag al salariului brut. Cheltuielile angajatorilor vor creşte

Planul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) de a  se impune firmelor private „un anumit nivel al salariului brut” este o intruziune discutabilă  în mediul privat,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

The Global Human Capital Report 2017: România, locul 42 din 130, în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman

România ocupă locul 42 din 130 de state la nivel mondial în funcţie de dezvoltarea capitalului uman, potrivit The Global Human Capital Report 2017,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul de cont curent la 7 luni, în creştere cu 63%. Semnalele de atenţionare se accentuează

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele şapte luni ale anului în curs un deficit de 3.631 milioane euro, rezultat cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Rectificarea: ”pozitivă” sau ”negativă” e, de fapt, NEGATIVĂ PENTRU NOI

Rectificarea bugetului 2017 a ajuns prilej de bancuri, pe sistemul rabinului care le dă dreptate şi guvernanţilor care spun că e pozitivă, şi liberalilor...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română