De Marin Pana | 22.2.2012 .
Dacă cea mai mare parte a rambursării împrumutului luat de la FMI va reveni BNR în perioada 2012 – 2016, fără a influenţa direct bugetul statului (suma totală în cauză figurează, însă, la datoria publică), banii primiţi de la Comisia Europeană vor trebui înapoiaţi integral de Ministerul Finanţelor în perioada 2015 – 2019.
Suma de 5 miliarde de euro, care se constituie în principalul împrumutului şi a acompaniat suma luată de la FMI, ar urma să fie plătită după cum se vede în tabelul alăturat.
La momentul scadenţei, aceste sume vor reprezenta undeva în jur de 1% din PIB pentru anul 2015 şi sub această valoare ulterior, desigur, dacă traiectoria de creştere va fi reluată şi nu ne vom confrunta cu noi turbulenţe interne sau internaţionale.
Trebuie remarcat că va fi nevoie de o economie destul de solidă şi de o execuţie bugetară fără derapaje populiste pentru a reuşi să ne onorăm obligaţiile asumate pentru a doua parte a acestui deceniu.
Acest fapt explică, foarte probabil, atât absenţa unor obligaţii de plată pentru principal ( va curge doar dobânda) în anul electoral 2016, cât şi reluarea în crescendo a plăţilor în următorul ciclu electoral. Cu un 2020 rămas, deocamdată, fără obligaţii de achitat către UE.
Fapt remarcabil, deja a început aşezarea decorului financiar al următoarelor două „olimpiade” politice.Ceea ce duce inevitabil cu gândul la utilitatea de a păstra calendarul lor de desfăşurare şi eventuale resincronizare a alegerilor prezidenţiale cu cele parlamentare. Şi la modul inteligent în care au fost duse negocierile din cadrul acordului.
Cert este că va fi necesară, şi pentru sumele destul însemnate datorate CE, găsirea în condiţii avantajoase a finanţării necesare pentru înlocuirea lor cu obligaţii către piaţa privată. Adoptarea euro la orizontul 2015 – 2017, deşi dificil de întreprins, ne-ar pune la adăpost de fluctuaţiile de curs la acel moment.
În acest context, continuitatea şi coordonarea politicilor pe segmentele bugetare, fiscale, de venituri etc. devine esenţială pentru îmbunătăţirea ratingului de ţară, diminuarea spread – ului de dobândă şi atragerea investitorilor străini.
Poziţia României în raport cu exerciţiul bugetar 2014 – 2020 al UE va depinde direct de factorii de decizie rezultaţi în urma scrutinurilor din 2012. Oricare ar fi aceştia, ar trebui să existe o minimă platfeormă comună, pentru a nu risca ieşirea dintr-o evoluţie deja conturată cu bune ecouri în străinătate.
Citeşte şi:
Inflația cumulată în perioada 2005 – 2011, interval în care deducerea personală a fost păstrată la valoarea inițială de 250 lei, a atins 55,6%. În mod normal, această deducere personală (suma care nu se impozitează la calculul impozitului pe venit), ar fi trebuit să fie indexată
... 
Statistica oficială a anunţat luni cifrele pe primul trimestru al anului 2012: suntem, potrivit datelor semnal despre PIB, în recesiune tehnică. E un bun prilej să aruncăm o privire pe structura economiei – cu motoarele unei creşteri care anul trecut era dătătoare de mari speranţe. Eventual să încercăm, privind sursele de creştere, pe ce mai putem conta în anul 2012.
Cu un rezultat provizoriu de
... 
Potrivit datelor disponibile la Institutul Național de Statistică, câștigul salarial a pierdut 5% din puterea de cumpărare din anul 2008 și până anul trecut.
Valoarea comunicată recent pentru luna martie, respectiv 1.543 lei (rămasă după impozitarea celor 2.126 lei brut) nu reușește, încă, să marcheze revenirea la nivelul de plecare maxim atins pe economie și păstrat aproape integral în 2009.
... 
România a coborât 7 poziții față de anul 2011 în ceea ce privește relația cu mediul de afaceri. Clasamentul a fost întocmit de specialiștii Băncii Mondiale sub titulatura de , „Doing business 2012”, iar țara noastră a ajuns pe locul 72 din
... 
Pe data de 31 ianuarie 2012, cursdeguvernare.ro publica o analiză de natură să lămurească de ce toți cei implicați în odiseea reîntregirii salariilor au dreptate. ... Citeste mai departe »
In ultima perioada, tensiunile legate de ceea ce se va intampla cu viitorul zonei euro au crescut exponential. Grecia continua sa fie o mare problema ... Citeste mai departe »
Din România au ieșit în contul serviciului datoriei externe pe primul trimestru din 2012 cu 2,7 miliarde euro mai mault decât în perioada similară din ... Citeste mai departe »
Inca din 2011 am constatat in unele comentarii privind Romania teza ca anul urmator, ca perioada electorala, va consemna o relaxare a executiei bugetare. O ... Citeste mai departe »
In ultima perioada, tensiunile legate de ceea ce se va intampla cu viitorul zonei euro au crescut exponential. Grecia continua sa fie o mare problema ... Citeste mai departe »
Din România au ieșit în contul serviciului datoriei externe pe primul trimestru din 2012 cu 2,7 miliarde euro mai mault decât în perioada similară din ... Citeste mai departe »
Inca din 2011 am constatat in unele comentarii privind Romania teza ca anul urmator, ca perioada electorala, va consemna o relaxare a executiei bugetare. O ... Citeste mai departe »
23.2.2012, 1:06 am
[...] Plăţile către UE, sincronizate cu calendarul electoral până la finele deceniului. Dacă cea mai mare parte a rambursării împrumutului luat de la FMI va reveni BNR în perioada 2012 – 2016, fără a influenţa direct bugetul statului (suma totală în cauză figurează, însă, la datoria publică), banii primiţi de la Comisia Europeană vor trebui înapoiaţi integral de Ministerul Finanţelor în perioada 2015 – 2019. Suma de 5 miliarde de euro, care se constituie în principalul împrumutului şi a acompaniat suma luată de la FMI, ar urma să fie plătită după cum se vede în tabelul alăturat. La momentul scadenţei, aceste sume vor reprezenta undeva în jur de 1% din PIB pentru anul 2015 şi sub această valoare ulterior, desigur, dacă traiectoria de creştere va fi reluată şi nu ne vom confrunta cu noi turbulenţe interne sau internaţionale. Integral in Curs de Guvernare. [...]