Chestiunea

Competitivitatea României 2017: Contribuția mediului de afaceri la scăderea cu 6 poziții în Top

World Economic Forum a publicat un nou Raport al Competitivității Globale, în care România este clasată pe locul 68 între cele 138 de state care… Mai mult

25.10.2017

Analiză

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la… Mai mult

24.10.2017

Analiză

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de… Mai mult

23.10.2017

Chestiunea

Un paradox care să ne pună pe gânduri: creştere economică rapidă fără întreprinderi care cresc rapid

Deşi ne-am plasat în fruntea UE la creştere economică pe ultimii doi ani în termeni de evoluţie a PIB, această performanţă notabilă primii a fost… Mai mult

22.10.2017

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

de Marin Pana 6.9.2017

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB estimat pentru anul în curs.

Rezultatul este mult sub performanța de anului trecut, când, la 31 iulie 2016, soldul bugetului a fost tot pe minus dar la doar -1,73 miliarde lei sau -0,23% din PIB.

Rezultatul cu aproape trei miliarde şi jumătate de lei mai slab decât în primele şapte luni jumătate din 2016 a apărut din combinarea avansului de 11,6 miliarde lei pe partea de venituri cu sporul de peste 15 miliarde lei pe partea de cheltuieli. Adică România a apăsat pedala acceleraţiei pe partea de cheltuieli peste posibilităţile, altminteri reale, date de rezultatul bun de creştere economică, până ce execuţia bugetară a început să patineze şi să scoată fum.

Observaţie: Contrar celor vehiculate public cu obstinaţie de criticii guvernării actuale indiferent de argumente, veniturile bugetare au crescut sensibil prin raportare la PIB. Adică s-a colectat mai mult decât anul trecut din creşterea economică. Problema reală constă în angajarea hazardată de cheltuieli, cu efect destabilizator pe moneda naţională.

Dacă ne-am fi rezumat în 2017 să mergem cu creşterile de venituri în linie cu creşterea economică faţă de 2016, nu am fi avut nici un deficit public după primele 7 luni ale anului. 

La finele lunii iulie am fi avut încasări de 17,3% din PIB şi cheltuieli de 17,3% din PIB.

Guvernul a ratat şansa istorică (cu care nu ne vom mai întâlni prea curând, şi să dea Domnul să mă înşel) de a consolida pe termen mediu stabilitatea macroeconomică de-abia câştigată cu greu, după o perioadă de mari sacrificii din partea populaţiei.

Fapt grav, dacă tot au crescut într-o proporţie semnificativ mai mare decât veniturile, cheltuielile nici măcar nu au fost orientate către dezvoltare şi investiţii, ci s-au dus în sacul fără fund al consumului după criterii discutabile ( de pildă, pe calea punctului de pensie umflat artificial , în proporţii egale pentru toţi pensionarii, indiferent de nivelul pensiei).

De reţinut, ne aşteaptă în acest septembrie scadenţa de plată a peste 1 miliard de euro din împrumutul de stabilizare macroeconomică luat în anul 2009 de la Uniunea Europeană, cheltuială pe care nu am avut-o în anul 2016, din motive de programare a scadenţelor legate de campania electorală  (după cum se vede, după ce că iarna nu-I ca vara, nici 2017 nu e ca 2016). 

Dar ce s-a întâmplat pe partea de cheltuieli ?

Pe capitole de cheltuieli, se remarcă cum ieșirea clară din anvelopa salarială de 7% din PIB recomandată de instituțiile internaționale și asumată în 2016 de țara noastră  a cam luat-o razna spre opt puncte şi jumătate din PIB iar fenomenul nu poate decât să se accentueze anul viitor, măsurile în acest sens fiind deja luate de către Executiv.

În esenţă, aproape tot sporul de cheltuieli s-a concentrat pe partea de cheltuieli de personal, unde a adus în plus o jumătate de procent din PIB pe primele şapte luni. De fapt, sporul de asistenţă socială de până acum s-a făcut prin limitarea drastică a investiţiilor ( observaţi cele 0,2% din PIB în plus şi în minus), un fel de trade-in în care s-au sacrificat dezvoltarea socială şi viitorul pentru consumul personal imediat în favoarea trecutului.

Reamintim că majorarea arbitrară a pensiilor cu 9% de la 1 iulie, survenită DUPĂ cea de 5% de la 1 ianuarie TOT 2017, va creea mari şi PERMANENTE probleme cu deficitul tot mai consistent ( peste patru miliarde de euro anual) al bugetului asigurărilor sociale. Experienţa a demonstrat că ajustarea în condiţii de criză a unor beneficii bazate pe ipoteza unei creşteri economice eterne la valori mari nu mai poate fi făcută, din considerente juridice.

Mai reamintim beneficiarilor că, pe calea subvenţiilor obligatorii de 30% – 40% din bugetul de stat pentru acoperirea găurii de la pensii, îşi vor plăti singuri o bună parte din propria pensie, prin intermediul plăţii de TVA, accize, impozite directe etc. Iar asta cu preţul slăbirii puterii de cumpărare a monedei naţionale în care îşi încasează veniturile.

Aşadar, prin modul în care se face execuția bugetară curentă, s-a deplasat clar accentul dinspre dezvoltare sustenabilă pe termen mediu și lung către consum iresponsabil pe termen scurt. Tendință care urmează a se accentua și se va vedea în continuare la nivelul deficitelor publice acumulate. Evident, nu poate fi vorba dacă se va produce un derapaj major, cu corecţiile dureroase de rigoare, ci când se va produce acesta.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.9.2017

5 comentarii

  1. Ovidiu
    7.9.2017, 10:39 am

    cresterea de cheltuieli la asistenta sociala de ~5 mld lei e 0.2% din pib. si ziceti ca se “compenseaza” cu scaderea de la investitii de ~1 mld lei, care e tot 0.2% din pib? parca da cu virgula. banui ca vine de la niste rotunjiri, da’ par sa fie cam grosiere…

  2. Dan T
    8.9.2017, 4:02 pm

    Cresterile de cheltuieli (nu de venituri cum gresit -eroare de redactare- se afirma) in linie cu cresterea economica fata de 2016 ar fi dus la un rezultat pozitiv -financiar -dar total negativ pentru propaganda socialaistilor !
    Evident, s-a ales solutia propagandei.

  3. Cristache Mihai
    12.9.2017, 11:54 am

    Domnule Pana ,

    Nu intru in analiza cifrelor prezentate. De regula prezentati cifre corecte. Interpretarea lor este problema!

    Daca in analiza dvs. ati fi amintit ca Guvernul Ciolos a refuzat sa proroge cu un an :

    -scaderea TVA la 19%
    -eliminarea asa -zisei taxe pe stalp de 1,5%
    -eliminarea accizei la carburanti
    si ca in acest mod a creat probleme veniturilor bugetare in 2017 ar fi fost in regula.
    Poate ca nu ar fi fost deficit deloc!
    Chiar si asa va reamintesc :

    – Cresterea PIB record
    – Inflatie anuala de 1,2% pe ultimile 12 luni
    -CDS la nivel minim ( sub 100 )
    – Consum in crestere cu cca 10 % .

    P.S Sa stiti ca actualii pensionari au platit pentru educatia dvs. ; ingrijirea dvs. medicala ; asigurarile sociale ( in cote mult mai mari decat acum ) etc. Putin respect pentru ei.
    In rest numai de bine!

    • Vali
      18.9.2017, 6:34 pm

      Curioasă această intervenție tipic de PSD(dealtfel Dragnea a dus exact același argument). Drgilor scăderea TVA, eliminarea taxei pe stâlp, eliminarea taxei pe stâlp și eliminarea accizei au fost legi populiste impuse de PSD într-un an preelectoral. Cu aceste populisme și cu promisiuni de măriri de salarii s-au câștigat alegeri. Acum de ce să fi prorogat Cioloș un an aceste legi? Nu venise PSD la guvernare? Nu acest partid a zis că legile sunt viabile în ciuda opoziției tehnocraților mult huliți? Păi asta însemna că Cioloș nu era așa deștept să guverneze scăzând veniturile și crecând cheltuielile dar PSD da. Acuma cică Cioloș a refuzat. Păi trebuia să aplice legea și să lase PSD ca inițiator să o administreze. Că de fapt era o lege de campanie se vede cum după 9 luni acciza scoasă se reintroduce. Și e din vina exclusivă a ipocriziei PSD nu din vina lui Cioloș. Și nu-l simpatizez pe domnul Cioloș. Grija lui excesivă pentru numele lui a dinamitat șansele dreptei care s-a trezit în situația ingrată de a susține un prim-ministru care dezavua pe susținătorii lui. DarD

  4. Vali
    18.9.2017, 6:43 pm

    Nu pot uita cum domnul Dragnea era la tablă speculând din mentalul colectiv ascendentul intelectual al profesorului, explicând el cum e cu aritmetica care scazi venituri și crești cheltuieli. De fapt el blufa că nimeni nu stătea să judece prostiile care le zicea. El se juca de-a profesorul deștept. Din păcate economia nu intră în blufurile politice. Rezultatele de creștere economică de azi sunt rodul anilor din urmă când eforturile de păstrare a unui echilibru au dat senzația unei țări stabile. Dincolo de consumul stimulat prostește economia a crescut cu industria (a căror investiții erau mult înainte) și cu IT-ul și serviciile (unde intră și șoferii de TIR de exemplu). Nu e meritul PSD-ului de azi aceste creșteri. Ba chiar se observă o scădere a investițiilor în industrie ceea ce înseamnă că peste 3 sau 4 ani industria nu va mai avea suflu de creștere. Deci de fapt PSD de azi ucide creșterea de mâine dar asta nu se vede așa cum Tăriceanu a pregătit criza deși în vremea lui s-a ajuns la 8% creștere PIB. Dar oamenii văd azi și cred că bunăstarea de azi e meritul unui PSD. De fapt acest partid a ținut țara în urmă tot timpul.

Lăsați un comentariu


Stiri

Fonduri suplimentare pentru bugetele locale

Razvan Diaconu

Aproximativ 240 de milioane de lei vor fi alocate suplimentar bugetelor locale din 36 de județe în vederea susținerii sistemului de protecție a copilului, a… Mai mult

Stiri

DNA – nouă plângere la CSM privind “afirmațiile calomnioase și denigratoare” ale lui C.P. Tăriceanu

Vladimir Ionescu

DNA a sesizat CSM în legătură cu o nouă declarație în care președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, acuză Direcția Anticorupție că este un instrument politic.… Mai mult

Stiri

Guvernul cere abilitare pentru a emite ordonanțe în vacanța parlamentară. Obiectivele vizate

Vladimir Ionescu

Executivul a aprobat miercuri un proiect de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legii organice, pe perioada… Mai mult

Stiri

Semestrul European 2018: România urmează o politică fiscală prociclică, deficitul structural a urcat la 2,3%, față ținta MTO de 1%

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană (CE) a stabilit că România nu a luat măsuri eficiente pentru a-şi „corecta abaterea semnificativă de la planul de ajustare în vederea atingerii… Mai mult

Stiri

Cazul Coman-Hamilton / Curtea de Justiție a UE a început audierile. Miza – recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex în scopul liberei circulații

Vladimir Ionescu

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a început marți audierile în care cazul românul Adrian Coman cere ca România să-i recunoască dreptul de rezidență… Mai mult

Stiri

România – campioana solicitărilor OLAF pentru deschiderea de dosare penale și recuperare de fonduri delapidate

Iulian Soare

Dosarul Tel Drum în care este acuzat și Liviu Dragnea este doar unul dintre cele 11 cazuri în care Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a… Mai mult

Stiri

Marile confederații sindicale și 39 de ONG-uri cheamă românii la proteste pentru a bloca modificarea legilor justiției și transferul contribuțiilor sociale

Vladimir Ionescu

Două dintre cele mai mari confederații sindicale – BNS și Cartel Alfa – precum și 39 de grupuri civice și organizații neguvernamentale au lansat miercuri… Mai mult