Rata inflaţiei – estimare de creștere de 5 ori în numai un an! Implicaţii

de Marin Pana | 28.6.2017 .

Valurile create de disputa politică au acoperit asperităţile economice ce se conturează tot mai clar la orizont şi care au ajuns la scadenţa schimbării radicale de trend.

Astfel, estimarea făcută de specialiştii BNR vede o creştere a ratei inflaţiei de la 0,6% în iunie 2017 până la 3,05% în iunie 2018, valoare cu care nu ne-am mai confruntat de prin anul 2012.

Pentru cei care au uitat cum a evoluat lupta anevoioasă cu reducerea creşterii preţurilor în România, reamintim seria care ne-a dus, într-o conjunctură internaţională foarte favorabilă din perspectiva preţurilor internaţionale ale petrolului, spre valori apropiate de zero ale acestui indicator-cheie pentru stabilitatea economică.

Practic, după ce am tot redus cotele de TVA, şi generală şi la alimente, operăm în prezent cu preţurile din urmă cu trei ani. Dar această resursă de temperare a inflaţiei consemnate oficial ( care nu are nepărat o corespondenţă în performanţa economică, dată fiind influenţa intervenţiilor adminstrative repetate ale statului) şi-a cam epuizat capacitatea de intervenţie.

Nu, o inflație de 5 ori mai mare în numai un an nu-i o joacă!

În curând, efectele majorării semnificative a veniturilor pe canalul salariilor din sectorul bugetar şi a creşterii artificiale a pensiilor ( care va amplifica deficitul deja cronic, undeva în jur de 4 miliarde de euro anual al bugetului asigurărilor sociale de stat) se vor transpune în stimularea creşterii economice, cu preţul ameninţării stabilităţii financiare a ţării ( vezi tabelul).

Schimbarea relativ rapidă (pe parcursul viitoarelor 12 luni) de palier de situare a inflaţiei va veni pentru unii ca o revelaţie dar ea a fost deja întrevăzută, potrivit modelelor economice de prognoză. Un nivel al inflaţiei de cinci ori mai mare peste un an nu este un lucru de joacă, mai ales la nivelul capacităţii de adaptare a percepţiei publice, după cinci ani de relativă stabilitate a preţurilor.

Deviaţia PIB arată diferenţa faţă de valoarea de creştere economică care ar fi putut avea loc în condiţii de stabilitate economică. Avansul ei de la plus 2% în prezent către un destul de problematic +3,42% la începutul lui 2019 indică pericole majore de derapaj macroeconomic şi riscuri majore de pierdere a stabilităţii pe tabloul de indicatori urmărit de UE.

Deja am cam ieşit din valorile permise la preţul caselor şi la costul forţei de muncă, mai avem 11 din 14 indicatori în regulă după ce eram printre premianţii clasei şi, foarte probabil, dacă vom continua pe actuala traiectorie economică, ne vom duce şi mai jos.

Situaţia nu arată deloc promiţător nici dacă se face trimitere şi la ipotezele destul de favorabile ca evoluţie în timp) utilizate în privinţa combustibililor (care ar urma în scenariul principal să frâneze creşterea preţurilor), a preţurilor volatile ( tripleta legume-fructe-ouă ar urma să scadă undeva spre jumătate indicele de inflaţie la trecerea în 2018) şi chiar a preţurilor administrate, ce ar urma să amortizeze din avansul preţurilor la începutul lui 2019.

Apropo de preţurile administrate, guvernanţii au ratat în prezent un moment prielnic de majorare a preţurilor la energie, rata negativă de aproape trei procente din iunie 2017 fiind în contratimp cu inflamarea, prin efect de bază până la 3,85%, din iunie 2018.

Atrage atenţia, în context, ieşirea ratei inflaţiei aflată sub influenţa politicii monetare, aşa numita CORE 2 ajustat, din intervalul ţintit de BNR de 2,5% plus/minus 1% după trimestrul al treilea din 2018. Precum şi estimarea de deteriorare în continuare a acestui indicator la peste patru procente începând cu 2019.

Toate aceste date pot părea seci dar se vor traduce în curând la nivelul vieţii de zi cu zi, unde se vor produce schimbări resimţite în buzunare. De la coşul de cumpărături şi până la ratele plătite la împrumuturi, vom achita factura basmului livrat de politicieni, cu pâinea mai multă fără muncă (şi eficienţă) în plus.

În fine, dar nu în ultimul rând, două întrebări la care ar merita reflectat.

1.Pentru cei care au muncit ani de zile să mai pună un ban deoparte, ar fi de gândit ce variantă e mai bună. Să le vină brusc ceva mai mulţi bani lunar dar să piardă din valoare la întreaga agoniseală de o viaţă ? Sau să admită corelarea veniturilor cu creşterea salariilor şi inflaţia, fără să piardă din banii deja puşi deoparte ?

2.Iar pentru cei care ar mai vrea să pună bani în depozite bancare pe 12 luni acum, dacă rata inflaţiei va fi de 3,05% în iunie 2018, la care bancă mai pot obţine peste un an vreun câştig în termeni reali ? Mai exact, ce instituţie financiară oferă acum o dobândă anuală nominală de 3,63%, pentru ca să rămână 3,05% după impozitare ?

Publicat la data de 28.6.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Mutarea contribuţiilor: problemele ei ascunse și mitologia oficială

Discuţia privind mutarea contribuţiilor plătite din salariu de la sistemul actual, parţial la angajat şi parţial la angajator, integral pe seama salariatului are conotaţii...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Consultanții: Ministerul Finanțelor ia bani „cu forţa” din sectorul privat, prin stabilirea unui prag al salariului brut. Cheltuielile angajatorilor vor creşte

Planul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) de a  se impune firmelor private „un anumit nivel al salariului brut” este o intruziune discutabilă  în mediul privat,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

The Global Human Capital Report 2017: România, locul 42 din 130, în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman

România ocupă locul 42 din 130 de state la nivel mondial în funcţie de dezvoltarea capitalului uman, potrivit The Global Human Capital Report 2017,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul de cont curent la 7 luni, în creştere cu 63%. Semnalele de atenţionare se accentuează

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele şapte luni ale anului în curs un deficit de 3.631 milioane euro, rezultat cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Rectificarea: ”pozitivă” sau ”negativă” e, de fapt, NEGATIVĂ PENTRU NOI

Rectificarea bugetului 2017 a ajuns prilej de bancuri, pe sistemul rabinului care le dă dreptate şi guvernanţilor care spun că e pozitivă, şi liberalilor...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română