Rata de angajare după vârsta de 55 de ani – factor-cheie în dezvoltarea economică: Cum și-a inversat România trendul în Europa. Explicații și consecințe

De Marin Pana | 18.5.2014 .

Gradul de ocupare a persoanelor vârstnice în România a coborât în ultimii ani de la valori mult peste media europeană, la aproape zece procente sub ea.
Rata de angajare a lucrătorilor în etate este calculată prin raportarea numărului de persoane cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani la populația totală situată în același interval de vârstă. Datele sunt conforme cu metodologia europeană, ceea ce asigură comparabilitatea între țări.

Primele date, certificate de Eurostat pentru anul 1997, arătau un avans semnificativ al României în raport cu media statelor din UE27 în ceea ce privește rata de angajare a celor aflați între 55 și 64 de ani. Din păcate, evoluția ulterioară a fost exact inversă și în prezent ne situăm la aproape zece procente sub media UE la acest indicator.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

De reținut că nivelul minim a fost atins în 2004, sub guvernarea social-democrată. După aceea, valoarea relativ redusă a punctului de pensie în contextul creșterii economice dar și al unor bugete de asigurări sociale echilibrate în mod real (fără subvenții masive de la bugetul de stat) a readus ocuparea pe această grupă de vârstă în apropierea nivelului european (ceva mai mult de două procente diferență în 2008).

Criza a dus la mărirea ecartului față de media UE. Sub efectul majorărilor nesustenabile de pensii, România s-a dus temporar spre 40%, pentru a reveni ușor apoi, dar sub ritmul de ajustare parametrică al sistemelor sociale din alte state europene.

Pentru a vedea mai lesne care au fost evoluțiile în domeniu și consecințele lor, am grupat pe categorii câteva dintre colegele din UE. În prima grupă iese în evidență saltul făcut de Germania, care a dat tonul schimbărilor în ocuparea lucrătorilor mai vârstnici, ceea ce explică în bună parte succesul ei economic. Italia, Franța și Spania și-au îmbunătățit și ele parametrii de ocupare la niveluri peste cele pe care le are acum România dar în proporții mai mici și nu au prins din urmă media europeană.

România a pierdut în ultimele două decenii o importantă forță de muncă, foarte probabil mai performantă decât cea rămasă în țară la mâna fluctuațiilor de cerere și ofertă de piața locală a muncii. Acest fapt nu putea să nu aibă consecințe iar efectul a devenit unul similar cu cel al greșelilor neprovocate din tenis: oricine nu mai lucrează înainte de vreme trece de pe plus pe minus la buget, cu efect negativ dublu.

Ori, se poate observa că până și performantele nordice în materie și-au mai îmbunățit situația pentru a-și permite susținerea unui sistem de protecție socială ( tocmai de aceea) cuprinzător. Prin contrast, aflate ca și noi peste medie în urmă cu zece ani, codașele Grecia și Portugalia au trecut în partea cealaltă și au generat dezechilibre puternice în economiile lor.

Performerele din regiunea noastră, Polonia și Slovacia, și-au îmbunătățit cel mai mult ocuparea la grupa 55 – 64 de ani, capitol unde nu stăteau prea bine. Am rămas, totuși, peste Polonia, Ungaria și surprinzător de slab plasata Slovenie, dar am pierdut contactul cu Cehia, singura care a mers sincron cu evoluția medie pe continent și (încă) depășește media UE.

/Explicațiile principale

Vârsta medie la data pensionarii, calculata pentru persoanele care au facut obiectul unei cercetări întreprinse de INS la mijlocul lui 2012 era de doar 56,9 ani, mult sub cerința legală stabilită ăentru acest an la 65 de ani pentru bărbați și 60 de ani pentru femei. Media pentru bărbați se situa la 58 de ani iar cea pentru femei la 56 de ani. În mediul rural se înregistrau 57,6 ani față de 56,3 ani în cazul mediului urban.

Mai mult de o cincime dintre pensionari (21,5%) au beneficiat de o forma de pensionare timpurie. În aceasta categorie se includ cei care s-au pensionat anticipat (inclusiv cu plata parțială) și persoanele care în prezent beneficiaza de pensie pentru limita de vârsta, dar au beneficiat anterior de pensie de invaliditate.

De reținut, peste 15% dintre pensionari nu au reusit sa îndeplineasca condițiile legale de vârsta și vechime, ceea ce a condus la diminuarea pensiei medii calculate și comunicate la nivel național. Cu alte cuvinte, există motivații importante care duc la scăderea valorii pensiei medii care nu sunt legate de valoarea punctului de pensie stabilită de politicieni.

Factorul invocat de aproape 30% din pensionarii retrași de pe piața muncii a fost existența problemelor de sănătate. Și în acest caz, contrar clișeelor, în afară de locurile de muncă disponibile, apare un alt factor important de care nu se ține seama: situația din sistemul de sănătate publică.

/Concluzii

Politica defectuoasă, orientată spre oferirea de beneficii de moment cu caracter electoral și lipsită de viziune pe termen lung, a anulat un atu important pe care România îl avea în raport cu țările UE. Dezechilibrele financiare induse au afectat direct deficitul bugetar și, indirect, perspectivele de dezvoltare, prin frânarea investițiilor publice.

Refacerea gradului de ocupare pe grupa de vârstă 55 – 64 de ani, cu traversarea pragului de 50% situat în apropierea mediei europene se anunță a fi un obiectiv esențial. Atât din perspectiva aducerii vârstei reale de pensionare mai aproape de vârsta legală, cu perspectiva de a putea spori beneficiile celor care chiar au vârsta și vechimea cerute, dar și pentru a degreva sistemul de protecție socială. Prin efectul dublu pozitiv al trecerii celor aflați spre sfârșitul perioadei active din postura de asistat în cea de contribuabil.

Publicat la data de 18.5.2014 .

4 comentarii

  1. MirceaM
    18.5.2014, 6:29 pm

    Da, da, da.
    Foarte bun articol, atinge o problema structurala extrem de importanta, de care politicienii se feresc ca de dracu. Deficitiul bugetului de pensii apasa greu pe bugetul de stat, in 2012 fiind cca 85% din total deficit, in 2011, 2,4% din PIB etc. Cu toate acestea se majoreaza punctul de pensie de la 762 la 790, ba mai vor sa scada si CAS-ul la angajator. Ar fi OK daca ar fi bani, dar nu-s. Ar trebui sa creasca varsta efectiva de pensionare, altfel povara va fi si mai mare. Nu se poate si cu mandra si cu draga…
    De fapt insusi sistemul tampit de pemsionare anticipata, scaderea limitei legale de pensionare, pensionarii de “boala”(tot vreo 15% din total) fac pensia sa fie atat de mica pentru cei care chiar merita pensie, sunt la limita “teoretica” de pensionare. Acest segment pe care l-ati analizat reflecta tocmai dezechilibrul datorat pensionarilor la varste “fragede”.
    Am insa o intrebare: casa de pensii raporteaza exact nr de pensionari, valoara pensiei etc, pe categorii. Nu am gasit nicaieri un raport similar cu numarul de contribuabili, lunar si pe categorii.
    Este “secret” sau nu l-am dibuit eu? Pentru ca ceva e dubios, contribuabili la CAS nu sunt doar salariatii ci si PFA, II, lucratorii neremunerati…ba chiar si o parte din cei cu venituri nefiscalizate. Sunht multi, din cate imi aduc aminte 1,8 milioane. El ar trebui raportat lunar, in tandem cu cel al pensionarilor, pe varste, pe categorii de pensii etc.
    Felicitari, dle Pana! Si va multumesc pemtru articole, lamuriti multe chestiuni care sunt nu sunt spuse, nu dau bine…

  2. Ștefan A.
    18.5.2014, 7:17 pm

    Adevarul ca in Romania si dupa 1989 au fost facute legi care permiteau pensionarea extrem de timpurie .
    Prima din ele , de pe vremea FSN , permitea pensionarea cu doar 15 ani vechime in munca . Ulterior au aparut si pensile speciale (virste de pensionare de doar 40-45-50 de ani) si chiar azi un magistrat se poate pensioanla doar 52 de ani .(cind in schimb e deja pensionat dar pe functie bine platita la CCR pentru 10 ani , pina la virsta de 73- 83 de ani , nu mai zice nimeni nimic privind aberatia pensionarii timpurii)
    Evident ca toate aceste anomalii romanesti au dus la cresterea vertiginoasa a numarului de pensionari , dezechilibrarea totala a fondului de pensi dar si la pensi medii reduse . Cu curiozitatea ca media lunara a pensiei de batrinete si stagiul complet de contributii(vechimea in munca normala) e mai mica decit media pensiei anticipate (obtinuta din tinerete si cu stagiul de cotizare/vechime in munca incomplet) .
    Normal ar fi ca toti sa se pensioneze la 65 de ani . Pensia anticipata la 62 de ani in certe conditii . Doar ca e greu cind ai generatii de pensionari care cred ca asa e normal , sa fi pensionat din tinerete. Bine ca macar se gaseste cine sa imprumute periodic guvernele romane . Ce va fi peste 10-15 ani , “dupa noi potopul” . :(

  3. Klopo_tare
    19.5.2014, 4:41 am

    Dar despre conditiile din realitate nu discutati? Ce patron angajeaza persoane peste 50 de ani? Niciunul! Orice patron vrea tineri cu putere de munca – majoritatea muncilor din Romania sunt necalificate sau slab calificate, implicand multa activitate fizica. In rest, cand nu ai incotro, angajezi si un muncitor mai batran, dar doar daca are experienta absolut necesara firmei.

  4. taradeidioti
    22.5.2014, 10:54 pm

    Exista o problema foarte mare … toti vor numai pusti prosti de 18 ani, care oricum nu-si cunosc drepturile si lucreaza pentru 600 ron. Vezi anunturi cu “varsta maxima 35 ani”. Poftim??? Foarte multi fac copii intre 30-40 ani (mai ales in mediul urban), din ce vor fi crescuti acesti copii, daca parintii lor nu-si mai gasesc de lucru dupa varsta de 50 ani??? Si se mai mira lumea cu nu se mai fac copii, natalitatea e 0, etc. Tata asta va primi exact ce merita … in maxim 10 ani!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Brexit – sau democrație versus populism: Câteva ”cifre”

Belgium EU Britain Democrația fără educație și informare nu prea funcționează. Este morala pentru noi a referendumului tranșat în favoarea ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană. Unde...Citeste mai departe »

Marin Pana

Evoluția productivității muncii în Europa și rezultatul ei după abilitatea fiecărei țări

productivitate România conduce detașat în clasamentul european al creșterii productivității muncii pe ora lucrată întocmit pe ultimii cinci ani, potrivit datelor furnizate de către Eurostat....Citeste mai departe »

Marin Pana

Rata de activitate și rata de înlocuire în România. Contextul european și explicațiile

someri- România a ocupat anul trecut penultimul loc între statele UE în ceea ce privește rata de activitate a celor cu vârsta cuprinsă între 20...Citeste mai departe »

Marin Pana

Gospodăria românească în 2015: Probleme mari pe partea de cheltuieli și în structura acestora

venit-familie Veniturile lunare ale unei familii românești au crescut în anul 2015 la 2.687 lei pe gospodărie și 1.011 lei pe persoană, potrivit rezultatelor Anchetei...Citeste mai departe »

Marin Pana

Alegeri locale în cele 2 ”țări” din România: Ruralul și Urbanul. Cifrele campioanei europene la decalajele dintre sat și oraș

oras-mic România ocupa anul trecut primul loc între statele membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește decalajul dintre orașe și sate, potrivit datelor comunicate...Citeste mai departe »
radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Despre Brexit la cald

Dupa cum stiti, prima mea dragoste a fost constructia de avioane. Motiv pentru care in unele dintre comentariile precedente am plecat de la paralele...Citeste mai departe »

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Let it be! Brexitul şi lecţia suficienţei politice, la Londra şi la Bruxelles

Nu mai e nimic de făcut, decât să se numere voturile. Toate argumentele şi contra-argumentele Brexitului sunt acum pe masă. Ce era de spus,...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Despre Brexit la cald

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Dupa cum stiti, prima mea dragoste a fost constructia de avioane. Motiv pentru care in unele dintre comentariile precedente am plecat de la paralele...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Let it be! Brexitul şi lecţia suficienţei politice, la Londra şi la Bruxelles

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Nu mai e nimic de făcut, decât să se numere voturile. Toate argumentele şi contra-argumentele Brexitului sunt acum pe masă. Ce era de spus,...Citeste mai departe »

Manualul de fizică

mp21

Marin Pana

Dată fiind activitatea mea de aproape 30 de ani, împărțită cam fifty-fifty înte sectorul bugetar și sectorul privat, am avut obligația patriotică de a...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Capitalul autohton și ajutorul statului autohton: O problemă și câteva soluții

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Textul analiză de mai jos, privind problema capitalului autohton, îndrăznește să spere din 3 motive : 1-, Spre deosebire de toți predecesorii săi –...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Modele economice de dezvoltare şi influenţarea percepţiei publice

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Într-o prezentare recentă făcută de o echipă a FMI (“How to Get Back on the Fast Track?”) se găseşte un grafic care spune mai...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România paralelă: rahatul în care a călcat guvernul Cioloș

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Scandalul dezifectanților dialuați suprapus pe raportările false ale infecțiilor din spitale – precum și monopolul de facto pe care firma Hexi îl are pe...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / În apărarea Europei: De ce şi cum trebuie combătut euroscepticismul

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos au fost inspirate de un studiu lansat recent de Institutul European din România, intitulat “Combaterea euroscepticismului, extremismului/radicalizării şi consolidarea încrederii...Citeste mai departe »

Măsura uitată a Guvernului Boc: supraimpozitarea economisirii asemeni speculațiilor financiare. Efecte

mp21

Marin Pana

În goana după banii necesari procesului de echilibrare bugetară, Guvernul Boc a redus cu 25% salariile bugetarilor, a majorat TVA de la 19% la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Autodiscreditarea SRI și Europa teroristă

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O problemă falsă și perfidă – în spațiul de discuție european : renunțăm la ”confort și libertăți individuale” (să se observe că pe primul...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Lumea dobânzilor ultra-mici; dobânzi negative ?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Traim vremuri exceptionale. Sunt date in economia globala ce deconcerteaza. Sa ne gandim la dinamica unor variabile cheie ca inflatie, volum de lichiditati/injectii masive...Citeste mai departe »

Ionuț Dumitru / „Darea în plată” – populism vs. rațiune

ionut-dumitru

Ionut Dumitru

* Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat La sfarsitul lunii noiembrie 2015 s-a adoptat...Citeste mai departe »

Adrian Mitroi / Clasa săracă merge-n paradis, clasa avută – în paradisuri fiscale și la Davos. Clasa de mijloc merge la bancă

adrian mitroi

Adrian Mitroi

Represiunea financiară. Noua realitate economică și clasa de mijloc Represiunea financiară prezentă este o consecință a hiper-monetarismului global emis de marile bănci centrale, într-un...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română