Rata de angajare după vârsta de 55 de ani – factor-cheie în dezvoltarea economică: Cum și-a inversat România trendul în Europa. Explicații și consecințe

de Marin Pana | 18.5.2014 .

Gradul de ocupare a persoanelor vârstnice în România a coborât în ultimii ani de la valori mult peste media europeană, la aproape zece procente sub ea.
Rata de angajare a lucrătorilor în etate este calculată prin raportarea numărului de persoane cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani la populația totală situată în același interval de vârstă. Datele sunt conforme cu metodologia europeană, ceea ce asigură comparabilitatea între țări.

Primele date, certificate de Eurostat pentru anul 1997, arătau un avans semnificativ al României în raport cu media statelor din UE27 în ceea ce privește rata de angajare a celor aflați între 55 și 64 de ani. Din păcate, evoluția ulterioară a fost exact inversă și în prezent ne situăm la aproape zece procente sub media UE la acest indicator.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

De reținut că nivelul minim a fost atins în 2004, sub guvernarea social-democrată. După aceea, valoarea relativ redusă a punctului de pensie în contextul creșterii economice dar și al unor bugete de asigurări sociale echilibrate în mod real (fără subvenții masive de la bugetul de stat) a readus ocuparea pe această grupă de vârstă în apropierea nivelului european (ceva mai mult de două procente diferență în 2008).

Criza a dus la mărirea ecartului față de media UE. Sub efectul majorărilor nesustenabile de pensii, România s-a dus temporar spre 40%, pentru a reveni ușor apoi, dar sub ritmul de ajustare parametrică al sistemelor sociale din alte state europene.

Pentru a vedea mai lesne care au fost evoluțiile în domeniu și consecințele lor, am grupat pe categorii câteva dintre colegele din UE. În prima grupă iese în evidență saltul făcut de Germania, care a dat tonul schimbărilor în ocuparea lucrătorilor mai vârstnici, ceea ce explică în bună parte succesul ei economic. Italia, Franța și Spania și-au îmbunătățit și ele parametrii de ocupare la niveluri peste cele pe care le are acum România dar în proporții mai mici și nu au prins din urmă media europeană.

România a pierdut în ultimele două decenii o importantă forță de muncă, foarte probabil mai performantă decât cea rămasă în țară la mâna fluctuațiilor de cerere și ofertă de piața locală a muncii. Acest fapt nu putea să nu aibă consecințe iar efectul a devenit unul similar cu cel al greșelilor neprovocate din tenis: oricine nu mai lucrează înainte de vreme trece de pe plus pe minus la buget, cu efect negativ dublu.

Ori, se poate observa că până și performantele nordice în materie și-au mai îmbunățit situația pentru a-și permite susținerea unui sistem de protecție socială ( tocmai de aceea) cuprinzător. Prin contrast, aflate ca și noi peste medie în urmă cu zece ani, codașele Grecia și Portugalia au trecut în partea cealaltă și au generat dezechilibre puternice în economiile lor.

Performerele din regiunea noastră, Polonia și Slovacia, și-au îmbunătățit cel mai mult ocuparea la grupa 55 – 64 de ani, capitol unde nu stăteau prea bine. Am rămas, totuși, peste Polonia, Ungaria și surprinzător de slab plasata Slovenie, dar am pierdut contactul cu Cehia, singura care a mers sincron cu evoluția medie pe continent și (încă) depășește media UE.

/Explicațiile principale

Vârsta medie la data pensionarii, calculata pentru persoanele care au facut obiectul unei cercetări întreprinse de INS la mijlocul lui 2012 era de doar 56,9 ani, mult sub cerința legală stabilită ăentru acest an la 65 de ani pentru bărbați și 60 de ani pentru femei. Media pentru bărbați se situa la 58 de ani iar cea pentru femei la 56 de ani. În mediul rural se înregistrau 57,6 ani față de 56,3 ani în cazul mediului urban.

Mai mult de o cincime dintre pensionari (21,5%) au beneficiat de o forma de pensionare timpurie. În aceasta categorie se includ cei care s-au pensionat anticipat (inclusiv cu plata parțială) și persoanele care în prezent beneficiaza de pensie pentru limita de vârsta, dar au beneficiat anterior de pensie de invaliditate.

De reținut, peste 15% dintre pensionari nu au reusit sa îndeplineasca condițiile legale de vârsta și vechime, ceea ce a condus la diminuarea pensiei medii calculate și comunicate la nivel național. Cu alte cuvinte, există motivații importante care duc la scăderea valorii pensiei medii care nu sunt legate de valoarea punctului de pensie stabilită de politicieni.

Factorul invocat de aproape 30% din pensionarii retrași de pe piața muncii a fost existența problemelor de sănătate. Și în acest caz, contrar clișeelor, în afară de locurile de muncă disponibile, apare un alt factor important de care nu se ține seama: situația din sistemul de sănătate publică.

/Concluzii

Politica defectuoasă, orientată spre oferirea de beneficii de moment cu caracter electoral și lipsită de viziune pe termen lung, a anulat un atu important pe care România îl avea în raport cu țările UE. Dezechilibrele financiare induse au afectat direct deficitul bugetar și, indirect, perspectivele de dezvoltare, prin frânarea investițiilor publice.

Refacerea gradului de ocupare pe grupa de vârstă 55 – 64 de ani, cu traversarea pragului de 50% situat în apropierea mediei europene se anunță a fi un obiectiv esențial. Atât din perspectiva aducerii vârstei reale de pensionare mai aproape de vârsta legală, cu perspectiva de a putea spori beneficiile celor care chiar au vârsta și vechimea cerute, dar și pentru a degreva sistemul de protecție socială. Prin efectul dublu pozitiv al trecerii celor aflați spre sfârșitul perioadei active din postura de asistat în cea de contribuabil.

Publicat la data de 18.5.2014 .

4 comentarii

  1. MirceaM
    18.5.2014, 6:29 pm

    Da, da, da.
    Foarte bun articol, atinge o problema structurala extrem de importanta, de care politicienii se feresc ca de dracu. Deficitiul bugetului de pensii apasa greu pe bugetul de stat, in 2012 fiind cca 85% din total deficit, in 2011, 2,4% din PIB etc. Cu toate acestea se majoreaza punctul de pensie de la 762 la 790, ba mai vor sa scada si CAS-ul la angajator. Ar fi OK daca ar fi bani, dar nu-s. Ar trebui sa creasca varsta efectiva de pensionare, altfel povara va fi si mai mare. Nu se poate si cu mandra si cu draga…
    De fapt insusi sistemul tampit de pemsionare anticipata, scaderea limitei legale de pensionare, pensionarii de “boala”(tot vreo 15% din total) fac pensia sa fie atat de mica pentru cei care chiar merita pensie, sunt la limita “teoretica” de pensionare. Acest segment pe care l-ati analizat reflecta tocmai dezechilibrul datorat pensionarilor la varste “fragede”.
    Am insa o intrebare: casa de pensii raporteaza exact nr de pensionari, valoara pensiei etc, pe categorii. Nu am gasit nicaieri un raport similar cu numarul de contribuabili, lunar si pe categorii.
    Este “secret” sau nu l-am dibuit eu? Pentru ca ceva e dubios, contribuabili la CAS nu sunt doar salariatii ci si PFA, II, lucratorii neremunerati…ba chiar si o parte din cei cu venituri nefiscalizate. Sunht multi, din cate imi aduc aminte 1,8 milioane. El ar trebui raportat lunar, in tandem cu cel al pensionarilor, pe varste, pe categorii de pensii etc.
    Felicitari, dle Pana! Si va multumesc pemtru articole, lamuriti multe chestiuni care sunt nu sunt spuse, nu dau bine…

  2. Ștefan A.
    18.5.2014, 7:17 pm

    Adevarul ca in Romania si dupa 1989 au fost facute legi care permiteau pensionarea extrem de timpurie .
    Prima din ele , de pe vremea FSN , permitea pensionarea cu doar 15 ani vechime in munca . Ulterior au aparut si pensile speciale (virste de pensionare de doar 40-45-50 de ani) si chiar azi un magistrat se poate pensioanla doar 52 de ani .(cind in schimb e deja pensionat dar pe functie bine platita la CCR pentru 10 ani , pina la virsta de 73- 83 de ani , nu mai zice nimeni nimic privind aberatia pensionarii timpurii)
    Evident ca toate aceste anomalii romanesti au dus la cresterea vertiginoasa a numarului de pensionari , dezechilibrarea totala a fondului de pensi dar si la pensi medii reduse . Cu curiozitatea ca media lunara a pensiei de batrinete si stagiul complet de contributii(vechimea in munca normala) e mai mica decit media pensiei anticipate (obtinuta din tinerete si cu stagiul de cotizare/vechime in munca incomplet) .
    Normal ar fi ca toti sa se pensioneze la 65 de ani . Pensia anticipata la 62 de ani in certe conditii . Doar ca e greu cind ai generatii de pensionari care cred ca asa e normal , sa fi pensionat din tinerete. Bine ca macar se gaseste cine sa imprumute periodic guvernele romane . Ce va fi peste 10-15 ani , “dupa noi potopul” . 🙁

  3. Klopo_tare
    19.5.2014, 4:41 am

    Dar despre conditiile din realitate nu discutati? Ce patron angajeaza persoane peste 50 de ani? Niciunul! Orice patron vrea tineri cu putere de munca – majoritatea muncilor din Romania sunt necalificate sau slab calificate, implicand multa activitate fizica. In rest, cand nu ai incotro, angajezi si un muncitor mai batran, dar doar daca are experienta absolut necesara firmei.

  4. taradeidioti
    22.5.2014, 10:54 pm

    Exista o problema foarte mare … toti vor numai pusti prosti de 18 ani, care oricum nu-si cunosc drepturile si lucreaza pentru 600 ron. Vezi anunturi cu “varsta maxima 35 ani”. Poftim??? Foarte multi fac copii intre 30-40 ani (mai ales in mediul urban), din ce vor fi crescuti acesti copii, daca parintii lor nu-si mai gasesc de lucru dupa varsta de 50 ani??? Si se mai mira lumea cu nu se mai fac copii, natalitatea e 0, etc. Tata asta va primi exact ce merita … in maxim 10 ani!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Semestrul European: un rezumat pe România anului 2017. Datele Bruxelles-ului nu ”bat” deloc cu cele ale Bucureștiului

Comisia Europeană ( CE) arată în raportul de ţară 2017 referitor la România că, inversând tendinţa de consolidare, politica fiscală a devenit prociclică în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Lumea mirifică a salariilor și pensiilor din următorii 4 ani: ”we have a problem!”

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a confirmat săptămâna trecută într-o emisiune TV aplicarea creșterilor de pensii și salarii pe următorii patru ani, exact aşa...Citeste mai departe »

Marin Pana

Dependența critică a finanțelor României de fluxurile banilor UE: Un tablou

Dată fiind poziţia-cheie a veniturilor din fonduri europene la bugetul de stat pe 2017, prevăzute a fi de circa 20 de miliarde de lei...Citeste mai departe »

Marin Pana

… Și avem deficit comercial pe alimente de 1 mld. de euro: Agricultura românească în UE și soluția de redresare

Potrivit datelor Eurostat, producția agricolă obținută de România în anul trecut s-a ridicat la 15.535,9 milioane euro. Valoare care ne plasează pe locul 8...Citeste mai departe »

Marin Pana

Comerțul exterior al anului 2016: Cu cine, ce, cât – de-am înregistrat un deficit de 10 miliarde de euro

Deficitul comercial pe 2016 a fost de 9.956,8 milioane euro, cu circa 19% mai mare decât în anul anterior. Gradul de acoperire a importurilor...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5190 lei
4.2856 lei
5.3429 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română