Rata de angajare după vârsta de 55 de ani – factor-cheie în dezvoltarea economică: Cum și-a inversat România trendul în Europa. Explicații și consecințe

de Marin Pana | 18.5.2014 .

Gradul de ocupare a persoanelor vârstnice în România a coborât în ultimii ani de la valori mult peste media europeană, la aproape zece procente sub ea.
Rata de angajare a lucrătorilor în etate este calculată prin raportarea numărului de persoane cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani la populația totală situată în același interval de vârstă. Datele sunt conforme cu metodologia europeană, ceea ce asigură comparabilitatea între țări.

Primele date, certificate de Eurostat pentru anul 1997, arătau un avans semnificativ al României în raport cu media statelor din UE27 în ceea ce privește rata de angajare a celor aflați între 55 și 64 de ani. Din păcate, evoluția ulterioară a fost exact inversă și în prezent ne situăm la aproape zece procente sub media UE la acest indicator.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

De reținut că nivelul minim a fost atins în 2004, sub guvernarea social-democrată. După aceea, valoarea relativ redusă a punctului de pensie în contextul creșterii economice dar și al unor bugete de asigurări sociale echilibrate în mod real (fără subvenții masive de la bugetul de stat) a readus ocuparea pe această grupă de vârstă în apropierea nivelului european (ceva mai mult de două procente diferență în 2008).

Criza a dus la mărirea ecartului față de media UE. Sub efectul majorărilor nesustenabile de pensii, România s-a dus temporar spre 40%, pentru a reveni ușor apoi, dar sub ritmul de ajustare parametrică al sistemelor sociale din alte state europene.

Pentru a vedea mai lesne care au fost evoluțiile în domeniu și consecințele lor, am grupat pe categorii câteva dintre colegele din UE. În prima grupă iese în evidență saltul făcut de Germania, care a dat tonul schimbărilor în ocuparea lucrătorilor mai vârstnici, ceea ce explică în bună parte succesul ei economic. Italia, Franța și Spania și-au îmbunătățit și ele parametrii de ocupare la niveluri peste cele pe care le are acum România dar în proporții mai mici și nu au prins din urmă media europeană.

România a pierdut în ultimele două decenii o importantă forță de muncă, foarte probabil mai performantă decât cea rămasă în țară la mâna fluctuațiilor de cerere și ofertă de piața locală a muncii. Acest fapt nu putea să nu aibă consecințe iar efectul a devenit unul similar cu cel al greșelilor neprovocate din tenis: oricine nu mai lucrează înainte de vreme trece de pe plus pe minus la buget, cu efect negativ dublu.

Ori, se poate observa că până și performantele nordice în materie și-au mai îmbunățit situația pentru a-și permite susținerea unui sistem de protecție socială ( tocmai de aceea) cuprinzător. Prin contrast, aflate ca și noi peste medie în urmă cu zece ani, codașele Grecia și Portugalia au trecut în partea cealaltă și au generat dezechilibre puternice în economiile lor.

Performerele din regiunea noastră, Polonia și Slovacia, și-au îmbunătățit cel mai mult ocuparea la grupa 55 – 64 de ani, capitol unde nu stăteau prea bine. Am rămas, totuși, peste Polonia, Ungaria și surprinzător de slab plasata Slovenie, dar am pierdut contactul cu Cehia, singura care a mers sincron cu evoluția medie pe continent și (încă) depășește media UE.

/Explicațiile principale

Vârsta medie la data pensionarii, calculata pentru persoanele care au facut obiectul unei cercetări întreprinse de INS la mijlocul lui 2012 era de doar 56,9 ani, mult sub cerința legală stabilită ăentru acest an la 65 de ani pentru bărbați și 60 de ani pentru femei. Media pentru bărbați se situa la 58 de ani iar cea pentru femei la 56 de ani. În mediul rural se înregistrau 57,6 ani față de 56,3 ani în cazul mediului urban.

Mai mult de o cincime dintre pensionari (21,5%) au beneficiat de o forma de pensionare timpurie. În aceasta categorie se includ cei care s-au pensionat anticipat (inclusiv cu plata parțială) și persoanele care în prezent beneficiaza de pensie pentru limita de vârsta, dar au beneficiat anterior de pensie de invaliditate.

De reținut, peste 15% dintre pensionari nu au reusit sa îndeplineasca condițiile legale de vârsta și vechime, ceea ce a condus la diminuarea pensiei medii calculate și comunicate la nivel național. Cu alte cuvinte, există motivații importante care duc la scăderea valorii pensiei medii care nu sunt legate de valoarea punctului de pensie stabilită de politicieni.

Factorul invocat de aproape 30% din pensionarii retrași de pe piața muncii a fost existența problemelor de sănătate. Și în acest caz, contrar clișeelor, în afară de locurile de muncă disponibile, apare un alt factor important de care nu se ține seama: situația din sistemul de sănătate publică.

/Concluzii

Politica defectuoasă, orientată spre oferirea de beneficii de moment cu caracter electoral și lipsită de viziune pe termen lung, a anulat un atu important pe care România îl avea în raport cu țările UE. Dezechilibrele financiare induse au afectat direct deficitul bugetar și, indirect, perspectivele de dezvoltare, prin frânarea investițiilor publice.

Refacerea gradului de ocupare pe grupa de vârstă 55 – 64 de ani, cu traversarea pragului de 50% situat în apropierea mediei europene se anunță a fi un obiectiv esențial. Atât din perspectiva aducerii vârstei reale de pensionare mai aproape de vârsta legală, cu perspectiva de a putea spori beneficiile celor care chiar au vârsta și vechimea cerute, dar și pentru a degreva sistemul de protecție socială. Prin efectul dublu pozitiv al trecerii celor aflați spre sfârșitul perioadei active din postura de asistat în cea de contribuabil.

Publicat la data de 18.5.2014 .

4 comentarii

  1. MirceaM
    18.5.2014, 6:29 pm

    Da, da, da.
    Foarte bun articol, atinge o problema structurala extrem de importanta, de care politicienii se feresc ca de dracu. Deficitiul bugetului de pensii apasa greu pe bugetul de stat, in 2012 fiind cca 85% din total deficit, in 2011, 2,4% din PIB etc. Cu toate acestea se majoreaza punctul de pensie de la 762 la 790, ba mai vor sa scada si CAS-ul la angajator. Ar fi OK daca ar fi bani, dar nu-s. Ar trebui sa creasca varsta efectiva de pensionare, altfel povara va fi si mai mare. Nu se poate si cu mandra si cu draga…
    De fapt insusi sistemul tampit de pemsionare anticipata, scaderea limitei legale de pensionare, pensionarii de “boala”(tot vreo 15% din total) fac pensia sa fie atat de mica pentru cei care chiar merita pensie, sunt la limita “teoretica” de pensionare. Acest segment pe care l-ati analizat reflecta tocmai dezechilibrul datorat pensionarilor la varste “fragede”.
    Am insa o intrebare: casa de pensii raporteaza exact nr de pensionari, valoara pensiei etc, pe categorii. Nu am gasit nicaieri un raport similar cu numarul de contribuabili, lunar si pe categorii.
    Este “secret” sau nu l-am dibuit eu? Pentru ca ceva e dubios, contribuabili la CAS nu sunt doar salariatii ci si PFA, II, lucratorii neremunerati…ba chiar si o parte din cei cu venituri nefiscalizate. Sunht multi, din cate imi aduc aminte 1,8 milioane. El ar trebui raportat lunar, in tandem cu cel al pensionarilor, pe varste, pe categorii de pensii etc.
    Felicitari, dle Pana! Si va multumesc pemtru articole, lamuriti multe chestiuni care sunt nu sunt spuse, nu dau bine…

  2. Ștefan A.
    18.5.2014, 7:17 pm

    Adevarul ca in Romania si dupa 1989 au fost facute legi care permiteau pensionarea extrem de timpurie .
    Prima din ele , de pe vremea FSN , permitea pensionarea cu doar 15 ani vechime in munca . Ulterior au aparut si pensile speciale (virste de pensionare de doar 40-45-50 de ani) si chiar azi un magistrat se poate pensioanla doar 52 de ani .(cind in schimb e deja pensionat dar pe functie bine platita la CCR pentru 10 ani , pina la virsta de 73- 83 de ani , nu mai zice nimeni nimic privind aberatia pensionarii timpurii)
    Evident ca toate aceste anomalii romanesti au dus la cresterea vertiginoasa a numarului de pensionari , dezechilibrarea totala a fondului de pensi dar si la pensi medii reduse . Cu curiozitatea ca media lunara a pensiei de batrinete si stagiul complet de contributii(vechimea in munca normala) e mai mica decit media pensiei anticipate (obtinuta din tinerete si cu stagiul de cotizare/vechime in munca incomplet) .
    Normal ar fi ca toti sa se pensioneze la 65 de ani . Pensia anticipata la 62 de ani in certe conditii . Doar ca e greu cind ai generatii de pensionari care cred ca asa e normal , sa fi pensionat din tinerete. Bine ca macar se gaseste cine sa imprumute periodic guvernele romane . Ce va fi peste 10-15 ani , “dupa noi potopul” . 🙁

  3. Klopo_tare
    19.5.2014, 4:41 am

    Dar despre conditiile din realitate nu discutati? Ce patron angajeaza persoane peste 50 de ani? Niciunul! Orice patron vrea tineri cu putere de munca – majoritatea muncilor din Romania sunt necalificate sau slab calificate, implicand multa activitate fizica. In rest, cand nu ai incotro, angajezi si un muncitor mai batran, dar doar daca are experienta absolut necesara firmei.

  4. taradeidioti
    22.5.2014, 10:54 pm

    Exista o problema foarte mare … toti vor numai pusti prosti de 18 ani, care oricum nu-si cunosc drepturile si lucreaza pentru 600 ron. Vezi anunturi cu “varsta maxima 35 ani”. Poftim??? Foarte multi fac copii intre 30-40 ani (mai ales in mediul urban), din ce vor fi crescuti acesti copii, daca parintii lor nu-si mai gasesc de lucru dupa varsta de 50 ani??? Si se mai mira lumea cu nu se mai fac copii, natalitatea e 0, etc. Tata asta va primi exact ce merita … in maxim 10 ani!

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

România – pe tobogan la venituri publice ca pondere în PIB: Cum consumi mai mult și trăiești mai prost

România s-a poziţionat în UE drept ţara cu cele mai mici venituri publice raportate la PIB iar în 2017 vom înregistra un nou record...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cea mai bizară, abruptă și mare creștere a costului muncii în UE: specificul trist al României

România s-a situat pe primul loc în UE la creşterea costului muncii în trimestrul doi 2017, la mare distanţă de următoarele state din clasament,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Prognoză caldă: creștere economică de minim 5% până în 2021, când salariul mediu ar urma să fie 700 de euro. ”Cuiele”: cursul euro și inflația

Creşterea economică a României ar urma să se păstreze mult peste pragul de 5% până în anul 2020 iar avansul în euro al PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Ratarea unei șanse istorice: execuția bugetară de la care pleacă rectificarea. Cum am blocat consolidarea

Bugetul general consolidat a înregistrat la finele primelor şapte luni din 2017 un deficit de 5,14 miliarde lei, sumă echivalentă cu 0,63% din PIB...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea pe S1 și lista ei de probleme: nu puteţi produce voi pe cât de repede cheltuim noi

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,7% pe primul semestru din acest an față de aceeași perioadă...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română