Raportul MCV: Progrese vizibile, dar nu ireversibile. Parlamentul ridică cele mai multe probleme

Reportul MCV adoptat miercuri de Comisia Europeană este unul pozitiv, afirmă „ambasadorarea” CE la Bucureşti, Angela Filote (foto).
„Nu putem vedea încă o garanţie a ireversibilităţii acestui proces (n.r.de reformă şi luptă anticorupţie), pentru că, din păcate, şi în 2014 atacurile la adresa justiţiei au continuat”, a afirmat reprezentanta Comisiei în România.

Aceasta a atras atenţia asupra mai multor deficienţe, care ţin de activitatea Parlamentului. „Regretăm lipsa unui consens în Parlament în privinţa asigurării independenţei justiţiei şi a luptei împotriva corupţiei”, a afirmat Angela Filote.

Tocmai de aceea, Comisia Europeană speră ca noul cod de conduită al parlamentarilor să includă „o prevedere explicită care îi obligă pe aceştia să respecte independenţa justiţiei”.

Comisia Europeană mai atrage atenţia asupra a două aspecte:

• Ne dorim să vedem mai bună solidaritate instituţională, între diferitele entităţi cu competenţe în acest domeniu, inclusiv în privinţa confirscării bunurilor obţinute ilegale şi a recuperării prejudiciilor aduse statului român şi contribuabilului.
• Numirile la vârf trebuie să fie dincolo de orice suspiciune, bazate pe un proces transparent, iar criteriile să se lege de meritul celor propusi, de realizările în domeniu şi de competenţe.

Colegiul Comisarilor a adoptat miercuri rapotul MCV şi documentul tehnic care îl însoţeşte. Raportul este preponderent pozitiv, lăudând, ca de obicei, instituţiile cu responsabilităţi în materie de integritate şi luptă antocorupţie – DNA, ANI, ICCJ, CSM – şi criticând Parlamentul, aşa cum a fost şi mesajul dat de reprezentanta Comisiei la Bucureşti.

La capitolul laude, Comisia remarcă:

• Acțiunile întreprinse de principalele instituții judiciare și de autoritățile cu responsabilități în materie de integritate în vederea combaterii corupției la nivel înalt și-au menținut o dinamică remarcabilă – ANI; DNA; CSM; ÎCCJ
• Rolul CCR de a asigura echilibru între puterile statului şi de a rezolva blocaje
• un nivel mai ridicat de profesionalism al întregului corp judiciar în ansamblul său
•  disponibilitatea celor care lucrează în domeniu de a apăra cu mai multă consecvență independența justiției
• consecvența jurisprudenței

Pe de altă parte, criticile din evaluare se referă la activitatea Parlamentului, în special:

• Deciziile adoptate de Parlament de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe orice alți cetățeni par să fie în continuare lipsite de criterii obiective și de un calendar fiabil
• Parlamentul a dat dovadă de reticență în a aplica hotărârile judecătorești definitive sau deciziile Curții Constituționale

Continuă să existe un nivel surprinzător de ridicat de inconsecvențe în unele hotărâri ale instanțelor, aspect care va fi întotdeauna o sursă de îngrijorare

Comisia Europeană a făcut o listă cu măsurile care trebuie luate de România pentru remedierea deficienţelor semnalate (care vor fi prezentate ulterior) şi pentru îndeplinirea celor 4 mari obiective care ar putea duce la ridicarea MCV.

Deocamdată, Comisia a subliniat necesitatea menţinerii mecanismului pentru Bulgaria şi România cel puţin un an, până la următoarea evaluare având loc în 2016.

Reamintim că preşedintele CE, Jean-Claude Juncker a spus că speră ca în mandatul său să fie eliminat acest mecanism.

Independenţa justiţiei – un test este numirea procurorului şef al DIICOT

Comisia arată că implicarea politicului în numirile din justiţie sunt principala preocupare a Comisiei când se vorbeşte despre independenţa justiţiei.

Tocmai de aceea, numirea şefului DIICOT, singura instituţie fără conducere în acest moment, este un test important pentru România.

Bruxelle-ul remarcă procedura care include o puternică influenţă politică, având în vedere rolul jucat de Ministerul Justiţiei. Tocmai de aceea, avertismentele privind această numire sunt multiple: ele apar atât în documentul scris, dar şi în declaraţia reprezentantei CE la Bucureşti, Angela Filote.

Anul 2015 este o oportunitate importantă pentru România să facă numiri bazate pe principiul transparenţei şi al meritocraţiei, dar şi în timp pentru parcurgerea procedurilor de numire în poziţii din sistemul judiciar până în 2016, când se termină mandatul actualilor şefi de instituţii, se arată în raportul MCV.

Este vorba despre procurorul general şi procurorul şef al DNA – al căror mandate expiră în mai 2016, preşedintele ÎCCJ – septembrie 2016, CSM – unde vor fi alegeri în 2016 şi preşedintele şi vicepreşedintele ANI – aprilie 2016.

Atacurile asupra judecătorilor, procurorilor şi a instituţiilor au continuat şi în 2014, chiar dacă nu la nivelul din anii anteriori, a remarcat CE. Şi tot ca atunci, a fost cazul atunci când figuri publice influente au fost acuzate de corupţie.

Presa apare din nou în raportul MCV, pentru că a prezentat neadevăruri demonstrabile şi a acuzat magistraţi sau familiile lor de corupţie.

Criticile la adresa CCR după decizia privind una din legile Big Brother – în raport

Şupusă criticilor persoanelor publice a fost şi Curtea Constituţională, remarcă CE şi dă ca exemplu momentul în care CCR s-a pronunţat pe legea privind retenţia datelor.

CCR este una dintre instituţiile lăudate de Bruxelles şi este văzută ca instituţia capabilă să menţină un echilibru între puterile statului şi să asigure respectarea drepturilor fondalentale în România.

Succesele inventariate de experţii Comisiei se referă la rezolvarea unor blocaje după intrarea în vigoare a noilor Coduri şi hotărâri pe legea privind incompatibilităţile,

Dacă instituţiile din sistemul judiciar au luat măsuri în urma deciziilor CCR, Parlamentul s-a conformat mai puţin şi nu pune în aplicare aceste decizii.

Modificarea Constituţiei trecută în MCV. OUG criticate

Un subcapitol care se regăseşte de la criza din vara anului 2012 încoace este şi Constituţia, dezbaterile de modificare a legii fundamentale. Comisia argumentează această introducere în MCV prin faptul că unele amendamente au legătură cu sistemul de justiţie şi cu funcţionarea CSM.

CE cere transparenţa procesului de modificare a legii fundamentale a ţării. Comisia remarcă şi faptul că în februarie 2014, Parlamentul a propus amendarea Constituţiei, iar multe dintre ele au fost declarate neconstituţionale . Mai precis din cele 182 de shimbări preconizate, 85 au fost declarate neconstituţionale.

Pentru atingerea obiectivului privind independenţa justiţiei este nevoie ca autorităţile române

• Să se asigure că procedura de numire a noului procuror șef al DIICOT este transparentă și bazată pe merit;
• Să efectueze o evaluare globală a procedurilor de numire în funcții de conducere în cadrul magistraturii, astfel încât până în luna decembrie 2015 să existe în acest sens procedure clare și detaliate, bazate pe modelul procedurilor utilizate pentru numirea președintelui ICCJ;
• Să se asigure că în Codul de conduită al parlamentarilor sunt incluse dispoziții clare care să garanteze respectarea independenței sistemului judiciar de către parlamentari și în cadrul procesului parlamentar;
• În cadrul discuțiilor privind Constituția, să mențină în centrul dezbaterii preocuparea pentru asigurarea independenței justiției și a rolului acesteia în contextul echilibrului puterilor în stat.

Printre măsurile privind reforma sistemului judiciar, CE recomandă României

• Să finalizeze cât mai curând posibil modificările care se impun a fi aduse codurilor penale, în consultare cu CSM, ICCJ și cu Ministerul Public. Obiectivul următor ar trebui să fie acela de a asigura un cadru stabil, care să nu necesite modificări succesive;
• • Să îmbunătățească asigurarea aplicării hotărârilor judecătorești la toate nivelurile pentru a se asigura că hotărârile judecătorești și sancțiunile financiare sunt puse în aplicare în mod corespunzător.

Parlamentul, criticat pentru refuzul de a aplica deciziile ANI

Comisia laudă, deloc surprinzător, activitatea ANI. Remarcă însă că 70 % din deciziile ANI privind situațiile de incompatibilitate și de conflicte de interese sunt contestate în instanță. Însă în aproximativ 90 % din cazuri instanțele confirmă deciziile inițiale.

Interpretările legii realizate de ANI au fost, de asemenea, confirmate atât de CCR, cât și de ICCJ.

Comisia remarcă faptul că au existat în cursul anului mai multe exemple de hotărâri contradictorii ale diferitelor instanțe (chiar la nivelul instanțelor de apel), care au oferit interpretări diferite. Au existat inclusiv interpretări ale instanțelor care s-au aflat în contradicție cu interpretarea ICCJ.

Tot la fel ca în raportele anterioare, atunci când vorbeşte despre integritate, Comisia vorbeşte şi despre Parlament. Este instituţia cea mai criticată şi cea mai criticabilă în documentul întocmit de experţii Bruxelles-ului.

 Dorinţele de modificare a legislaţiei şi refuzul de a pune în aplicarea deciziile ANI sunt principalele aspecte reproşabile parlamentului.

Stabilitatea cadrului juridic în materie de integritate a rămas problematică. Au existat tentative în Parlament de a se modifica elemente ale cadrului juridic.

Deși este de remarcat faptul că acest aspect nu a mai fost supus votului Parlamentului ulterior votului din decembrie 2013, persistă sentimentul clar că nu există un consens în Parlament în favoarea adoptării unor legi stricte în materie de integritate, se arată în raportul MCV.

În plus, aplicarea de către Parlament a deciziilor ANI – a celor care au fost confirmate în Instanță – este în continuare inegală.

În aceste condiţii, Comisia recomandă României

• Să reexamineze modul în care se poate garanta faptul că hotărârile judecătorești referitoare la suspendarea din funcție a parlamentarilor sunt aplicate în mod automat de către Parlament;
• • Să aplice verificarea ex ante de către ANI a conflictelor de interese în cadrul procedurilor de achiziții publice; să asigure legături mai strânse între organele de urmărire penală și ANI, astfel încât eventualele infracțiuni legate de cazurile ANI să fie investigate în mod corespunzător;
• • Să exploreze aplice normele în materie de incompatibilitate și a măsurilor de prevenire a situațiilor de incompatibilitate.

DNA  a făcut aproape 5000 de dosare în 2014

În lupta anticorupţie, Comisia notează faptul că mai ales în privinţa combaterii corupţiei la nivel înalt s-au înregistrat rezultate bune .

În 2014, DNA a înregistrat 4 987 de cazuri noi, o creștere spectaculoasă față de 2013. 246 de cazuri au fost trimise în instanță, în acestea fiind implicați 1 167 de inculpați, dintre care 47 au fost trimiși în judecată în urma unor acorduri de recunoaștere a vinovăției, se arată în raportul MCV.

Activitatea DNA în 2014 a acoperit un spectru larg de cazuri de corupție la nivel înalt, de la toate nivelurile funcției publice și implicând persoane publice din diferite partide politice. Au fost trimiși în judecată și au făcut obiectul investigațiilor foști și actuali miniștri, parlamentari, primari, judecători și procurori cu funcții de conducere importante.

Şi instanţele s-au mişcat bine în pronunţarea unei soluţii în cazurile de corupţie la nivel înalt. Între 1 ianuarie și 31 decembrie 2014, Secția Penală a soluționat, în primă instanță, 12 cazuri de corupție la nivel înalt, iar completul de 5 judecători s-a pronunțat, ca instanță finală, în 13 cazuri de corupție la nivel înalt.

Printre cazurile care au fost sesizate ICCJ s-au numărat condamnări definitive ale unui fost prim-ministru, ale unor foști miniștri, parlamentari, primari și magistrați. Au existat și alte cazuri importante, în care au fost implicate personalități influente din lumea afacerilor, asupra cărora s-a pronunțat Curtea de Apel.

Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, executarea pedepsei în cazurile de corupție este suspendată (deși acest lucru este mai puțin flagrant la nivelul ICCJ), remarcă executivul comunitar.

Parlamentul, criticat din nou pentru refuzul de a colabora în cazuri de corupţie

Comisia critică parlamentul pentru rezistenţa sa de a colabora în astfel de cazuri. În cea mai mare parte a anului 2014, încercările DNA de a convinge Parlamentul să ridice imunitatea unor parlamentari pentru a permite inițierea de anchete și aplicarea măsurilor de detenție preventivă nu au dat niciun rezultat.

Spre sfârşitul anului situaţia s-a schimbat, parlamentul ridicând imunitatea mai multor membri ai săi achetaţi de DNA “într-un important dosar de corupţie”, arată raportul MCV, fând în mod evident referire la Dosarul Microsoft.

Comisia remarcă faptul că răspunsul Parlamentului la solicitările DNA pare arbitrar și lipsit de criterii obiective.

În schimb, președintele României a răspuns pozitiv tuturor solicitărilor de ridicare a imunității unor miniștri.

Comisia Europeană lasă la o parte limbajul diplomatic atunci când vorbeşte despre atitudinea clasei politice din România faţă de corupţie. Faptul că unii miniștri au rămas în funcție după ce împotriva loc începuse acțiunea penală, la fel cum s-a întâmplat și cu unii parlamentari împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri definitive pentru infracțiuni de corupție ridică semne de întrebare, se arată în raportul MCV.

Comisia consideră pozitivă respingerea Legii amnistiei de către Parlament, o legea care ar fi dus la “exonerarea unor persoane condamnate pentru inracţiuni de corupţie”. Totuşi, faptul că la doar o spătămână distanţă a fost din nou vehiculată în parlament ideea unui nou proiect de lege privind amnistia colectivă ridică semne de întrebare.

Bruxelles-ul are recomandări şi la acest capitol. România trebuie:

• Să îmbunătățească culegerea de date statistice privind recuperarea eficace a activelor și să se asigure că noua agenție de gestionare a bunurilor sechestrate în urma deciziilor instanţelor să îşi poată îndeplini rolul şi să poată coopera cu ANAF pentru a îmbunătăți ratele de recuperare efectivă.
• • Să intensifice acțiunile preventive și represive direcționate împotriva conflictelor de interese, a favoritismului, a fraudei și a corupției în achizițiile publice și să acorde o atenție deosebită unor domenii-cheie, cum ar fi sistemul judiciar;
• • Să recurgă la Strategia națională anticorupție pentru a identifica mai bine domeniile expuse riscului de corupție și să adopte măsuri educative și preventive, cu sprijinul ONGurilor și profitând de oportunitățile oferite de fondurile UE.
• • Să continue să îmbunătățească măsurile de combatere a micii corupții, atât prin măsuri de prevenire, cât și prin sancțiuni disuasive.

(Descărcaţi aici raportul integral MCV)

(Descărcaţi aici raportul tehnic (in limba engleză)