Cel mai dur MCV de la aderare: 8 recomandări suplimentare pentru România – Bulgaria ar putea închide MCV în 2019

Cele 12 recomandări formulate în raportul din ianuarie 2017 nu mai sunt suficiente pentru ca România să încheie Mecanismul de Cooperare și Verificare până la sfârşitul mandatului actualei Comisii, a anunțat marți de prim-vicepreședintele CE, Frans Timmermans, care a prezentat ultimul Raportul MCV pentru România și Bulgaria.

Mai mult: din cauza intervențiilor legislative ale actualei puteri care au afectat puternic sistemul judiciar Comisia a adăugat opt noi recomandări, „care trebuie urmate imediat”.

Printre altele, Comisia cere României:

• „să suspende imediat aplicarea legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă” aferente.
• să ţină cont în totalitate de recomandările formulate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), precum şi de cele ale Comisiei Veneţia şi ale Grupului Statelor împotriva Corupţiei (GRECO)
• „să suspende imediat toate procedurile în derulare de numire ori revocare a procurorilor de rang înalt”..

Bulgaria ar putea scăpa de MCV înainte de sfârșitul mandatului actualului Executiv al UE

România a rămas în urma Bulgariei, la acest capitol, și chiar aleargă în sensul opus, a explicat oficialul european.

„Comisia este convinsă că, în cazul în care tendința pozitivă actuală va continua, Bulgaria va putea să îndeplinească toate recomandările rămase și, prin urmare, se așteaptă ca procesul MCV să fie încheiat înainte de sfârșitul mandatului Comisiei”, precizează și comunicatul CE transmis marți.

După 10 ani de progrese impresionante, un regres grav în cazul României

Ar fi o tragedie dacă pe ultima sută de metri, alergătorul începe să alerge în direcția opusă, a repetat Frans Timmermans o comparație folosită încă de anul trecut referitor la România:

Este regretabil faptul că România nu numai că a sistat cursul reformelor, dar a si readus în discuţie unele aspecte considerate închise sau a înregistrat involuţii în raport cu realizările din ultimii 10 ani.

Este esenţial ca România să înregistreze din nou, cât mai repede, progrese în ceea ce priveşte combaterea corupţiei si asigurarea independenţei sistemului judiciar.

Este singura modalitate prin care România poate să revină pe traiectoria care va conduce la încheierea procesului MCV, lucru care este atât în interesul cetăţenilor şi al ţării, cât şi al UE în ansamblul său.

Măsurile luate de Parlament și guvern care au dus la regresul în domeniu:

• intrarea în vigoare a legilor modificate ale justiţiei
• presiunea la adresa independenţei sistemului judiciar, în general, şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în special
• alte măsuri care subminează eforturile de combatere a corupţiei au avut drept efect anularea progreselor sau punerea sub semnul întrebării a caracterului lor ireversibil
• în raport se subliniază faptul că existenţa unor mijloace de informare în masă libere şi pluraliste are un rol important în tragerea la răspundere a factorilor de decizie politici pentru acţiunile lor, de exemplu în scoaterea la lumină a unor posibile cazuri de corupţie.

Cele opt recomandări suplimentare, necesare pentru a reveni la situația existentă la 1 ianuarie 2017

Legile justiţiei

• 1.Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare.
• 2. Revizuirea legilor justiţiei ţinând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât şi de cele formulate de Comisia de la Veneţia şi de Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO).

Numirile/revocările în cadrul sistemului judiciar

• 3.Suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire şi revocare aflate în curs care vizează procurori în funcţii-cheie.
• 4.Relansarea procesului de numire a unui procuror-şef al DNA care să aibă experienţă dovedită în domeniul urmăririi penale a infracţiunilor de corupţie şi un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente şi imparţiale în cazurile de corupţie.
• 5.Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspecţiei Judiciare şi numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituţii.
• 6.Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcţii de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.

Codul penal şi Codul de procedură penală

• 7.Îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal şi Codului de procedură penală.
• 8. Relansarea procesului de revizuire a Codului penal şi a Codului de procedură penală ţinând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE şi cu instrumentele internaţionale în materie de combatere a corupţiei, precum şi cu recomandările formulate în cadrul MCV şi cu avizul Comisiei de la Veneţia.

Despre protocoalele cu SRI – Pretext pentru modificări legislative intempestive și critici la adresa magistraturii

Aceste protocoale secrete au fost invocate drept motiv pentru adoptarea unor modificări legislative intempestive și pentru criticile severe la adresa magistraturii.

Modul de funcționare a serviciilor de informații nu ține de competența UE și nu intră în sfera obiectivelor referință ale MCV.

Instanțele sunt cele care au rolul de a stabili dacă alegațiile în cauză privind abuzurile sunt întemeiate sau nu și dacă ar fi necesară o anchetă deschisă și imparțială pentru a se stabili dacă au existat sau nu deficiențe sistemice, ca de exemplu strângerea ilegală de probe sau exercitarea unei influențe ilegale asupra magistraților, și dacă garanțiile juridice existente trebuie să fie consolidate.

Despre concentrarea puterii în mâinile ministrului Justiției, în cazul numirilor și revocărilor din funcție – afectează ireversibilitatea luptei împotriva corupției 

• Odată cu modificările de ordin juridic, deciziile specifice au evidențiat consecințele concentrării puterii în mâinile ministrului justiției. Un prim exemplu îl reprezintă revocarea procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), la cererea ministrului justiției.
• Concentrarea puterii în mâinile ministrului justiției a fost evidențiată și de decizia ministrului de a propune numirea unui nou procuror-șef al DNA, în pofida unui aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, care invoca faptul că multe dintre criteriile esențiale nu erau întrunite de către candidat. Aceste evoluții au, de asemenea, consecințe asupra ireversibilității luptei împotriva corupției.

Alte observații referitoare la modificările legislative din ultimul an:

• În prezent, legile justiției modificate sunt în vigoare . Acestea conțin o serie de măsuri care slăbesc garanțiile juridice privind independența sistemului judiciar, fiind de natură să submineze independența efectivă a judecătorilor și a procurorilor și, prin urmare, încrederea opiniei publice în sistemul judiciar.
• Recomandarea care făcea apel în mod specific la efectuarea unei modificări legislative a legilor justiției se referea la procedura de numire a procurorilor de rang înalt11 . Nu s-a dat curs recomandării, iar efectele cumulative ale modificărilor legislative au dus mai degrabă la slăbirea sistemului de control și echilibru care stă la baza independenței operaționale a procurorilor, consolidând și mai mult rolul ministrului justiției.
• Raportul conține și o referire la OUG 92, elaborată de actualul ministru al Justiției, Tudorel Toader: „În ciuda avizului preliminar din luna iulie al Comisiei de la Veneția, legile au fost promulgate în forma în care erau. În plus, guvernul a adoptat o serie de ordonanțe de urgență, care au accentuat unele dintre problemele identificate, de exemplu prin consolidarea autorității ministrului justiției asupra procurorilor, în special prin declanșarea de proceduri disciplinare.”
• Diviziunile din Consiliul Superior al Magistraturii, evidente în cadrul reuniunilor acestuia cu serviciile Comisiei, au făcut din ce în ce mai dificil pentru CSM să fie eficace în calitate de portavoce a sistemului judiciar –, în special atunci când este consultat cu privire la legislație – și în calitate de administrator al sistemului judiciar. Chiar și atunci când Consiliul Superior al Magistraturii a prezentat un aviz unanim, acesta a fost ignorat în cazurile importante.
• Există, de asemenea, preocupări în legătură cu activitatea Inspecției Judiciare.
• Modificările aduse codurilor penale constituie o revizuire profundă a codurilor din 2014, inclusiv cu privire la aspectele procedurale ale anchetelor penale și ale procesului, precum și în ceea ce privește echilibrul dintre interesul public pentru sancționarea infracțiunilor, drepturile victimelor și drepturile suspecților. De asemenea, modificările restrâng domeniul de aplicare al corupției ca infracțiune, care, dacă ar fi confirmate atunci când legile se întorc în parlament după decizia Curții Constituționale, ar atrage după sine reevaluarea progreselor înregistrare până în prezent în cadrul MCV.
• O altă provocare vizează resursele financiare ale ANI. În urma reducerii drastice a bugetului în 2017, reducerile suplimentare au adus ANI în situația de a se confrunta cu riscul unor dificultăți financiare în ceea ce privește plata salariilor și a contractanților . Este esențial ca agenția să dispună de resursele necesare pentru a-și îndeplini în continuare sarcinile.