Noile inițiative legislative promovate în 2017 în unele state europene au inversat reformele întreprinse anterior pentru consolidarea luptei împotrivei corupției și ar putea duce la încălcarea standardelor anticorupție ale Consiliului Europei.
Este una dintre îngrijorările exprimate de Grupul de State împotriva Corupţiei (GRECO),e organismul de profil al Consiliului Europei (CoE), în raportul pe anul trecut, care a fost prezentat joi.
Deși s-au înregistrat progrese generale în introducerea unor măsuri pentru combaterea corupției în rândul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor, implementarea lor a fost mult mai lentă decât era de dorit, mai spune documentul.
România este menționată ca una dintre țările împotriva cărora a fost deschisă procedura de neconformare cu privire la prevenirea corupţiei, alături de Belgia, Irlanda, Luxemburg, Portugalia, Serbia, Spania, Turcia şi Ungaria.
De asemenea, România și Polonia sunt primele state în cazul cărora a fost aplicată o nouă regulă în procedura de evaluare – Regula 34 din procedură pentru evaluarea ad-hoc, în cazuri excepționale. Aceasta se poate declanșa atunci când există informații că o reformă instituțională, o inițiativă legislativă sau o modificare procedurală dintr-un stat membru poate duce la încălcarea gravă a standardelor anticorupție care au făcut deja obiectul unei evaluări Grupului.
În cazul României a fost vorba despre modificarea legilor justiției, pe care GRECO le-a evaluat într-un raport făcut public în martie.
Legislativul român ar trebui să abandoneze ideea înființării unei secții speciale pentru anchetarea infracțiunilor comise de magistrați, recomanda raportul respectiv.
Autoritățile de la București nu au oferit delegației GRECO suficiente argumente care să justifice necesitatea unui astfel de organism, preciza raportul.
Documentul menționa și riscul unor interferențe în dosare importante – ele ar urma să fie luate de la alte parchete specializate și mutate la această secție, deoarece modificările prevăd că orice caz, fie că este de competența DIICOT sau DNA, este transferat la această secție atunci când este implicat și un magistrat.
Deosebit de critiv, raportul acuza lipsa de transparență și rapiditatea parcurgerii întregii proceduri, precum și lipsa unei evaluări prealabile a măsurilor propuse și efectele negative ușor previzibile și în absența unui studiu de impact.
Potrivit Raportului, situația se prezenta la sfârșitului anului 2017, astfel:
- cele 26 state evaluate până acum nu implementaseră 30% dintre recomandările GRECO cu privire la membrii parlamentului
- au fost puse parțial în practică aproximativ 44,4% dintre recomandări
- doar una din patru recomandări a fost pe deplin implementată. Aceste recomandări vizează în special restricţii asupra altor activităţi, transparenţa interacţiunilor cu firmele de lobby şi gestionarea conflictului de interese.
- nivelul de conformare a fost mai ridicat în cazul judecătorilor: ţările evaluate puseseră în practică complet aproape jumătate dintre recomandări (mai exact 42,6%), însă o treime au rămas parţial implementate (36%) şi 21% nu au fost implementate deloc.
- în privința măsurilor referitoare la procurori – statele au respectat deplin 54% dintre recomandări şi parţial 32% dintre ele. Numai 14% din recomandări nu au fost implementate.
Belgia este statul cu cel mai mare număr de recomandări neimplementate sau parțial implementate. Ea este urmată de Armenia, Macedonia, Luxemburg, Spania, Azerbaijan, Lituania și Slovecia.
Finlanda este singura țară care a implementat toate recomandările:
Suedia mai are de implementat 40% din recomandările referitoare la parlamentari, iar Marea Britanie, 50% din cele privind judecătorii.
România nu figurează în această statistică, deoarece raportul celei de-a patra evaluări a apărut în ianuarie, iar situația din raportul prezentat joi susprinde situația de până la 31 decembrie 2017.
