miercuri

24 aprilie, 2024

12 februarie, 2015

v ponta l dragneaCurtea de Conturi consideră că Fondul de rezervă aflat la dispoziția Guvernului funcţionează practic ca un buget paralel, fără control parlamentar, iar la 13 ministere a constatat abateri grave în ceea ce privește gestionarea banului public.

Raportul pe 2013 al Curții de Conturi, publicat joi, conține un lung șir de nereguli punctuale descoperite în instituțiile publice și face și o estimare a pagubelor constatate (suma dintre veniturile suplimentare care ar fi putut fi realizate și prejudiciile provocate) la toți cei găsiți în culpă: 883,5 milioane de euro.

Un fapt demn de menționat:
Curtea de Conturi face și o comparație cu datele provizorii pentru anul 2014, remarcând o creștere a prejudiciilor în anul electoral cu 263 de milioane de euro (v. tabelul).

1
Comparația Curții de Conturi: 2013 față de 2014. Click pentru mărire

În cele ce urmează, câteva dintre neregulile constatate de instituția condusă de Nicolae Văcăroiu.

Fondul de rezervă – un buget paralel la dispoziția premierului: a crescut de 5 ori față de cât era prevăzut inițial în Legea bugetului

În 2013, prin bugetul de stat s-au aprobat 200 milioane lei, la dispoziția guvernului, pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute. Aceste credite bugetare s-au majorat de peste 5 ori cu ocazia celor două rectificări. Sumele din fondul de rezervă bugetară s-au direcționat către ordonatori principali de credite sau bugete locale pe baza a 38 de hotărâri de guvern.

O analiză a celor 38 de hotărâri a determinat Curtea de Conturi să afirme: Fondul de rezervă nu a fost utilizat în scopul pentru care a fost creat, alocările realizându-se fără criterii transparente, acest fond reprezentând de fapt o modalitate de a suplimenta bugetele unor ordonatori de credite fără a fi nevoie de aprobarea Parlamentului, funcţionând practic ca un buget paralel fără control parlamentar”

La Ministerul Dezvoltării nu se respectă Legea achizițiilor publice

Principala acuzație formulată de Curtea de Conturi la adresa ministerului condus de Liviu Dragnea este, care produce prejudicii, este aceea că Ministerul Dezvoltării alocă fonduri prin PNDI, dar nu verifică dacă obiectivele diverselor programe finanțate sunt eficient realizate.


Alte nereguli:

  • ministerul nu respectă Legea achizițiilor publice, existând situații când contractele de achiziții sunt semnate cu o întârziere de peste 200 de zile de la data atribuirii contractului
  • ministerul nu a înregistrat în contabilitate datoria către clienții băncilor de creditare în domeniul locativ (primele de stat în Programul Prima Casă)

Genul de mărunțișuri care produc în total un prejudiciu de peste 800 de milioane de euro

Ministerul Sănătății a plătit 8 milioane de euro pentru un soft care nu funcționa

Potrivit Curții de Conturi, ministerul a înregistrat în contabilitate, fără inventariere, un sistem informatic pentru care plătit aproape 8 milioane de euro, dar care nu s-a finalizat, implementat şi pus în funcţiune până la 31.12.2013.

Alte nereguli:

  • plăți nelegale pentru servicii de pază
  • decontare de materiale nerecepționate sau lucrări neefectuate la diverse obiective de investiții

Ministerul Economiei a plătit un credit de 5 milioane euro care trebuia plătit de altcineva

Ministerul Economiei a primit de la bugetul de stat aproape 5 milioane euro pentru rambursarea unui credit extern, utilizat pentru reabilitarea Grupului nr. 4 al Centralei de la Paroşeni, în condițiile în care creditul trebuia rambursat de SC Termoelectrica SA.

Alte nereguli:

  • are în evidențele contabile titluri de participare la societăți comerciale, în valoare de aproximativ 200 milioane euro, la la entităţi la care nu mai are calitatea de acţionar
  • decontarea unei sume de aprox 35.000 euro pentru amenajarea unui stand în cadrul expoziției Tranoi de la Paris în condițiile în care devizul-ofertă al serviciilor a fost de 1.600 euro
  • decontări către firme care nu au participat la diverse manifestări expoziționale din străinătate
  • decontarea dublă, atât către organizatori cât și către subcontractanți, a unor servicii pentru participanții la un târg internațional în Qatar
  • plata efectuată de Departamentul pentru Energie a unor spații în Spaliul Independenței nr.202 într-o perioadă în care entitatea nu a funcționat în respectiva locație
  • a plătit, prin Oficiul de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială, realizarea și mentenanța unei pagini web în condițiile pagina nu funcționează pentru că informațiile au caracter secret

Televiziunea publică a plătit producții care nu s-au difuzat niciodată

Potrivit raportului, cu ocazia realizării în cadrul SRTv a unor spectacole de teatru, precum şi a unor filme s-au efectuat cheltuieli semnificative pentru producerea acestora, dar respectivele producţii nu s-au mai difuzat deoarece nu s-au încheiat contracte pentru drepturile de autor cu autorii pieselor originale.

srtv
Structura datoriilor SRTV potrivit Curții de Conturi. Click pentru mărire

 

(Descărcați AICI sinteza Raportului Curții de Conturi)

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

toate comentariile

articole categorie

Citește și:

Cu câteva luni înaintea de alegerile europarlamentare, sondajele arată că

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: