vineri

29 martie, 2024

27 ianuarie, 2016

raport mcvComisia Europeană a dat publicității, miercuri, raportul privind progresele înregistrate de România și de Bulgaria în lupta anticorupție și în domeniul reformelor judiciate, raport care subliniază realizările României, dar și nevoia de consolidare a progreselor.

Raportul MCV atrage atenția asupra faptului că răspunsul Parlamentului la solicitările DNA este în continuare ”lipsit de criterii obiective pe baza cărora să se furnizeze o justificare clară și consecventă în fiecare caz, în special pentru refuzuri.”

Raportul MCV, un rezumat

Ca întreg, sistemul judiciar din România a continuat să demonstreze profesionalism, inclusiv capacitatea de adaptare la schimbări semnificative ale Codurilor civile și penale, făcând eforturi de unificare a jurisprudenței și de apărare a independenței sistemului.


Rezultatele principalelor instituții judiciare și de integritate rămân la nivel impresionant, trendul ascendent fiind un semnal că România progresează sustenabil spre atingerea obiectivelor fixate prin MCV.

În același timp, faptul că anumite recomandări formulate în raportul emis în 2015 rămân valabile demonstrează că reforma nu se bucură încă de consensul deplin necesar asigurării evoluțiilor sustenabile.

Independența judiciară și respectul față de deciziile instanțelor sunt în continuare contestate. Reforma Codului penal este pusă la îndoială în Parlament.

În Parlament, deciziile adoptate față de solicitările procurorilor anticorupție, care doresc să trateze parlamentarii ca pe cetățenii obișnuiți, sunt lipsite de criterii obiective. Au fost făcuți pași importanți pentru combaterea corupției la modul general, dar nu în dimensiunea și nici cu dorința politică necesare tratării corupției ca o problemă de sistem.


Reforma judiciară și lupta împotriva corupției rămân importante pentru societatea românească, iar sprijinul pe viitor pentru consolidarea reformelor rămâne necesar pentru asigurarea ireversibilității procesului.

Comisia Europeană apreciază angajamentul politic al guvernului de a continua pe calea reformelor și în lupta anticorupție.

2016 va fi un an-test în multe domenii. Măsura în care criteriile de integritate vor prevala în numirea șefilor sistemului judiciar și selecția candidaților la următoarele alegeri vor constitui semnale importante ale înrădăcinării reformelor. Continuarea unui trend pozitiv al acestor reforme și rezultatele obținute sunt de asemenea semne ale sustenabilității proceselor.

Comisia consideră că procesul de monitorizare instituit de MCV, oportunitățile oferite de fondurile europene și angajamentul constructiv al altor state membre continuă să furnizeze suport valoros pentru consolidarea reformelor din România. Comisia  așteaptă cu nerăbdare să colaboreze cu România pentru a atingerea obiectivelor MCV și va urmări modul de implementare al recomandărilor adoptate astăzi.

Descărcați AICI Raportul MCV pentru România

Principalele recomandări făcute României

Rapoartele privind MCV ale Comisiei din anii 2014 și 2015 au putut scoate în evidență o serie de domenii în care reforma a fost consolidată prin obținerea unor rezultate pozitive în timp. Continuarea acestei tendințe este în sine un semn de evoluție în sensul durabilității, se afirmă în raportul publicat miercuri.

Comisia invită România să ia măsuri în următoarele domenii:

Independența sistemului judiciar

Încrederea publicului în sistemul judiciar este în parte o reflectare a dorinței acestuia de a-și juca rolul de actor independent în guvernarea României. Procedurile de numire deschise și bazate pe merit vor juca un rol deosebit de important în 2016.

  • De asemenea, ar trebui luate măsuri pentru a remedia tendința continuă ca magistrații să facă obiectul unor critici personale în exercitarea funcțiilor lor.
  • Ar trebui să se asigure instituirea în timp util a unor proceduri clare și solide pentru numirile în funcțiile de conducere din cadrul magistraturii prevăzute în 2016. Pentru aceasta este nevoie ca, înainte cu câteva luni de fiecare procedură, să se stabilească diferitele etape și criteriile care vor sta la baza deciziilor.
  • Ar trebui să se utilizeze o abordare diferită pentru numirile în posturi care nu sunt posturi de conducere la cel mai înalt nivel în cadrul serviciilor de urmărire penală, acordându-li-se persoanelor nou-numite un rol important în selectarea echipelor lor. Ar trebui să se asigure transparența tuturor procedurilor
  • Ulterior, ar trebui introdus prin lege, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, un sistem mai robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt
  • După cum s-a recomandat în 2015, ar trebui să se asigure că în Codul de conduită al parlamentarilor sunt incluse dispoziții clare în ceea ce privește respectarea independenței sistemului judiciar de către parlamentari și în cadrul procesului parlamentar
  • Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să stabilească dacă pot fi întreprinse măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independența justiției.

Reforma sistemului judiciar

Ar trebui să continue activitatea de promovare a reformelor, putându-se considera că acestea au consolidat profesionalismul magistraților. În acest context, un cadru legislativ stabil ar fi benefic. Recomandările anterioare privind raționalizarea instanțelor și îmbunătățirea executării hotărârilor judecătorești rămân valabile.

  • Așa cum s-a recomandat anul trecut, faza actuală a reformei codurilor juridice ale României ar trebui încheiată rapid printr-un acord în Parlament privind modificarea codurilor, adoptându-se numai modificările care respectă opiniile instituțiilor judiciare, astfel cum au fost prezentate de guvern
  • Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un plan clar prin care să se asigure că noul termen-limită pentru punerea în aplicare a dispozițiilor restante din Codul de procedură civilă poate fi respectat
  • Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să instituie măsuri clare de promovare a transparenței și a responsabilității, inclusiv prin asigurarea unui program regulat de reuniuni deschise cu adunări ale judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, a unui dialog permanent cu societatea civilă și a unui raport anual.

Integritatea

Integritatea ar trebui să fie principiul călăuzitor în viața publică, iar cadrul juridic și instituțiile din domeniul integrității să fie concepute pentru a promova acest obiectiv. Este important să se îmbunătățească acceptarea publică și punerea în aplicare eficace a normelor în materie de incompatibilitate și să se pună accentul pe prevenirea în amonte a incompatibilității și a conflictului de interese.

  • Ar trebui să se continue eforturile în direcția consecvenței jurisprudenței privind deciziile referitoare la integritate și să se pună la dispoziția instanțelor inferioare jurisprudența consolidată
  • Astfel cum s-a recomandat anterior, ar trebui să se reexamineze modul în care se poate garanta faptul că hotărârile judecătorești referitoare la suspendarea din funcție a parlamentarilor sunt aplicate în mod automat de către Parlament
  • Ar trebui să se pună în aplicare verificarea ex ante a conflictelor de interese în cadrul procedurilor de achiziții publice prin intermediul programului „Prevent”
  • Ar trebui să se ia măsuri pentru a asigura respectarea normelor în materie de integritate în organizarea alegerilor locale și generale din 2016.

Lupta împotriva corupției

Menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei împotriva corupției. Legislația în domeniul corupției trebuie să se aplice tuturor în mod egal și la toate nivelurile.

  • Ar trebui să se utilizeze fondurile UE pentru diseminarea măsurilor de prevenire eficace împotriva micii corupții prin intermediul Strategiei naționale anticorupție și al reformelor generale ale administrației publice
  • Ar trebui să se asigure că noua agenție de administrare a bunurilor indisponibilizate are o conducere puternică, dispune de resurse suficiente și beneficiază de sprijinul tuturor celorlalte instituții pentru a îmbunătăți ratele de recuperare efectivă. Alte segmente ale administrației publice ar trebui să fie în mod clar responsabile dacă se dovedesc incapabile să urmărească aceste aspecte
  • Ar trebui să se pună în aplicare noua strategie și planul de acțiune în materie de achiziții publice, asigurând un cadru anticorupție solid din punct de vedere al cadrului juridic, al mecanismelor instituționale și al capacității administrative, aplicând măsuri de prevenire și depistare a conflictelor de interese și demonstrând că încălcările sunt sancționate în totalitate.
  • Ar trebui să se adopte criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor cu privire la ridicarea imunității parlamentarilor și să se asigure faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție.
Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: