Raport FMI: Incertitudinea politică din România încetinește ritmul reformelor structurale

România nu are spaţiu să reducă taxele până nu îmbunătăţeşte colectarea lor şi administrarea veniturilor, potrivit unui raport aprobat vineri de board-ul FMI, după consultările cu autorităţile române din luna februarie. Raportul remarcă reducerea dezechilibrelor, dar şi încetinirea reformelor pe fondul incertitudinilor politice.

În privinţa noului Cod Fiscal pregătit de guvern, reprezentanţii FMI consideră că reducerea taxelor ar putea să pună în pericol disciplina fiscală.

Reducerile de taxe și buna administrare a veniturilor

Autorităţile române propun pentru 2016 reducerea TVA, a accizelor, taxelor pe dividende şi să elimine taxa pe construcţiile speciale, măsuri cu un impact direct asupra veniturilor estimat la 2,2% din PIB, se arată în raportul citat.

Proiectele noilor coduri, fiscal și de procedură fiscală, au fost aprobate de guvern, premierul Victor Ponta anunţând miercuri că Guvernul intenţionează să reducă, începând cu luna iunie, taxa pe valoarea adăugată. Potrivit premierului, guvernul va stabili în luna aprilie dacă va fi diminuată cota standard de TVA, de la 24% la 20%, sau TVA la produse alimentare de bază, de la 24% la 9%.

Codul Fiscal prevede reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, începând cu 2016, şi la 18%, începând cu 2018. Din 2018 ar urma să scadă şi cotele de contribuţii de asigurări sociale la angajat, de la 10,5% la 7,5%, şi la angajator, de la 15,8% la 13,5%.

Reprezentanţii FMI nu au inclus în analiza lor efectul acestor modificări fiscale, care nu erau suficient conturate la momentul realizării raportului, dar consideră că orice reducere a taxelor trebuie însoţită de o administrare mai bună a veniturilor, de o colectare mai eficientă a taxelor – deficitul de colectare a TVA este cel mai ridicat din UE, de 44% – şi de scoaterea la suprafaţă a economiei subterane.

„Până când astfel de reforme nu vor da rezultate, nu există spaţiu pentru reducerea taxelor, dacă acestea nu sunt compensate de alte măsuri fiscale„, se arată în raport.

Incertitudinea politică și reformele structurale

În privinţa ritmul reformelor structurale, FMI consideră că a avut loc o încetinire a acestora pe fondul incertitudinilor politice.

Raportul arată că alegerile din 2012 au dus la o perioadă de stabilitate care s-a încheiat însă în februarie 2014, prin spargerea USL. De atunci, au fost formate două noi guverne, cu schimbări ale unor miniştri cheie, ceea ce a complicat continuitatea politicilor.

Alegerea caracterizată ”surprinzătoare„ a preşedintelui Klaus Iohannis în decembrie 2014 a amplificat incertitudinile politice pe termen scurt, în condiţiile în care opoziţia încearcă să formeze un nou guvern prin schimbarea majorităţii parlamentare.

„Incertitudinile politice au afectat implementarea reformelor structurale, în special în privinţa întreprinderilor de stat şi a dereglementării preţului gazelor, ceea ce a întârziat finalizarea celei de-a treia evaluări a acordului stand-by (programată iniţial pentru iunie 2014)”, se arată în raport.

Alte constatări ale FMI:

• FMI arată că se acumulează presiuni pe partea de cheltuieli, în primul rând din partea retrocedărilor şi hotărârilor judecătoreşti pentru plăţi care ar putea să se ridice la 6% din PIB. În al doilea rând, bugetul pe 2015 prevede cheltuieli de capital mai mari în infrastructură. Acestea vor necesita o absorbţie mai rapidă a fondurilor europene şi investiţii publice mai eficiente.
• Cheltuielile de capital ridicate ale României s-au dovedit relativ ineficiente în trecut, iar infrastructura feroviară şi rutieră sunt deficitare în mod special. Un factor major al acestei situaţii este lipsa unui cadru legislativ solid şi a capacităţii de dezvoltare, prioritizare şi execuţie a proiectelor publice de investiţii.
• În pofida unor reforme efectuate în cadrul acordului stand-by cu FMI, guvernanţa internă continuă să submineze absorbţia de fonduri europene
• În domeniul politicii fiscale, România trebuie să menţină realizările în privinţa ajustărilor, să înscrie ferm datoria publică pe un trend descendent, să asigure îmbunătăţirea infrastructurii publice, precum şi managementul mai eficient al veniturilor şi cheltuielilor în administraţie
• Continuarea politicii de relaxare monetară, în condiţiile în care inflaţia este sub ţintă, şi să susţină relaxarea creditării sectorului privat
• Sistemul bancar trebuie supravegheat intens, în special în ceea ce priveşte calitatea activelor şi reducerea creditelor neperformante. Supravegherea non-bancară trebuie întărită, piaţa de capital trebuie dezvoltată în continuare, iar autorităţile trebuie să creeze un cadru legislativ eficient pentru insolvenţă
• În privinţa reformelor structurale, FMI recomandă îmbunătăţirea performanţelor financiare şi generarea de resurse pentru investiţii în companiile cu capital de stat, prin aplicarea unor principii bune de guvernanţă, restructurare şi creşterea participaţiei private la acestea

Viitor incert al relației cu FMI

Raportul FMI a fost realizat în urma consultărilor periodice care au loc potrivit articolulului IV din statutul instituţiei. Potrivit articolului IV, misiunile sunt efectuate ca parte a consultărilor periodice, de regulă anuale, în contextul unei solicitări de utilizare a resurselor FMI, ca parte a discuţiilor programelor aflate sub monitorizarea experţilor sau ca parte a altor forme de monitorizare de către experţi a evoluţiilor economice.

Guvernul nu a ajuns în luna februarie la un acord cu FMI şi CE în urma misiunii de evaluare, premierul Victor Ponta arătând că Executivul nu a fost de acord cu solicitarea celor două instituţii privind creşterea abruptă a preţului la gaze pentru populaţie şi CET-uri din aprilie şi restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia.

Premierul Victor Ponta a precizat atunci că, în aceste condiţii, nu va fi semnată o scrisoare de intenţie şi că discuţiile pe aceste două puncte de divergenţă vor continua în aprilie, acordul rămânând însă în vigoare.

România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

Acordul, care este însoţit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaţionali din 2009.