Sustenabilitatea finanțelor publice din 11 state membre ale Uniunii Europene, printre care se numără și România, se confruntă cu riscuri ridicate din cauză că și peste 10 ani vor înregistra un nivel ridicat al datoriilor publice.
Avertismentul a fost lansat luni de către Comisia Europeană, anunță Reuters.
Într-un raport privind sustenabilitatea fiscală, executivul european enumeră aceste state: Belgia, Irlanda, Spania, Franța, Croația, Italia, Portugalia, România, Slovenia, Finlanda și Marea Britanie.
Estimările, transmite Reuters, se bazează pe previziunile macroeconomice pe care toate cele 28 de state membre ale UE le-au transmis Comisiei în noiembrie 2015, previziuni pe următorii 2 ani realizate pe baza evoluției principalilor indicatori economici.
Rasportul Comisiei nu conține nicio recomandare adresată celor 11 state, însă aceste recomandări urmează să fie emise în viitorul apropiat pentru fiecare stat în parte.
Analiza de sustenabilitate fiscală pleacă de la premisa că politicile economice ale statelor nu se vor schimba și nu conține o viziune asupra Greciei și Ciprului, ambele aflate sub programe de bailout.
Comisia Europeană mai afirmă că niciunul dintre statele UE nu se confruntă cu riscuri de sustenabilitate financiară pe termen scurt.
În raportul CE sunt nominalizate statele europene care înregistrează cele mai bune performanțe în materie de sustenabilitate fiscală: Danemarca, Germania, Estonia și Letonia.
Comisia Europeană a estimat, în prognoza de toamnă publicată în noiembrie 2015, o creştere a deficitului structural (MTO) în România de la 1% din PIB în 2015, la aproape 4% din PIB în 2017. Tot din prognoza Comisiei reiese că datoria publică va atinge 40,9% din PIB în 2016 şi 42,8% din PIB în 2017.
Din analizele realizate anul trecut de Banca Naţională reiese că pragul critic al datoriei publice variază, în cazul României, între 40 şi 45 la sută din PIB. Depăşirea acestui prag creşte probabilitatea de recesiune la peste 50%.
Din calculele BNR rezultă că un nivel al deficitului bugetar primar (deficitul înainte de plata dobânzilor aferente datoriei publice) de peste 1,5% ar determina creşterea datoriei publice la peste 50% din PIB.
O presiune suplimentară asupra bugetului de stat a fost pusă de politicile decise în ultimele luni ale guvernării Ponta, prin impactul măsurilor din noul Cod Fiscal, dar şi de diversele majorări salariale acordate.