Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D

de Mariana Bechir | 22.10.2015 .

laboratror computerIncertitudinea privind facilitățile fiscale și nedefinirea exactă a activităților eligibile pentru obținerea de fonduri sunt principalele impedimente care împiedică mediul privat să investească mai mult în cercetare și dezvoltare, potrivit Raportului anual privind R&D (cercetare-dezvoltare) în Europa Centrală și de Est, realizat de Deloitte.

În ceea ce privește România, 29% din corporații nu au investit niciun leu în R&D, iar principalele probleme care determină firmele să fie reticente sunt: dificultatea de a identifica activitățile eligibile pentru granturi și facilități, lipsa de claritate în evaluarea de către autorități a granturilor și facilităților, precum și instabilitatea reglementărilor în domeniu.

Din răspunsurile oferite de oamenii de afaceri la sondajul studiului se observă convingerea companiilor că fondurile acordate acestui domeniu vor crește în următorii ani, în primul rând datorită finanțării europene acordate pentru programul 2014 – 2020.

În ultimii 20 de ani, aceste țări din Europa Centrală și de Est au investit în infrastructură, în înlocuirea echipamentelor din vechile fabrici comuniste, dar acum, ele trebuie să facă pasul următor, spune analiza Deloitte, iar soluția este cunoscută :

Factorul ultim de creștere a producției și a standardelor de trai este îmbunătățirea productivității, iar aceasta poate fi realizată prin inovare. Pentru o creștere de durată, așa cum demonstrează toate țările de succes (Germania, Japonia, Coreea de Sud, statele scandinave), sunt necesare fonduri importante pentru R&D.

Efectul pozitiv al tranziției acestor state la economia de piață și avantajele aderării la UE și ale forței de muncă ieftine s-au estompat treptat și ele trebuie să descopere noi motoare de creștere economică.

Cum bugetele majorității statelor din Europa Centrală și de Est au probleme cu deficitul, orice suplimentare a fondurilor pe R&D înseamnă o reducere a altor cheltuieli, de aceea ar fi ideal ca statul să reușească să-i motiveze pe cei din privat să investească mai mult.

România – țara unde cele mai multe companii sunt decise să investească în R&D

73% din oamenii de afaceri din România intervievați de Deloitte au declarat că vor crește în următorii 3 – 5 ani finanțarea cercetării și/sau inovării în firmele lor, 20% au spus că vor menține cheltuielile de acest fel, și nimeni nu prevede o diminuare a acestor bugete.

Cel puțin teoretic, România înregistrează cel mai mare procent  în Europa de Est și Centrală la intenții de creștere a investițiilor.

Statele baltice sunt singurele unde companiile prognozează diminuări.

prognoze investitii cercetare dezvoltare companii

Profilul României pentru cercetare-dezvoltare

  • Are la dispoziție 0,8 miliarde de euro fonduri europene POC (Programul Operațional Competitivitate)
  • 29% din corporații nu au investit niciun leu în R&D, în 2014. Pentru comparație, numărul companiilor poloneze care nu au investit nimic în R&D este de 13% în Polonia.
  • 56% din companiile intervievate au declarat că intenționează să facă investiții în cercetare și dezvoltare în următorii 1 – 2 ani, iar 73% vor să facă acest lucru peste 3 – 5 ani.
  • Principala problemă pe care o au companiile românești, din acest punct de vedere, este identificarea activităților eligibile pentru granturi și facilități.
    A doua mare problemă este lipsa de claritate în evaluarea granturilor și facilităților de către autorități.
  • 74% din firmele care alocat bani cerectării susțin că investițiile în R&D le-a crescut competitivitatea serviciilor sau produselor.

Factorii care influențează investițiile companiilor românești în R&D :

 

profilul romaniei

Cum încurajează statele  investițiile în R&D

În statele din Estul și Centrul Europei, care trebuie să investească în acest domeniu dacă vor să-și mențină dinamica actuală de creștere economică, bugetele cercetării nu depășesc în general 1% din PIB.

Excepția notabilă este Slovenia, cu 2,6% din PIB direcționat pentru R&D.

investitii cercetare

Sursa: Deloitte, Eurostat

 

Ceea ce ar trebui făcut, potrivit directorului FAS Cehia, David Marek, este sprijinirea investițiilor corporațiilor, prin subvenții sau facilități fiscale.

Modele sunt diferite în statele occidentale cu succese remarcabile în R&D :

Germania, Finlanda și Suedia preferă folosirea subvențiilor, pe când Coreea de Sud și Japonia folosesc facilitățile fiscale ca principal instrument de sprijinire a investițiilor în cercetare, dezvoltare, inovare.

Numărul țărilor care optează pentru reduceri fiscale este în creștere. În Cehia, de exemplu, 74% din ajutorul public oferit firmelor este acordat indirect, prin facilități fiscale și numai 26% reprezintă subvenții directe.

Indicatori : Numărul de patente înregistrate la miliardul de euro cheltuit pe R&D

Pe de altă parte, trebuie urmărită eficiența acestor investiții, un indicator ce poate fi fiind folosit în acest sens fiind numărul de patente înregistrate la Oficiul European de Brevete raportat la o sumă cheltuită (se utilizează un miliard de euro).

România se află în rândul statelor europene cu cele mai slabe rezultate, din acest punct de vedere: doar 87 de brevete, ca și Bulgaria, comparativ cu media europeană de 204 patente.

În Germania, media este de 288 de patente la un miliard de euro cheltuit pentru cercetare și dezvoltare.

grafic patente la mld euro

 

Factorii care influențează investițiile R&D ale firmelor

Dintre factorii externi care contează pentru companiile interesate de investirea în cercetare și dezvoltare, cel mai important este să existe diferite tipuri de facilăți.

De asemenea, este dificil pentru companii să găsească cercetători calificați și cu experiență, în special domeniile tehnice, aceasta fiind o problemă identificată în toate cele 11 state curpinse în analiza Deloitte.

La capitolul ajutor din partea statului, sondajul arată că aceste companii preferă accesul la finanțare direct, în locul facilităților fiscale.

Costurile legate de salarizarea cercetătorilor se află pe locul patru.

factori

Publicat la data de 22.10.2015 .

Un raspuns

  1. POPA FLORIN
    29.3.2016, 9:33 pm

    Da. Acestea sunt statisticile si daca ar fi sa ne luam dupa ele Romania, Bulgaria si Norvegia, fiecare cu 87 brevete la miliardul de euro cheltuit pentru R&D sunt peste SUA. Asadar cele trei tari ar trebui sa fie din punct de vedere tehnologic peste SUA. Asa este oare? Nici pe departe.
    Cred ca europenii au cultura scrierii si depunerii de cereri de brevet. Americanii au cultura castigului in primul rand si folosesc vehiculul numit proprietate industriala in acest scop. Tot ei sunt cei care au constatat ca undeva in jur de 5% din cererile de brevet depuse intr-un an la Oficiul american de brevete se transforma in bani in primii 2-3 ani de la depunere. Socoteala este relativ simpla. La peste 285000 cereri de brevet depuse de americani in 2014 si inca 293000 depuse de straini la USPTO adica peste 578000 cereri de brevet, 5% ne arata o cifra ametitoare de 28900 cereri se transforma in bani. Adica acete 28900 de inventii sunt valorificate intr-un fel sau altul iar minim 28900 de inventatori castiga din ideile lor, societatea americana progresand evident pe aceasta baza.
    Nu exista cifre (statistici)la nivelul Romaniei pentru castigurile inventatorilor din inventiile lor. Acceptand insa acelasi 5% si pentru Romania constatam ca cca 51 de inventii ar trebui sa se transforme in bani in primii doi ani de la depunere. Nu vreau sa merg mai departe cu analiza ca voi ajunge la necesitatea schimbarii constitutiei si pentru acest lucru. Cu mahnire Florin Popa

Lasa un comentariu


Consorțiul Siveco Romania – Infeurope Luxembourg oferă suportul tehnic pentru elaborarea Bugetului UE

Comisia Europeană a selectat recent consorțiul care va oferi suport tehnic pentru sistemul critic de business folosit în construirea bugetului Uniunii Europene. SIVECO România...Citeste mai departe »

Unde, cât și cine mai inovează în România

România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung ultimul loc în...Citeste mai departe »

RIS 2017: România riscă să devină cea mai necompetitivă țară din UE – Bucureștiul, inovator modest. Praga și Bratislava, centre de excelență

România se află de mai mulți ani pe un trend de depreciere a performanțelor din inovare și riscă să ocupe pe termen lung ultimul...Citeste mai departe »

România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?

În România, Revoluția 4.0 se amână pe termen deocamdată nedeterminat. Cu o densitate de doar 11 roboți la 10.000 de angajați din industria prelucrătoare,...Citeste mai departe »

Top 100 cele mai inovative universități din Europa. Din Rusia și din statele UE din fostul bloc comunist – nicio instituție. Exemplul Irlandei

KU Leuven, dn Belgia, este cea mai inovative universitate din Europa, potrivit celei de-a doua ediții a clasamentului realizat de Reuters, top ce cuprinde...Citeste mai departe »

Cele mai mari cinci universități ale României îl acuză pe ministrul Cercetării că subminează instituțiile românești din domeniu

Universităţile „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timișoara şi Academia de Studii Economice, reunite...Citeste mai departe »

RESAVER, fondul paneuropean de pensii suplimentare pentru cercetători

Primul fond de pensii pentru cercetătorii europeni, RESAVER, este operațional începând cu luna martie.  Este un produs de economisire pentru pensie modern, care le...Citeste mai departe »

Costurile brevetării invențiilor, de peste 2 ori mai mari în România decât în Germania. Procedurile, de 2 ori mai lungi decât în Coreea de Sud

Taxele pe care le percepe Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) pentru brevetare sunt mai mari decât cele din Slovacia, Cehia, Serbia...Citeste mai departe »

Studiu / Cum percep europenii protejarea proprietății intelectuale și care sunt efectele comportamentale

Proprietatea Intelectuală (PI) este în continuare un concept foarte abstract pentru cetățenii europeni și există o tendință constantă de a asocia protejarea PI cu...Citeste mai departe »

Cercetătorii în forța de muncă românească – problema cea mare. Îi formăm, dar nu știm să-i păstrăm. Ce fac vecinii

Numărul de cercetători din Uniunea Europeană a crescut considerabil în perioada 2005 – 2015, de la 1,38 milioane până la 1,82 milioane ( +32,2%)....Citeste mai departe »

O echipă de liceeni timișoreni a câștigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA și MIT

O echipă de cinci elevi ai unui liceu din Timișoara a câştigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA şi universitatea americană...Citeste mai departe »

Siveco România vrea să ”reseteze”: Raportul său de sustenabilitate – în finala Deloitte Green Frog Award

Ultimul raport de Sustenabilitate al Siveco a câștigat etapa națională a competiției Deloitte Green Frog Award, fiind înscris în etapa superioară, cea care va...Citeste mai departe »

Macheta primei mașini electrice low-cost create în România – prezentată la Cluj

Macheta ”Go4two”, prima mașină electrică low-cost concepută și produsă în România a fost prezentată joi seara, la Cluj-Napoca. Autovehicului va costa, cu tot cu...Citeste mai departe »

Cercetarea a contractat deja 62% din totalul alocat prin Axa 1 a Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020

Valoarea totală a fondurilor europene contractate anul acesta pe Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020 este de 604 milioane de euro (2,718miliarde de lei), potrivit...Citeste mai departe »

Cum se calculează scutirea impozitului pe veniturile obținute din Cercetare – Dezvoltare

Criteriile, condiţiile, procedura de calcul a scutirii şi documentele justificative necesare la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii şi...Citeste mai departe »

Începe instalarea celui mai puternic laser din lume – Primele componente au ajuns la Măgurele

Primele componente ale celui mai puternic laser din lume au ajuns la Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), din cadrul Institutului de Fizică de la...Citeste mai departe »

Ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut cu 7,9% între 2012 și 2014, față de 2010 – 2012. Cele mai puține IMM-uri inovatoare, în Regiunea de Vest

În perioada 2012 – 2014, a scăzut cu 7,9 puncte procentuale ponderea întreprinderilor inovatoare, iar procentul salariaților din aceste firme s-a diminuat cu 12,3%,...Citeste mai departe »

Tabloul de bord european privind inovarea 2016: România, ultima din clasament și se îndepărtează de media performanței europene

Performanța inovării s-a îmbunătățit per ansamblu în Uniunea Europeană, în ultimii opt ani. În 21 de state s-au înregistrat creșteri de diferită anvergură, cele...Citeste mai departe »

Facilitățile acordate Cercetării – publicate în Monitorul Oficial. Beneficiari, deduceri și proceduri

Ordinul cuprinde regulile de calcul al rezultatului fiscal pentru activităţile de cercetare sau dezvoltare tehnologică în cazul cărora se acordă deducerea suplimentară, de 50%,...Citeste mai departe »

Inspiring Science Education – proiect de promovare al proiectelor științifice ale profesorilor și elevilor români

În perioada 29 iunie – 1 iulie 2016, se desfășoară la Sinaia Conferința Națională Inspiring Science Education, proiect în care SIVECO România este partener...Citeste mai departe »

Cercetarea din UK sub efectele Brexit – se anunță probleme în mobilitatea cercetătorilor și la finanțare

Brexitul a fost rezultatul pe care cei mai mulți dintre cercetători nu l-au dorit, scrie Nature. Pentru oamenii de știință britanici urmează o perioadă...Citeste mai departe »

Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

Cercetarea este unul dintre domeniile cu cea mai mare mobilitate a personalului. Fenomenul este stimulat, pe de o parte, de dorința acestor specialiști de...Citeste mai departe »

Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate

Discuțiile pentru noi facilităţi fiscale acordate cercetării-dezvoltării şi inovării (CDI) și pentru operaționalizare celor deja existente au fost demarate de Ministerul Educației. Săptămâna trecută...Citeste mai departe »

O invenție care ar putea revoluționa ambalarea alimentelor: Folia antimicrobiană biodegradabilă va primi anul acesta brevetul. Inventatorul ei încearcă să aplice brevetul printr-un proiect european

Folia antimicrobiană biodegradabilă, care va permite o expunere mai lungă a produselor alimentare în magazin fără a fi folosiți aditivi, va fi brevetată anul...Citeste mai departe »

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome

România nu excelează per ansamblu în domeniul cercetării, dar are câteva echipe ce reușesc să facă performanță la nivel european. Departamentul de calculatoare al...Citeste mai departe »

Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României

În 2014, la Oficiul Român de Invenții și Mărci (OSIM) au fost înregistrate 1.036 de cereri de protejare a unor invenții sau inovații, și...Citeste mai departe »

Cea mai sustenabilă locuință din Europa se află în curtea unei universități din București: Casa care produce mai multă energie decât consumă

Cea mai sustenabilă casă din Europa, prima care ar putea fi certificată complet Living Building Challenge, se află în București și este prototipul unui...Citeste mai departe »

România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

Binecunoscuta veste rea: România este penultimul stat din UE la capitolul brevete de invenții, transfer tehnologic sau alți indicatori privind competitivitatea, cercetarea și inovarea....Citeste mai departe »

IT și comunicații – sectorul cel mai dinamic al economiei: Comparația cu țările UE

Sectorul de informații și comunicații (ICT) a crescut cu aproape 45% în ultimii cinci ani iar ponderea sa în formarea PIB s-a dublat în...Citeste mai departe »

Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”

Legislația privind drepturile de proprietate intelectuală a figurat mereu pe lista obstacolelor ce împiedică atragerea investițiilor străine, dar discuțiile s-au centrat mereu pe modificări...Citeste mai departe »

Cum poți face cercetare clinică în România

Pentru România, puține din etapele cercetării medicale sunt cu adevărat accesibile. Pentru cercetarea fundamentală ne lipsesc nu doar echipamentele, reactivii, culturile și, până la...Citeste mai departe »

Două brevete premiate la Salonul de la Bruxelles vor aduce bani Universității de Științe Agricole din Timișoara

Două brevete create de echipe de specialişti de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului au primit, în luna noiembrie, medalia...Citeste mai departe »

Cum se pierd fondurile: Cu competență și profesionalism, Institutul ”Grigore Antipa” din Constanța a comandat o navă militară în locul unei nave de cercetări științifice

Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” Constanţa (INCDM) va pierde șansa de a achiziționa o navă nouă cu aproape opt milioane...Citeste mai departe »

Centrul de Medicina Genomului Timișoara – de la diagnosticarea bolilor genetice, la tratamentul personalizat

România este unul dintre statele membre care a accesat cei mai puțin bani pentru cercetarea în domeniul medical, potrivit oficialilor europeni. Însă, fără aceste...Citeste mai departe »

Excepțiile din cercetarea medicală: Când succesul merge împotriva sistemului

Cum poți reuși în cercetarea medicală din România? Care este secretul acelora puțini care se pot lăuda cu articole publicate în reviste internaționale bine...Citeste mai departe »

România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

Datele oficiale pe anul 2014 arată că România nu reușește nici măcar să-și păstreze locul printre codașele Europei la alocări pentru Cercetare: alocările scad,...Citeste mai departe »

Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D

Incertitudinea privind facilitățile fiscale și nedefinirea exactă a activităților eligibile pentru obținerea de fonduri sunt principalele impedimente care împiedică mediul privat să investească mai...Citeste mai departe »

Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații

Se vorbește adesea despre cât de bună este școala românească de medicină, iar dovada cea mai convingătoare este statistica: cât de mulți medici români...Citeste mai departe »

Ținta pentru investițiile în cercetare – misiune imposibilă: România alocă – stat + privat – pentru R&D cel mai mic procent din PIB

În cercetarea din România se investesc anul acesta 1,7 miliarde de lei (0,4% din PIB), o sumă mult prea îndepărtată de ținta fixată pentru...Citeste mai departe »

România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor

România figurează în cele mai recente statistici europene cu doar 8 patente de înaltă tehnologie (high-tech) înregistrate la European Patent Office, adică 0,15% din...Citeste mai departe »

Analize cursdeguvernare

Stânga incoerentă / Inegalitatea distribuirii veniturilor compromite perspectivele României

România a aderat la Uniunea Europeană cu cea mai mare inegalitate a veniturilor populaţiei dintre statele membre şi se menţine pe locul doi, potrivit...Citeste mai departe »

Calitatea locului de muncă: Țara din UE în care munca nu te scoate din sărăcie

„Dacă munceşti nu mai ai timp să faci bani” potrivit unei zicale româneşti tot mai populare, confirmată de datele publicate de Eurostat. Care ne...Citeste mai departe »

Românii – locul 2 în UE la inactivitate, după verii italieni. Femeile – cheia problemei

România s-a situat în 2016 pe locul doi la indicatorul naţional de inactivitate calculat în Uniunea Europeană, după Italia şi alături de Croaţia, dar...Citeste mai departe »

Demografia afacerilor ne plasează la mare distanţă de fostele state socialiste şi la coada UE. Implicaţiile

Omul este cel mai preţios capital. Puține sunt însă întreprinderile româneşti care focalizează pe acest principiu, deoarece figurăm ultimii sau printre ultiumii la ponderea...Citeste mai departe »

Creșterea PIB – calitate tot mai slabă. Atenţie la evoluţia preţurilor din economie!

După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 5,6% în termeni reali pe primul trimestru al anului în curs...Citeste mai departe »