Numărul persoanelor încarcerate a scăzut cu 6,8% între 2014 și 2015, dar suprapopularea din penitenciare rămâne o problemă în 15 state de pe continent, iar România nu este țara cu cea mai mare depășire a capacității închisorilor, potrivit unui raport al Consiliului Europei (CoE).
Statele cu cele mai mari rate de încarcerare se află în estul continentului, Rusia (439,2 deținuți la 100.000 locuitori) devansând cu mult Lituania (277,7), Georgia (274,6), Azerbaidjan (249,3), Letonia (223,4),Turcia (220,4) și Republica Moldova (219,9).
Cele mai mici rate se înregistrează în nordul UE – Olanda (53), Finlanda (54,8), Danemarca (56,1) și Suedia (58,6).
România apare printre statele în care a scăzut semnificativ rata încarcerării, între 2014 și 2016: Grecia (-18,8%), Croația (-10,2%), Danemarca (-11,9%), Irlanda de Nord (-9,7%), Olanda (-9,5%), Lituania (-8,8%), România (-8,6%).
Creșteri au avut loc în Georgia (+20,5%), Macedonia (+12%), Turcia (+11,6%), Cehia (+11,4%) și Albania (+10,3%).
Situația a stagnat în ceea ce privește suprapopularea închisorilor, în aproximativ 33% din administrațiile penitenciare înregistrându-se o depășire a numărului de locuri disponibile: Macedonia (138,2 deținuți la 100 locuri), Spania (133,1), Ungaria (129,4), Belgia (127), Albania (119,6), Franța (113,4) și Portugalia (113), dar fenomenul există și în Serbia (106,4), Slovenia (105,8), Italia (105,6), Austria (103,3) și România (101,3).
Potrivit ultimelor date publicate pe site-ul Consiliului (care este updatat regulat), situația se prezenta la modul următor în 2015 și 2016:
Neconcordanțele dintre statistica națională și ce a Consiliului Europei
Statistica Administrației Naționale a Penitenciarelor arată însă o depășire mai mare a capacității este de 43,9%, în 2017, și similară pentru anii trecuți.
Diferențele sunt greu de explicat, întrucât datele de la CoE sunt transmise de autoritățile din fiecare țară.
În februarie, în România existau, potrivit ANP, 30.380 de paturi instalate în lcouri de detenție, fără cele din centrele de reeducare sau spitalele penitenciar, dintre care erau ocupate 25.750 de locuri.
Dintre cei 25.750 de deținuți, doar în cazul a 17.892 este respectată norma de 4 mp, ceea ce înseamnă o depășire cu 43,92%.
Rezultă că există închisori suprapopulate, dar și subpopulate.
Printre cele foarte aglomerate se numără și așa-numita închisoare a VIP-urilor, penitenciarul de la Poarta Albă – cu un indice de ocupare mult peste media națională, de 174,67%.
Aici și-au executat ori execută pedepsele, la cererea lor specială, persoane publice precum Miron Mitrea, Corneliu Iacobov, Gigi Becali, Cristian Borcea, Victor Becali, Ioan Becali și Maricel Păcuraru (acționar Realitatea Tv, post care are, de la arestarea acestuia, o campanie continuă în favoarea amnistiei și grațierii).
La Rahova, unde se află Dan Voiculescu, indicele de ocupare la 4 mp este mult mai mic, de 117,03%, dar tot peste normal.
Cel mai mare indice de ocupare la 4 mp este înregistrat la Ploiești – 208,13. Gravă este și situația de la Jilava – peste 190%.
România apelează la grațiere
Pentru a rezolva, în mică măsură, supraaglomerarea penitenciarelor din România, parlamentarilor discută zilele acestea un proiect de lege pentru grațiere, beneficiarii acesteia urmând să fie persoanele cu pedepse de cel mult 5 ani.
Potrivit unei estimări a autorităților, ar urma să fie eliberate cel mult 2.500 de persoane, deși deficitul ar fi de peste 8.000 de locuri.
Sunt excluse pedepsele pentru fapte grave și corupție, în forma inițială, dar unii parlamentari au depus amendamente care scot corupții de pe lista celor care nu pot beneficia de grațiere.
În România, grațierile au avut în vedere, de obicei, pedepse de până la doi ani.
Ultima grațiere colectivă a avut loc în 2002, pe timpul fostul premier Adrian Năstase. Atunci au fost graţiate în întregime unele pedepse cu închisoare pînă la 5 ani inclusiv, precum şi pedepsele cu amendă aplicate de instanţele de judecată.
Au fost exceptate 49 de infracțiuni din Codul Penal, o serie de fapte prevăzute în legi speciale și pedepsele de peste 15 ani.
Ca și acum, guvernanții și-au justificat decizia prin faptul că penitenciarele erau inuman de aglomerate.
Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, cel mai mare număr de condamnați care își desfășurau pedepsele în închisoare, după Revoluție, s-a înregistrat în 1999, când numărul persoanelor condamnate definitiv aflate în penitenciare (fără cei din arest preventiv) a ajuns la 38.110 de persoane.
În 2002, când actualul președinte al Curții Constituționale, Valer Dorneanu, a semnat decretul de grațiere colectivă, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, în penitenciare se aflau cu aproximativ 10.000 mai multe persoane decât acum – 37.448 persoane.
În ianuarie 2017, existau 27.566 persoane private de libertate, potrivit Administrației Penitenciarelor.
Condamnări la CEDO, riscul unei hotărârii pilot și recidiva
România așteaptă o decizie pilot a CEDO din cauza închisorilor – ar putea plăti 80 de milioane de euro anual, din cauza supraaglomerării din penitenciare, după ce ani de zile nimeni nu a găsit o soluție și statul a fost obligat să plătească despăgubiri celor care nu au beneficiat de un tratament normal în închisori.
Procesul în care CEDO a stabilit că va pronunța o decizie pilot a avut loc în 2012, când la guvernare s-a aflat USL, format din PSD și PNL. Guvernele Victor Ponta nu au luat însă nicio măsură pentru a găsi soluții.
Acum, ministrul Florin Iordache spune că ar dura cinci ani construirea unui nou penitenciar, așa încât este nevoie de o soluție urgentă.
Prima decizie de acest fel a fost pronunțată împotriva Italiei, care decontează 8 euro pe zi fiecărui deținut, adică aproximativ 78 de milioane de euro anual.
Suma pe care ar plăti-o România este de aproximativ 80 de milioane.
