Evenimentul

”Referendumul pentru Familie”: Legislație nouă, din categoria ”Totul pentru fraudă”

Referendumul, denumit generic ”Pentru Familie”, la care românii sunt chemați, sâmbătă și duminică, la urne, oferă puține garanții că rezultatele comunicate vor fi corecte. Suspiciunea… Mai mult

05.10.2018

Analiză

„Inflaţia industrială”, peste ”inflația populară” – Energia, deja cu 14% mai scumpă: Lumini, umbre şi implicaţii

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut uşor în luna august 2018, până la 5,86%, dar a rămas semnificativ peste inflaţia preţurilor la consumator, măsurată… Mai mult

03.10.2018

Evenimentul

”Nu am venit să dau socoteală!” Cele două ”Viorici” și criticile dure ale partidelor din Parlamentul European

De două ori a vorbit miercuri premierul Viorica Dăncilă în plenul Parlamentului European: o dată ca să prezinte mesajul cu care a fost trimisă de… Mai mult

03.10.2018

La obiect

Raport finalizat la nivelul anului 2017 – investițiile străine au depăşit 75 de miliarde de euro. Domeniile către care s-au îndreptat banii

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 75.581 milioane  euro, dar în echivalent raportat la PIB s-au diminuat de… Mai mult

02.10.2018

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

de Radu Crăciun 13.10.2017

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada vie a faptului ca nu intelegem inca ce ni se intampla, nu intelegem faptul ca, in calitate de martori si subiecti ai unor schimbari totale de paradigma, am intrat intr-un teritoriu total necunoscut. Iar istoria ne va ajuta prea putin.

Un exemplu in aceasta directie este lipsa de corelare care pare sa existe in momentul de fata intre dinamica pietei muncii si a somajului si evolutiile salariale. Pana de curand era o corelatie explicabila teoretic si dovedita de numeroase ori de-a lungul evolutiei economice a societatii umane moderne. Corelatia era urmatoarea: pe masura ce economia isi revine, somajul incepe sa scada, iar pe masura ce forta de munca disponibila scade, salariul mediu pe economie creste si el. Raritatea unui bun, in cazul de fata a fortei de munca, il si scumpeste. Logic, nu-i asa?

Aparent aceasta logica nu mai functioneaza. Iar acest semnal vine din mai toate economiile dezvoltate, iar despre situatia din SUA se vorbeste cel mai mult. Reluarea angajarilor nu mai duce deloc, sau doar intr-o mica masura, la cresterea salariului mediu pe economie. Ceva nu se mai leaga. Explicatia pare sa fie data de dislocarile pe care le produce pe piata muncii revolutia digitala. Graficul de mai jos, care are ca sursa OECD,  reflecta tendintele cu care s-a confruntat piata muncii in ultimii 20 de ani intr-o serie de tari dezvoltate.

In diferite grade, tendinta este clara: micsorarea locurilor de munca ce necesita o calificare medie si cresterea celor slab calificate si inalt calificate. Un proces care nu va face decat sa se accelereze in perioada urmatoare, pe masura ce inteligenta artificiala va inlocui cu predilectie forta de munca mediu calificata. Un proces insa care va face ca, subliniez, pe medie, salariile sa nu arate o miscare majora.

Lipsa cresterii salariale pune bancile centrale intr-o dilema majora. Fara cresteri salariale, nici economia si nici preturile nu prea au cum sa creasca. Iar daca preturile nu cresc, nu avem nici inflatie. Neavand nici inflatie, nici o crestere economica accelerata, bancile centrale nu niciun motiv serios ca sa creasca dobanzile. Este exact dezbaterea care are loc in aceasta perioada in SUA privind conduita pe care sa o aiba Fed in ce priveste deciziile de politica a dobanzilor, in conditiile in care nici salariile, nici inflatia nu cresc.

Pe de alta parte, bancile centrale ale SUA, zonei euro sau Japoniei au tiparit vaste cantitati de moneda, inundand piata cu bani. Practic, au creat un context fara precedent in istoria economiei mondiale, ale carui consecinte sunt inca imposibil de anticipat. Ceea ce ne duce la urmatoarea intrebare, al carui raspuns putem doar sa-l banuim.

In conditiile in care s-au pompat atat de multi bani in eonomie, atata vreme cat acestia nu se regasesc si nici nu se vor regasi in cresteri de salarii si nici in inflatie, unde se vor regasi? Iar raspunsul este urmatorul. In cazul in care banii nu se regasesc in pretul bunurilor de consum, ei nu se pot regasi decat in pretul altor bunuri, mai ales al bunurilor in care se poate investi: actiuni, obligatiuni, imobiliare, marfuri etc.

Iar acest rationament poate avea si o explicatie comportamentala. Pe masura ce polarizarea creste, pe masura ce elitele profesionale si financiare cresc si se imbogatesc, consumul lor nu are cum sa se modifice in acelasi ritm. Mancarea pe care o consuma, hainele, masinile, excursiile s-au plafonat sau se vor plafona la un moment dat. In aceste conditii, restul venitului neutilizat va trebui sa fie parcat in active de natura a-i mari valoarea. Iar acestea pot fi gasite pe piata de capital, cea imobiliara si cea de marfuri. Pentru ca, asa cum spuneam, dobanzile bancare vor ramane mai departe total descurajante in conditiile unei inflatii scazute.

Ceea ce ma duce la concluzia ca pietele financiare au sanse mari sa creeze un mare balon. Balon care se umfla cu atat mai mult cu cat excesul de lichiditate persista in piata, bancile centrale intarziind momentul retragerii lui. Par sa fie in momentul de fata prizonierele efectului de bula pe care l-au creat, fiindu-le teama ca retragerea lichiditatii sa nu provoace o cadere in avalansa a pietelor financiare. Ele vor mai creste o perioada, investitorilor le va fi teama sa se intoarca impotriva turmei o perioada, dar la un moment dat cineva va recunoaste ca “imparatul e gol” si atunci esafodajul se va prabusi. Sumele pierdute in acel moment vor juca rolul extragerilor de lichiditate pe care bancile centrale au ezitat sa le faca.

In comparatie cu cele de mai sus, Romania pare din alt film, nu-i asa? Sau poate ca nu…

Intr-adevar, in Romania salariile cresc intr-un ritm sustinut, beneficiind de larghetea cu care cresc salariile in sectorul public. Iar asta, la prima vedere, ar parea sa aiba foarte mult sens. Pana la urma, daca statul roman evita polarizarea salariilor prezenta deja in alte tari, ce poate fi rau in asta?

Ceea ce este rau este faptul ca statul roman, prin politicile salariale pe care le promoveaza introduce distorsiuni in piata muncii. Spre deosebire de sectorul privat, el nu pare preocupat de remunerarea profesionistilor de inalta calificare, iar cresterile salariale in masa nu au nimic de a face cu vreun criteriu de performanta. Consecinta este emigrarea masiva a medicilor si calitatea indoielnica a educatiei. Asta in timp ce sectorul privat a reusit stoparea emigrarii IT-istilor si este pe punctul sa limiteze emigrarea cadrelor medicale sau sa readuca in tara medici formati in strainatate.

Euforia salariala a dus la randul ei la euforia creditarii. Alti bani aruncati pe piata consumului si care creeaza iluzia unei avutii pe care romanii o doresc imediat.

Chiar daca BNR nu a tiparit bani ca alte banci centrale, cresterea agresiva in masa a salariilor in sectorul public prin stoparea investitiilor si efectul de multiplicare prin creditarea consumului incep sa isi faca efectul. Deficitul extern pune presiune pe curs, in timp ce presiunile inflationiste vor obliga BNR sa creasca dobanzile. Inevitabil, politicile fiscale vor trebui sa fie inversate, pentru ca nu sunt sustenabile. Iar toate acestea vor fi in final si ele intr-un fel tot o dezumflare.

Cea a balonului asteptarilor nerealiste.

***
Radu Crăciun este președinte și director general al BCR Pensiimai multe analize pot fi citite pe blogul personal.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.10.2017

Un raspuns

  1. Caliman I. Eugen - consultant dezvoltare ec.
    13.10.2017, 1:21 pm

    1.Ceeace a incetat sa ne uimeasca in Romania, este faptul ca partidele si politicienii se adreseaza contabililor cind au afaceri (si evidentele lor), avocatilor si juristilor daca au procese – in schimb cind este vorba de economia nationaala sau locala (ca proces economic infinit mai dificil si complicat decit cele aratate), conduc economic dupa propria (in)cultura economica.Ca tara aflata in curs de tranzitie spre socialism, ea nu este administrata tehnocratic (si nici de tehnocrati), ci de activisti de partid dupa reguli socialiste, de esenta populistdragnista.
    2.De aceea, mirarea pentru marirea salariilor la bugetari fara criterii de competenta sau aflati înafara domeniilor (functiilor) care produc sau accelereaza dezvoltarea industriala si agricola, nu este justificata (stiintific) intr-un sistem politic-economic postcomunist.Acesta a fost pus pe picioare de “proiectul economic IliescU” in 1992, la plenara FDSN din 27-28 iunie 1992, care a pus stop evolutiei capitaliste a Romaniei!
    Pentru ca marirea salariilor sa aiba un fundament economic, era nevoie ca la baza lor sa se afle o crestere economica rapida, industriala, de minim 5 la suta anual, care sa impuna si motioveze o competitie profesionala in toate domeniile bugetare, pentru a le face performante si sustinatoare a afacerilor investitorilor industriali romani si straini.
    3.In lipsa unui astfel de “proiect de tara”, conducerea tehnocrata a Romaniei este inexistenta, astfel ca partidul de la putere (oricare ar fi el) majoreaza salariile bugetarilor fara sustinerea sau legatura cu dezvoltarea industrial-agricola, ci din interes electoral-populist.
    Asa ca, mirarea nu are ce cauta unde avem de a face cu anormalitatea unei conduceri economice-sociale postcomunist-populiste, persistenta ca normalitate nationala de 27 de ani, prin transformarea comunismului dictatorial, in postcomunism democratic…

Lăsați un comentariu


Europa

55 miliarde euro, evaziune fiscală cu dividende în 11 state europene

Iulian Soare

Vaste operaţiuni de manipulare fiscală a dividendelor încasate din mai multe ţări europene au dus la o evaziune de 55,2 miliarde de euro în aceste… Mai mult

Stiri

Salini Impregilo trebuie să restituie CNAIR 83 milioane lei – decizie Curtea de Apel în dosarul autostrăzii ”surpate”

Adrian N Ionescu

Constructorul lotului autostrăzii A1 Sibiu-Orăştie surpate parțial în 2014, Salini Impregilo S.p.A, ar urma să restituie companiei române de drumuri peste 83,1 de milioane de lei… Mai mult

Stiri

Sorin Blejnar, fost președinte ANAF, condamnat la 6 ani închisoare. Decizia nu este definitivă

Vladimir Ionescu

Sorin Blejnar a fost condamnat la șase ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență, într-un dosar în care este acuzat că a primit un procent… Mai mult

Europa

Deficitul bugetar italian – Piețele fac demonstrația că îngrijorările UE sunt întemeiate

Adrian N Ionescu

Marii investitori globali spun deja guvernului italian că ei nu cred că acesta va putea suporta, așa cum și-a propus, creșterea costului împrumuturilor suverane ale țării. Cauza… Mai mult

Stiri

CCR a confirmat: Referendumul pentru familie nu este valid

Vladimir Ionescu

Curtea Constituțională a României a confirmat, joi, rezultatul de invalidare a referendumului pentru familie, organizat pe 6 și 7 octombrie, din cauza neatingerii pragului legal… Mai mult

Stiri

Un studiu care trebuie neapărat aprofundat: Aproape jumătate din profesorii români ar fi de acord cu un regim dictatorial și cu pedeapsa cu moartea

Mariana Bechir

  Aproape jumătate dintre profesorii români sunt de acord cu un regim dictatorial, se declară pentru pedeapsa cu moartea și sunt de părere că homosexualitatea nu… Mai mult

Stiri

ASE, locul I în România în domeniul Ştiinţelor sociale – clasament Times Higher Education World University Rankings 2019

Vladimir Ionescu

Academia de Studii Economice din Bucureşti este prezentă în clasamentul Times Higher Education World University Rankings 2019 by Subject, fiind plasată în grupa 501-600 în… Mai mult