Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

de Radu Crăciun | 11.2.2017 .

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru aceasta, doua variabile se pot dovedi extrem de utile: gradul estimat de colectare a impozitelor si taxelor si cresterea economica prognozata.
 

In cazul cresterii gradului de colectare a impozitelor si taxelor, in mod clar nu poti sustine ca realizezi minuni de la un an la altul. Daca in 2016 evaziunea fiscala a fost, sa zicem, de 30%, iar in 2017 vei spune ca ea va fi de 20%, ar parea ca o gluma buna. Un astfel de proces este de fapt lent si de durata si orice imbunatatire spectaculoasa nu este deloc credibila.

Situatia sta diferit atunci cand vine vorba de cresterea economica. Pentru ca, in acest caz, tocmai ipoteza de continuitate ajuta. Astfel, dupa ce in ultimii trei ani economia Romaniei a crescut cu 3,1%, 3,8%, 4,5%, ce poate fi mai usor de “vandut” decat faptul ca in 2017 economia Romaniei isi va continua accelerarea pana la 5,2%? Procent pe care Comisia Nationala de Prognoza s-a grabit sa il furnizeze la sfarsitul anului 2016 prin ajustarea surprinzatoare a estimarii initiale de 4,3%.

Intrebarea legitima este: dadea economia Romaniei, la sfarsitul anului trecut, semne de accelerare economica de natura sa justifice o astfel de revizuire in crestere? Catusi de putin. De fapt, spre sfarsitul anului trecut aparusera semne care sugerau o incetinire a cresterii economice.

O evolutie de altfel reflectata in estimarile economice ale tuturor surselor de prognoze credibile: BNR, FMI, Banca Mondiala, publicatii prestigioase, banci internationale, toate anticipand o rata de crestere pentru economia Romaniei in 2017 mai degraba in intervalul 3,5%-4,5%.

O astfel de discrepanta intre o agentie de stat de prognoza si “restul lumii” ridica semne de intrebare serioase. Cat de independenta sau profesionala este o astfel de institutie, chemata sa furnizeze  prin modelarile sale fundatia dezvoltarii economice realiste a urmatorilor ani? Rolul ei nu este sa parafeze niste estimari care pleaca de la ce este necesar pe criteriul ca “hartia suporta orice”, ci sa defineasca evolutiile cele mai probabile si realiste.

Dar sa nu ne grabim sa aruncam cu piatra. Pentru ca in lipsa unor mecanisme care sa garanteze independenta unor astfel de institutii, deciziile luate cu profesionalism si integritate pot fi extrem de riscante. Si nu exagerez. Mai ales daca te afli in Balcani.

In 2010, Andreas Georgiou, un experimentat economist al FMI, s-a mutat din SUA in Grecia pentru a deveni primul sef independent al Comisiei Nationale de Statistica in Grecia. Omul castigase un proces de selectie riguros desfasurat de autoritatile elene, la care mai avusese doi contracandidati locali. Rolul lui urma sa fie major. Sa incheie indelungata perioada de manipulare a cifrelor oficiale ale Greciei, care aratau economia si bugetul elen intr-o situatie cu mult mai buna decat erau de fapt, inducand in eroare si sfidand intreaga comunitate internationala.

Calitatea si rigoarea muncii sale i-au adus recunoasterea Comisiei Europene si, in acelasi timp, 6 ani de procese cu autoritatile elene care, nota bene, dupa ce l-au ales, odata cu publicarea rezultatelor si a lipsei sale de “flexibilitate”, au montat o campanie impotriva lui ca pion al intereselor straine reprezentate de FMI si Comisia Euopeana. Miza era reevaluarea deficitului bugetar al Greciei din 2009, principala sursa a programului de austeritate impus de donatori Greciei.

In octombrie 2009, guvernul Karamanlis raporta un deficit de 6% din PIB. La doua zile dupa pierderea alegerilor de catre acesta, Grecia raporteaza un deficit de 12,5% (dublu!), pentru ca, in final, domnul Georgiou, in calitatea sa oficiala, sa produca estimarea finala de 15,4% din PIB.

Povestea ar putea continua, dar merita retinut faptul ca de patru ori in patru ani domnul Georgiou a fost subiectul investigatiilor si procurorilor, care au concluzionat de fiecare data ca domnul Georgiou nu a facut decat sa aplice metodologia contabila a UE si ca nu a comis nicio infractiune. Ceea ce nu ii impiedica pe detractorii sai si pe adeptii conspiratiilor straine sa il tarasca si astazi prin procese, chiar si dupa intoarcerea sa in SUA in 2015.

As concluziona spunand ca, probabil, astfel de abordari fac diferenta intre tarile care au succes si cele care mimeaza succesul, pentru ca ulterior sa se autovictimizeze.

Intrebarea de final fiind: ca tara din Balcani, ce facem ca sa punem la adapost de presiuni politice responsabilii agentiilor de prognoza si statistica? Pentru ca acestea sa nu ajunga la un moment dat Ministere ale Adevarului?

 

***
Radu Crăciun este președinte și director general al BCR Pensiimai multe analize pot fi citite pe blogul personal.

Publicat la data de 11.2.2017 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biris

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Gabriela Drăgan

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română