Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

de Radu Crăciun | 18.3.2016 .

radu-craciun-bcr1Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput o dezvoltare a Romaniei fara prezenta investitorilor straini, pentru simplul motiv ca, pe plan local, nu avem suficient capital autohton, iar in unele sectoare nici know-how pentru  a ne dezvolta singuri.

Si totusi, anumite investitii straine, mai ales cele facut pe principiul relocalizarii, vin si cu anumite consecinte la nivel macroeconomic, iar despre o astfel de consecinta, despre care nu am cunostinta sa fi amintit cineva, vreau sa vorbesc eu astazi.

Interventiile publice recente ale guvernatorului BNR arata o ingrijorare tot mai mare in legatura cu presiunile inflationiste, care sunt de fapt in  crestere, ascunse insa temporar sub inflatia negativa indusa de taierea TVA.

Mai recent, in cursul acestei saptamani, atat domnul Olteanu, viceguvernator BNR, cat si domnul Croitoru, consilier al guvernatorului, au semnalat intrarea in zodia unor dobanzi in lei crestere chiar si cu risca de a urma o cale divergenta in raport cu politica monetara a Bancii Centrale Europene. Mecanismul descris de ei a confirmat explicatiile date de mine in “Vom plati bancile pentru a ne tine depozitele?”, un prim pas fiind o ancorare mai stransa a dobanzilor interbancare de dobanda-cheie, urmata, in a doua etapa, de o crestere a dobanzii-cheie.

Intorcandu-ne la inflatie, principalul vinovat aratat cu degetul, pe buna dreptate,  de oficialii BNR este consumul. Mai precis, stimularea lui excesiva prin scaderea TVA si cresterea salariilor in sectorul public, si, in final, printr-un deficit bugetar in crestere. Ceea ce ne duce la urmatoarea intrebare.

De ce este mediul de afaceri autohton atat de indiferent sau incapabil sa monetizeze mai bine o oportunitate precum cresterea consumului? De ce consumul in crestere al romanilor trebuie satisfacut, iata, de importuri in crestere, in loc sa fie satisfacut de firme din Romania?

Este un subiect pe care l-am mai abordat si in alte comentarii, iar explicatiile pe care le-am dat atunci au fost legate de resursele limitate pe care firmele din Romania le au la dispozitie, lipsa increderii in sustenabilitatea politicii fiscale, lipsa infrastructurii si a investitiilor care sa creasca PIB-ul potential. Insa in spatele acestor probleme cred ca se poate identifica una si mai profunda: faptul ca o parte semnificativa a sectorului cel mai productiv din economia romaneasca, de fapt, nu este catusi de putin orientat spre consumul romanesc.

Nu trebuie sa uitam ca foarte multe investitii straine venite in Romania nu au fost facute de dragul pietei interne si a consumului intern, asa cum, de exemplu s-a intamplat in China. Ele au fost facute doar pentru a profita de pe urma fortei de munca bine pregatite, dar ieftine, si, eventual, pentru a beneficia de unul dintre cele mai mici impozite pe venit.

In aceste conditii, exista companii straine importante care produc in cvasi-exclusivitate pentru beneficiari externi. Furnizarea de servicii in zona IT sau productia de piese auto sunt doua astfel de exemple, dar nu singurele.

Aceasta inseamna ca, de fapt, astfel de companii, in final, nu au absolut niciun motiv sa rezoneze cu cresterea consumului in Romania. Deoarece ea nu este catusi de putin pentru produsele lor finale. Aceste companii vor reactiona doar la o schimbare a conditiilor economice in pietele tinta pentru care produc mai mult sau mai putin in exclusivitate. Or, in conditiile in care cresterea economica peste tot in lume este foarte scazuta, sau chiar in incetinire, si activitatea lor economica este modesta sau in incetinire. Un studiu recent publicat de ZF si emis de Consiliul Investitorilor Straini (CIS) arata ca ponderea celor care asteapta „scaderi” sau „scaderi semnificative” ale propriei activitati in 2016 a crescut de 2,5 ori in ultimele sase luni, ceea ce, haideti sa recunoastem, este contraintuitiv, chiar daca ei raman o minoritate (17%).

Intr-o economie care are una dintre cele mai ridicate rate de crestere din Europa si care tocmai a mai fost „dopata”cu niste masuri de relaxare fiscala, de ce s-ar dubla numarul firmelor straine din Romania care vad o inrautatire a propriei situatii in 2016?

Cred ca singura explicatie plauzibila este ca aceste afaceri reprezinta sectoare care nu depind de evolutiile interne din Romania, ceea ce ne duce spre o importanta concluzie.

O parte din economia romaneasca nu este absolut deloc conectata la cererea interna. Iar vestea proasta consta in faptul ca este vorba de o parte a economiei localizata in mare masura in zona de productie si care este un utilizator semnificativ de capital industrial, financiar si uman. Si daca sondajul CIS nu vi se pare convingator, mai avem un semnal care sa sugereze decuplarea unei parti din economie de consumul intern. Pentru prima data dupa mai mult de 2 ani, productia industriala a inregistrat o scadere an la an. Asta, repet, intr-o economie in care consumul „duduie”.

Acestea fiind spuse, de ce nu pot restul firmelor din Romania sa satisfaca consumul intern in crestere? Adica de ce nu pot sa creasca productia? In principiu, datorita concurentei pe resurse cu firmele straine exportatoare si, in primul rand, pe resurse umane si pe locatii. Cei mai calificati oameni si cele mai bune locatii geografice sunt deja in posesia marilor exportatori straini.

Este foarte dificil pentru firme autohtone sa concureze cu pachetele de beneficii oferite de angajatorii straini. Mai mult, pe langa resursa umana suplimentara, cresterea productiei presupune si investitii, capital, iar din pacate firmele autohtone au fost decapitalizate in urma crizei financiare.

In aceste conditii, sectorul economic care ar fi chemat sa satisfaca cu predilectie cererea interna ramane cu o flexibilitate redusa, motiv pentru care cresterea consumului nu se regaseste in productie interna, ci in importuri si in cresteri de preturi.

O astfel de situatie pledeaza de la sine pentru o utilizare cu prudenta a consumului ca mod de stimulare a economiei. De asemenea, este o pledoarie pentru o dezvoltare planificata a tarii, educatie, infrastructura etc. in scopul crearii unui cadru mai generos de sprijin al dezvoltarii firmelor autohtone capabile sa satisfaca cererea interna. Pana la urma acesta ar fi cercul virtuos de natura a asigura dezvoltarea tarii plecand si de la stimularea consumului. Altminteri nu vom face decat sa ridicam mingea la fileu altor tari si exportatorilor lor. Sau, in termeni mai tehnici, translatam deficitul nostru bugetar, finantat prin indatorare, in surplusul comercial al altor tari.

***
Radu Crăciun este economist-șef al BCRmai multe analize pot fi citite pe blogul personal

Publicat la data de 18.3.2016 .

3 comentarii

  1. MirceaM
    19.3.2016, 5:58 pm

    Ma gandesc ca suntem foarte aproape de PIB potential, sau de momentul in care , oricum, importurile satisfac excedentul de cerere(ma rog, de prin T2 zice BNR).Semnalul e clar si in deplina logica cu ciclul economic “romanesc”. Ce ar acoperi excedentul de cerere, intr-o economie cu productivitate atat de mica?
    Ma gandesc apoi la reversul reversului, ca sa zic asa. Fara acele firme care produc pentru consumatorul din afara ar fi mai bine? Putem da vrabia din mana ( veniturile salariale, care oricum merg in consum, taxe care merg la buget) pe cioara de pe gard (o ipotetica dezvoltare proconsum intern)? Sustinut de ce anume venituri?
    Ce am fi facut cu excedentul de oferta deficit de cerere, nu?) de pana acum? L-am cam exportat…excedetnul carevasazica, a fost bine, nu?
    Cred ca ne “scarpinam” prea mult, fundamental este sa crestem PIB potential, fie ca vorbim de investitii proconsumm intern, fie de exporturi. Ca sa nu mai vorbim si de sustinere cursului…

  2. Caliman Eugan-consultant dezvoltare economica
    21.3.2016, 11:37 pm

    1.Scaderea productiei industriale este explicabila, urmare a lipsei de 8 ani a investitiilor industriale (romanesti si straine), ca urmare a Crizei si indicelui subafrican 74 de ne-competitivitate/ne-functionalitate economica nationala, care alunga investitorii.
    2.In aceasta situatie, piata industriala din Romania este slab acoperita de active industriale straine.Romania nu poate sa “aleaga” ce investitii sa admita sau nu pentru ca sa devina echilibrata in ce priveste consumul romanesc, fata de cel de import.
    Cita vreme Romania nu are acoperita cu activitati industriale nici un sfert din necesarul national – ceeace explica si lipsa a 5 milioane de locuri de munca – consumul industrial nici nu poate fi altul decit din import.La fel,in lipsa unei productii agricole si a unor produse nesezoniere (mai ales), importul pentru consumul alimentar al populatiei nu poate fi decit de import.
    Aceeasi situatie exista si in privinta bunurilor de folosinta indelungata, a caror fabricatie in Romania este redusa, grosul fiind de import.
    2.Fara un proiect national de “reconstructie economica si industriala”, pe criteriile calitative institutionale, de performanta si functionalitate in ce priveste mediul economic – cu investitii straine “totale” de 2 miliarde de Euro anual, dezechilibrul aratat de autor este firesc.
    Romania are nevoie de investitii straine de cca. 25 – 30 miliarde de Euro anual, pentru a crea in jur de 250 de mii de noi locuri de munca anual si o crestere “industriala” de 2,5 – 3,0 la suta anual.Ele sint utopie, prin politicile valutare sau fiscale minore, utilizate in Romania tehnocratilor si politrucilor.Abia dupa ce industria va acoperi un minim de 25 la suta din aria afacerilor din Romania, se va putea discuta despre echilibrul consumului si aportul strainatatii la acoperirea consumului din productia din tara.Pina atunci, in Romania se vor majora toate dezechilibrele nationale, de la cel bugetar la cel al balantei externe, dintre incasarile bugetare si consumul sistemelor bugetare,dintre valutele straine si moneda nationala, etc. mergindu-se pe linia unui esec economic national, tot mai accentuat.Acest lucru se intimpla deoarece economia si industria din Romania este in diminuare continua – ca urmare a disparitiei investitorilor straini,iar avalansa impozitelor are o limita fatidica, de la care efectele distructive pentru antreprenori vor “curge” in sens invers.Oare d-l Prmier Tehnocrat vorbeste cumva si despre un proiect economic postaderare, ori numai de cresterea impozitelor, incepind cu cel pe PROPRIETATE ?

  3. PAFI
    30.5.2016, 9:37 pm

    Politica economica trebuie sa incerce sa stimuleze investitiile autohtone si sa diminueze impozitele pe munca. Nu exista crestere economica fara crestere a productiei, e vorba despre o bula care mai devreme sau mai tarziu se va sparge.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Cum e distorsionată corelația dintre pensie și salariu

Pentru a înțelege mecanismul prin care s-a manifestat nemulțumirea populară față de anumite guvernări și motivația votului dat, este esențială urmărirea corelațiilor și în...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

S-a ajuns și aici: Universitatea de Drept din București renunță la lucrările de licență din cauza industriei plagiatului

Facultatea de Drept din cadrul Universității București renunță la lucrările de licență realizate pentru absolvirea studiilor. Controlul antiplagiat este prea scump (softuri și baze...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Noul proiect pe Justiție: Lupta cu grațierea. Motivul oficial: suprapopularea din închisori. Nimic despre prioritatea recuperării prejudiciilor

UPDATE: 2-CLICK – Draftul horror al noii lupte anticorupție: Grațiere pentru condamnați, amnistie mascată pentru anchetați. O mică listă de beneficiari celebri 1- Klaus...Citeste mai departe »

Marin Pana

Securitatea socială și cheltuielile bugetare după 10 ani în UE

Cheltuielile pentru securitate socială au crescut în cei zece ani de apartenență la UE cu ceva mai mult de două procente din PIB și...Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Cum arată, în țara Crivățului, Programul de prevenire a înzăpezirii șoselelor: 0,45% realizare, după ce a fost plimbat 15 ani prin 5 legi

Deși în fiecare iarnă viscolul blochează aceleași tronsoane din infrastructura rutieră, România evită cea mai ieftină și mai eficientă metodă de protecție a șoselelor...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română