Radu Crăciun / Reversul medaliei investițiilor străine

De Radu Crăciun | 18.3.2016 .

radu-craciun-bcr1Cei care sunteti familiarizati cu comentariile mele stiti ca sunt un avocat al cresterii atractivitatii Romaniei pentru investitiile straine directe. Nu este de conceput o dezvoltare a Romaniei fara prezenta investitorilor straini, pentru simplul motiv ca, pe plan local, nu avem suficient capital autohton, iar in unele sectoare nici know-how pentru  a ne dezvolta singuri.

Si totusi, anumite investitii straine, mai ales cele facut pe principiul relocalizarii, vin si cu anumite consecinte la nivel macroeconomic, iar despre o astfel de consecinta, despre care nu am cunostinta sa fi amintit cineva, vreau sa vorbesc eu astazi.

Interventiile publice recente ale guvernatorului BNR arata o ingrijorare tot mai mare in legatura cu presiunile inflationiste, care sunt de fapt in  crestere, ascunse insa temporar sub inflatia negativa indusa de taierea TVA.

Mai recent, in cursul acestei saptamani, atat domnul Olteanu, viceguvernator BNR, cat si domnul Croitoru, consilier al guvernatorului, au semnalat intrarea in zodia unor dobanzi in lei crestere chiar si cu risca de a urma o cale divergenta in raport cu politica monetara a Bancii Centrale Europene. Mecanismul descris de ei a confirmat explicatiile date de mine in “Vom plati bancile pentru a ne tine depozitele?”, un prim pas fiind o ancorare mai stransa a dobanzilor interbancare de dobanda-cheie, urmata, in a doua etapa, de o crestere a dobanzii-cheie.

Intorcandu-ne la inflatie, principalul vinovat aratat cu degetul, pe buna dreptate,  de oficialii BNR este consumul. Mai precis, stimularea lui excesiva prin scaderea TVA si cresterea salariilor in sectorul public, si, in final, printr-un deficit bugetar in crestere. Ceea ce ne duce la urmatoarea intrebare.

De ce este mediul de afaceri autohton atat de indiferent sau incapabil sa monetizeze mai bine o oportunitate precum cresterea consumului? De ce consumul in crestere al romanilor trebuie satisfacut, iata, de importuri in crestere, in loc sa fie satisfacut de firme din Romania?

Este un subiect pe care l-am mai abordat si in alte comentarii, iar explicatiile pe care le-am dat atunci au fost legate de resursele limitate pe care firmele din Romania le au la dispozitie, lipsa increderii in sustenabilitatea politicii fiscale, lipsa infrastructurii si a investitiilor care sa creasca PIB-ul potential. Insa in spatele acestor probleme cred ca se poate identifica una si mai profunda: faptul ca o parte semnificativa a sectorului cel mai productiv din economia romaneasca, de fapt, nu este catusi de putin orientat spre consumul romanesc.

Nu trebuie sa uitam ca foarte multe investitii straine venite in Romania nu au fost facute de dragul pietei interne si a consumului intern, asa cum, de exemplu s-a intamplat in China. Ele au fost facute doar pentru a profita de pe urma fortei de munca bine pregatite, dar ieftine, si, eventual, pentru a beneficia de unul dintre cele mai mici impozite pe venit.

In aceste conditii, exista companii straine importante care produc in cvasi-exclusivitate pentru beneficiari externi. Furnizarea de servicii in zona IT sau productia de piese auto sunt doua astfel de exemple, dar nu singurele.

Aceasta inseamna ca, de fapt, astfel de companii, in final, nu au absolut niciun motiv sa rezoneze cu cresterea consumului in Romania. Deoarece ea nu este catusi de putin pentru produsele lor finale. Aceste companii vor reactiona doar la o schimbare a conditiilor economice in pietele tinta pentru care produc mai mult sau mai putin in exclusivitate. Or, in conditiile in care cresterea economica peste tot in lume este foarte scazuta, sau chiar in incetinire, si activitatea lor economica este modesta sau in incetinire. Un studiu recent publicat de ZF si emis de Consiliul Investitorilor Straini (CIS) arata ca ponderea celor care asteapta „scaderi” sau „scaderi semnificative” ale propriei activitati in 2016 a crescut de 2,5 ori in ultimele sase luni, ceea ce, haideti sa recunoastem, este contraintuitiv, chiar daca ei raman o minoritate (17%).

Intr-o economie care are una dintre cele mai ridicate rate de crestere din Europa si care tocmai a mai fost „dopata”cu niste masuri de relaxare fiscala, de ce s-ar dubla numarul firmelor straine din Romania care vad o inrautatire a propriei situatii in 2016?

Cred ca singura explicatie plauzibila este ca aceste afaceri reprezinta sectoare care nu depind de evolutiile interne din Romania, ceea ce ne duce spre o importanta concluzie.

O parte din economia romaneasca nu este absolut deloc conectata la cererea interna. Iar vestea proasta consta in faptul ca este vorba de o parte a economiei localizata in mare masura in zona de productie si care este un utilizator semnificativ de capital industrial, financiar si uman. Si daca sondajul CIS nu vi se pare convingator, mai avem un semnal care sa sugereze decuplarea unei parti din economie de consumul intern. Pentru prima data dupa mai mult de 2 ani, productia industriala a inregistrat o scadere an la an. Asta, repet, intr-o economie in care consumul „duduie”.

Acestea fiind spuse, de ce nu pot restul firmelor din Romania sa satisfaca consumul intern in crestere? Adica de ce nu pot sa creasca productia? In principiu, datorita concurentei pe resurse cu firmele straine exportatoare si, in primul rand, pe resurse umane si pe locatii. Cei mai calificati oameni si cele mai bune locatii geografice sunt deja in posesia marilor exportatori straini.

Este foarte dificil pentru firme autohtone sa concureze cu pachetele de beneficii oferite de angajatorii straini. Mai mult, pe langa resursa umana suplimentara, cresterea productiei presupune si investitii, capital, iar din pacate firmele autohtone au fost decapitalizate in urma crizei financiare.

In aceste conditii, sectorul economic care ar fi chemat sa satisfaca cu predilectie cererea interna ramane cu o flexibilitate redusa, motiv pentru care cresterea consumului nu se regaseste in productie interna, ci in importuri si in cresteri de preturi.

O astfel de situatie pledeaza de la sine pentru o utilizare cu prudenta a consumului ca mod de stimulare a economiei. De asemenea, este o pledoarie pentru o dezvoltare planificata a tarii, educatie, infrastructura etc. in scopul crearii unui cadru mai generos de sprijin al dezvoltarii firmelor autohtone capabile sa satisfaca cererea interna. Pana la urma acesta ar fi cercul virtuos de natura a asigura dezvoltarea tarii plecand si de la stimularea consumului. Altminteri nu vom face decat sa ridicam mingea la fileu altor tari si exportatorilor lor. Sau, in termeni mai tehnici, translatam deficitul nostru bugetar, finantat prin indatorare, in surplusul comercial al altor tari.

***
Radu Crăciun este economist-șef al BCRmai multe analize pot fi citite pe blogul personal

Publicat la data de 18.3.2016 .

3 comentarii

  1. MirceaM
    19.3.2016, 5:58 pm

    Ma gandesc ca suntem foarte aproape de PIB potential, sau de momentul in care , oricum, importurile satisfac excedentul de cerere(ma rog, de prin T2 zice BNR).Semnalul e clar si in deplina logica cu ciclul economic “romanesc”. Ce ar acoperi excedentul de cerere, intr-o economie cu productivitate atat de mica?
    Ma gandesc apoi la reversul reversului, ca sa zic asa. Fara acele firme care produc pentru consumatorul din afara ar fi mai bine? Putem da vrabia din mana ( veniturile salariale, care oricum merg in consum, taxe care merg la buget) pe cioara de pe gard (o ipotetica dezvoltare proconsum intern)? Sustinut de ce anume venituri?
    Ce am fi facut cu excedentul de oferta deficit de cerere, nu?) de pana acum? L-am cam exportat…excedetnul carevasazica, a fost bine, nu?
    Cred ca ne “scarpinam” prea mult, fundamental este sa crestem PIB potential, fie ca vorbim de investitii proconsumm intern, fie de exporturi. Ca sa nu mai vorbim si de sustinere cursului…

  2. Caliman Eugan-consultant dezvoltare economica
    21.3.2016, 11:37 pm

    1.Scaderea productiei industriale este explicabila, urmare a lipsei de 8 ani a investitiilor industriale (romanesti si straine), ca urmare a Crizei si indicelui subafrican 74 de ne-competitivitate/ne-functionalitate economica nationala, care alunga investitorii.
    2.In aceasta situatie, piata industriala din Romania este slab acoperita de active industriale straine.Romania nu poate sa “aleaga” ce investitii sa admita sau nu pentru ca sa devina echilibrata in ce priveste consumul romanesc, fata de cel de import.
    Cita vreme Romania nu are acoperita cu activitati industriale nici un sfert din necesarul national – ceeace explica si lipsa a 5 milioane de locuri de munca – consumul industrial nici nu poate fi altul decit din import.La fel,in lipsa unei productii agricole si a unor produse nesezoniere (mai ales), importul pentru consumul alimentar al populatiei nu poate fi decit de import.
    Aceeasi situatie exista si in privinta bunurilor de folosinta indelungata, a caror fabricatie in Romania este redusa, grosul fiind de import.
    2.Fara un proiect national de “reconstructie economica si industriala”, pe criteriile calitative institutionale, de performanta si functionalitate in ce priveste mediul economic – cu investitii straine “totale” de 2 miliarde de Euro anual, dezechilibrul aratat de autor este firesc.
    Romania are nevoie de investitii straine de cca. 25 – 30 miliarde de Euro anual, pentru a crea in jur de 250 de mii de noi locuri de munca anual si o crestere “industriala” de 2,5 – 3,0 la suta anual.Ele sint utopie, prin politicile valutare sau fiscale minore, utilizate in Romania tehnocratilor si politrucilor.Abia dupa ce industria va acoperi un minim de 25 la suta din aria afacerilor din Romania, se va putea discuta despre echilibrul consumului si aportul strainatatii la acoperirea consumului din productia din tara.Pina atunci, in Romania se vor majora toate dezechilibrele nationale, de la cel bugetar la cel al balantei externe, dintre incasarile bugetare si consumul sistemelor bugetare,dintre valutele straine si moneda nationala, etc. mergindu-se pe linia unui esec economic national, tot mai accentuat.Acest lucru se intimpla deoarece economia si industria din Romania este in diminuare continua – ca urmare a disparitiei investitorilor straini,iar avalansa impozitelor are o limita fatidica, de la care efectele distructive pentru antreprenori vor “curge” in sens invers.Oare d-l Prmier Tehnocrat vorbeste cumva si despre un proiect economic postaderare, ori numai de cresterea impozitelor, incepind cu cel pe PROPRIETATE ?

  3. PAFI
    30.5.2016, 9:37 pm

    Politica economica trebuie sa incerce sa stimuleze investitiile autohtone si sa diminueze impozitele pe munca. Nu exista crestere economica fara crestere a productiei, e vorba despre o bula care mai devreme sau mai tarziu se va sparge.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Razvan Diaconu

Studiu (drastic) Coface pe mediul de afaceri românesc: în stadiu embrionar, incapabil să treacă la nivelul următor

afaceri Agenţia de rating şi evaluare Coface, a comunicat joi datele unui studiu privind maturitatea mediului de afaceri românesc. Concluzia principală: “Caracterizat de o competitivitate...Citeste mai departe »

Marin Pana

PIB la 9 luni – spor de 4,8%: Exportul net a penalizat creșterea cu 1,3 procente. Structura creșterii

crestere Institutul Național de Statistică a confirmat creșterea economică de 4,6% pe trimestrul trei din acest an față de același trimestru din anul anterior și...Citeste mai departe »

Marin Pana

Locuitorii din țara cu teren agricol de 2/3 din teritoriu – consumul cel mai redus de legume și fructe

piata-legume-fructe Consumul cu regularitate de fructe și legume este considerat un factor important pentru sănătate și pentru o dietă echilibrată. Cu toate acestea, un raport...Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

E gata proiectul ”România competitivă”: bugetul de implementare ar fi mai mic decât evaziunea fiscală pe principalele impozite și taxe

competitivity_7 Ministerul Economiei a anunțat marți finalizarea proiectului pentru dezvoltare economică sustenabilă ”România competitivă”. Bugetul necesar pentru implementarea în totalitate a strategiei “România Competitivă” este...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cel mai ineficient Parlament post-decembrist: Analiză IPP a legislaturii 2012-2016

Cu o săptămână înaintea alegerilor parlamentare 2016, când alegătorii sunt chemați din nou la urne, Institutul pentru Politici Publice (IPP) arătă, prin cifre și...Citeste mai departe »
radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Comentarii

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Eșecurile celei mai slabe generații de lideri europeni. Renzi, al patrulea premier din UE care ratează un referendum propus chiar de el

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După David Cameron (Brexitul din 23 iunie), Mark Rutte (6 aprilie, ratificarea Tratatului de Asociere UE-Ucraina, semnat inclusiv de către Olanda, pe...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

aurelian dochia

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Viitorul preşedinte al Franţei, pro-Rusia. Cercul se strânge. Ce facem?

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: François Fillon, fost prim ministru sub președinția lui Sarkozy (2007-2012), a câștigat categoric alegerile primare ale dreptei franceze și va candida la...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel-Daianu-

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / America s-a schimbat. Să ne pregătim pentru schimbarea lumii

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Epoca Obama s-a încheiat cu repudierea totală a moştenirii sale politice, lăsându-l în urmă pe Trump, candidatul cu profilul politic şi intelectual...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Nu vă goniți copiii !

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Aproape ca a devenit de bonton sa anunti ca in niciun caz copiii tai nu vor ramane in tara. In momentul in care intrebi...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Problema momentului: cea mai bună situație macroeconomică, la cele mai mari riscuri de instabilitate

valentin-lazea

Valentin Lazea

O recentă declaraţie a guvernatorului BNR a iscat discuţii aprinse în societate. Domnul Mugur Isărescu afirma că niciodată în ultimii 26 de ani situația...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Momentul zero al fiscalizării: de ce și cum ar trebui să fie

gabriel-biris

Gabriel Biris

Revin ca și contribuitor al Curs de guvernare după o perioadă de aproape un an. Cele mai multe din articolele mele anterioare erau despre...Citeste mai departe »

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

Claudiu Degeratu / Cui îi este frică de Armata europeană?

claudiu-degeratu

Claudiu Degeratu

În ziua de 17 noiembrie 2015 Franţa a invocat articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona ca urmare a atacurilor teroriste din Paris. A...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un moment care nu trebuia ratat: De ce nu poate România cumpăra documente din Panama

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Proiectul de OUG privind modificări în Codul Fiscal – care face atâta vâlvă de 2 zile – e unul ratat. Secretarul de stat Gabriel...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română