Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

de Radu Crăciun | 9.12.2016 .

radu-craciun-bcr1Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai tensionata. Iar tensiunile sunt manifeste pe multiple planuri: social, politic, economic, geostrategic si nu numai. Placile tectonice ale societatii umane pe care o stiam se misca incet, dar sigur, spre definirea unor noi realitati.

Comentarii pe aceste teme sunt nenumarate, dar, de multe ori, ele se marginesc la analiza simptomelor si mai rar a cauzelor profunde care duc la evolutiile surprinzatoare carora le suntem martori. Pentru ca, de fapt,  prezentul arata mai degraba simptomele unei lupte dramatice, care a inceput in ultimele doua decenii si care, in functie de rezultat, ne va defini viitorul ca indivizi.

Orice student la economie, intrebat fiind, va sti sa raspunda care sunt factorii de productie, acele ingrediente care intra in compozitia oricarei activitati economice care isi propune sa genereze profit prin productia de bunuri si servicii: Pamantul, Capitalul, Munca si, mai nou, Antreprenoriatul. Dar grosul literaturii economice se concentreaza pe doi dintre acestia, pe care ii considera a fi determinanti: Munca si Capitalul.

De-a lungul istoriei lumii capitaliste, cei doi factori de productie s-au aflat intr-o lupta constanta, fiecare incercand sa previna acumularea unei puteri excesive de catre cealalta “parte”. In perioada postbelica, dezvoltarea unei clase de mijloc prospere in occident a fost in final masura echilibrului atins de raporturile de forte dintre cei doi factori de productie concurenti. Un win-win care a facut ca atat Munca, cat si Capitalul, sa isi imparta castigurile prosperitatii.

Globalizarea a stricat insa aceste echilibru atins de societatile dezvoltate. In 2000, FMI indentifica patru trasaturi principale ale globalizarii: comertul si tranzactiile, miscarile de capital si de investitii, diseminarea cunostintelor si migratia. In contextul cursei declansate de globalizare, castigatori au fost cei care s-au miscat cel mai repede pentru a profita de oportunitatile existente la nivel global. Iar Capitalul a avut capacitatea de a se misca rapid oriunde au existat oportunitati pentru a produce profit. Detinatorii de capital financiar, foarte putini la nivelul populatiei globului, au fost principalii beneficiari ai mobilitatii Capitalului si deci ai globalizarii.

In acelasi timp, accesul la pietele muncii din tarile emergente nu a facut decat sa creasca disparitatea dintre capital si Munca. Minoritatea detinatoare a unei resurse rare, Capitalul, a capatat o putere de negociere din ce in ce mai mare in raport o resursa ieftina, gasita acum din belsug, Munca.

Aceasta a facut ca termenii economici ai relatiei dintrei cei doi factori de productie sa se dezechilibreze in favoarea Capitalului, a pietelor de munca alese de acesta, cele emergente, si in defavoarea pietelor de munca parasite, cele occidentale. Relatia de tip win-win dintre Munca si capital care a stat in perioada postbelica la temelia prosperitatii societatilor occidentale s-a rupt. Capitalul era cel care dicta termenii relationarii cu Munca. Consecinta logica, dovedita statistic, a fost cresterea polarizarii economice la nivel international intre cei care detineau Capitalul si cei care detineau Munca.

In aceste conditii, cei multi, detinatori ai Muncii, au apelat la singurul instrument care il aveau pentru a incerca rebalansarea echilibrului fata de cei putini, dar cu multi bani: sistemul democratic. Un sistem care da o importanta egala tuturor indivizilor, indiferent cat de bogati sau saraci sunt: fiecare are dreptul la un vot. Si masina de vot a celor multi a inceput sa lucreze, promovand acele forte politice cu agende populiste si anti-sistem, adica impotriva celor care au beneficiat de pe urma administrarii Capitalului.

Reversarea procesului de globalizare pe care multi o doresc isi trage radacinile, de fapt, din dorinta de a restabili un echilibru intre Munca si Capital, din dorinta de revenire la situatia win-win benefica pentru ambii factori de productie. Dar va aduce deglobalizarea garantia restabilirii echilibrului? Nu neaparat.

Explicatia sta intr-o noua oportunitate oferita Capitalului in detrimentul Muncii. Iar aceasta oportunitate este a patra revolutie industriala, revolutia digitala. Inovatia tehnologica necesita capital si inteligenta educata, ambele resurse fiind in posesia unui numar restrans de oameni. Ceea ce risca sa transforme imensa majoritate a celorlalti in victime ale unui proces care va inlocui din ce in ce mai mult munca oamenilor cu activitatile robotizate.

In aceste conditii, riscul ca dividendele noilor schimbari istorice sa fie din nou distribuite intr-un mod disproportionat in favoarea Capitalului este foarte mare. Pentru ilustrare am sa folosesc un scenariu incitant si credibil trimis recent de un cititor, precizia anilor fiind cred mai putin importanta decat procesul in sine.

“In 2018 vor aparea public primele masini care se autoconduc. In jurul anului 2020, intreaga industrie va începe să fie perturbata. Nu veti mai dori sa detineti o masina. Veti apela o masina cu telefonul, aceasta va aparea la locatia dumneavoastra si va va conduce la destinatie. Nu va fi necesar sa o parcati, veti plati doar pentru distanta parcursa. Copiii nostri nu vor mai avea nevoie de un permis de conducere si nu vor detine o masina. Orasele se vor schimba, deoarece vom avea nevoie de 90-95% mai putine masini decat acum. Vom putea transforma fostele locuri de parcare in parcuri. La nivel mondial, 1,2 milioane de oameni mor anual in accidente de autovehicule. Acum avem cate un accident la fiecare 100.000 de km; odata cu conducere autonoma, numarul va scadea la un accident la fiecare 10 milioane de km. Acest lucru va salva un milion de vieti in fiecare an. Cele mai multe companii de automobile ar putea ajunge in stare de faliment. Companiile auto traditionale incearca o abordare evolutiva si construiesc doar o masină mai buna, in timp ce companiile tehnologice (Tesla, Apple, Google) revolutioneaza industria construind un calculator pe roti. Companiile de asigurari vor avea probleme masive, confruntate fiind cu mult mai putine masini si accidente. Modelul lor de afaceri de asigurare auto va disparea.”

Iata un crampei dintr-un posibil viitor care ne asteapta si in care munca are toate sansele sa fie marginalizata in favoarea capitalului financiar, tehnologic, de inteligenta educata.  World Economic Forum se asteapta ca 5 milioane de slujbe sa fie distruse pana in 2020 in urma revolutiei digitale, iar un studiu al Citi si Oxford University prezice ca 77% din slujbele din China risca sa fie automatizate.

Si atunci, in aceste conditii, intrebarea pe care mi-o pun si alaturi de dumneavoastra este „cum se justifica deschiderea granitelor pentru imigratie in tarile dezvoltate?”

Este o intrebare de 100 de puncte, la care as fi tentat sa raspund: nu se justifica. Nu reusesc sa vad nicio logica intre consensul care este pe cale sa se realizeze in ce priveste inlocuirea muncii umane cu echipamente robotizate si sisteme-expert si nevoia aducerii de forta de munca de peste mari si tari cu costuri si riscuri mari de integrare. Este o contradictie care pentru mine nu are sens si pe care nu o inteleg. Pentru ca, daca intr-o prima instanta, impactul ar putea fi cresterea puterii de negocierii a Capitalului in fata Muncii, in perspectiva apare riscul crearii unor tensiuni semnificative si a unor miscari populare anticapital. Deci o victorie a la Pirus…

Ceea ce insa inteleg este urmatoarea provocare a societatilor dezvoltate si nu numai: Cum va fi sustinut financiar un numar din ce in ce mai mare de pensionari de un numar din ce in ce mai mare roboti? Caci ultimii nu vor plati contributii la asigurari sociale, precum salariatii care vor fi in scadere marcanta. Iar solutia impusa de puterea votului popular nu va putea fi decat impozitarea suplimentara a capitalului. Adica o deplasare din ce in ce mai spre stanga a electoratului.

In ce priveste Romania, pe modelul de dezvoltare actuala, viitorul nu arata bine. In ultimii douazeci de ani, ca economie emergenta, Romania a beneficiat si ea, cu mai multa sau mai putina indemanare, de binefacerile globalizarii. Este probabil ca tendinta sa se inverseze.

Un studiu din 2016 al Bancii Mondiale anticipeaza ca tarile emergente vor fi semnificativ mai afectate de revolutia tehnologica care a inceput deja, estimand ca aproximativ 2/3 din slujbele existente in lume in tarile emergente sunt susceptibile de a fi inlocuite de automatizare. Logic. Viitorul este al Capitalului si, din pacate, nici Romania nu sta prea bine la acest capitol. Are forta de munca, mai ales cu calificare medie si scazuta. Astfel de oameni vor avea din ce in ce mai putin de munca in viitor.

Alternativa? Doar educatia. Dezvoltarea unui puternic capital de inteligenta educata, care sa fie incurajat sa inoveze in tara. Ceea ce insa nu va elimina riscul unei polarizari sociale si mai pregnante. Societatea se va imparti intre cei putini cu capital financiar sau capital de inteligenta educata si cei multi care vor fi inlocuiti fie de roboti pe liniile de asamblare, fie de sisteme-expert, in cazul unor dintre specialistii aflati acum in clasa de mijloc.

Avand in vedere cele de mai sus, cum priviti propunerea unora precum vizionarul antreprenor Elon Musk de a plati oamenii, inlocuiti fiind prin tehnologie,  pentru a sta linistiti acasa si a nu face nimic? Ca o mita pentru aceptarea unei societati dominata de suprematia Capitalului si a tehnologiei, care ar trebui refuzata din start, sau ca o masura de protectie sociala, pentru care ar trebui sa fim recunoscatori?

***
Radu Crăciun este președinte și director general al BCR Pensiimai multe analize pot fi citite pe blogul personal

Publicat la data de 9.12.2016 .

3 comentarii

  1. CALIMAN EUGEN analist dezvoltare economica
    9.12.2016, 3:13 pm

    I.1.Lumea este la fel de simpla ca si acum o mie sau o suta de ani, existind doar Capitalul si Munca, fiindca Pamintul este obiectul/locul unde Capitalul utilizeza Antreprenoriatul ca instrument de lucru.
    2.Incurajarea migratiei de tarile dezvoltate nu poate fi apreciata negativ, deoarece Capitalul si societatea economica traiesc la timpul prezent nu in viitor, fara sa-i intereseze ce vor face peste 8 ani de zile, migrantii ramasi fara locuri de munca.
    In acest scenariu, odata ce migrantii economici arabi s-au dovedit un pericol pentru siguranta UE, iata ca se liberalizeaza miscarea ucrainenilor si sirbilor, viitorul esalon al Muncii, dupa ce Romania, Polonia, Ungaria, etc, si-au epuizat oferta gratuita de mina de lucru.
    Asa cum nu-i pasa Capitalului (si d-nei Merkel-ca instrument al Capitalului, iar nu al democratiei) ca Romania si-a pierdut (odata cu forta de munca) sansa unei dezvoltari economice, nu-i va pasa nici ca aceeasi consecinta va urma in Serbia si Ucraina.
    3.Daca Capitalul epocii clasice ocupa tarile si apoi utiliza forta de munca in folosul sau, progresul economic si tehnologic permite “exploatarea” fortei de munca STRAINE in tarile proprii!
    Aceasta situatie va duce treptat la depopularea unor tari inapoiate economic si suprapopularea tarilor dezvoltate, apartinatoare Capitalului financir-bancar si industrial.
    “Fostele” tari “nationale” vor instraina treptat patrimoniul agricol, devenind furnizoare de produse alimentare pentru “suprapopulatele” tari dezvoltate, care datorita supra-industrializarii vor renunta la agricultura.
    Pentru o agricultura industriala, pe care o vor monitoriza tarile dezvoltate in tarile dez-industrializate, este suficienta o patrime din populatia actuala.
    II.1.Este foarte probabil, ca “fortele democratice” sa desfasoare o opozitie “antisistem”(de la moderata – la una extrema, de stinga)impotriva acestui proces – iar ceeace se intimpla azi in Europa sa fie doar inceputul in aceasta directie.
    2.Polarizarea economica si sociala este deja asa de profunda,incit va da nastere la solutii sau fenomene sociale si politice, pe care nu le putem decit banui ca desfasurare viitoare, cum ar fi lideri autoritari alesi democratic, care sa restabileasca prin forta echilibrul dintre Munca si Capital.Un echilibru pe care actualul sistem democratic nu-l poate produce ci doar il genereaza.Nici nu este de asteptat, ca societatea economica sa ramina in echilibrul politic-social democratic actual, cita vreme “democratia economica” lipseste, iar Capitalul ia totul de pe spinarea Muncii…

  2. dan
    9.12.2016, 10:10 pm

    In epoca informatiei ea e de fapt principalul factor de productie.De ce sa facem , ce sa facem , cum sa facem , toate intrebarile astea necesita informatie .Altfel ajungem la noi muncim nu gandim 🙂 Strategia prin definitie presupune informatii.

  3. PAFI
    13.1.2017, 11:30 pm

    Un alt articol foarte interesant al Dlui Craciun. Eu nu cred ca ideea lui Musk va functiona. Omul are nevoie de integrare sociala. Nu poti face asta de acasa, facand jogging sau jucand sah. Pentru ca in cazul asta rolul tau social e marginal.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Alternativa iliberală la Uniunea Europeană este modelul “strălucit” Miklós Horthy? Bine că ştim!

Puncte cheie: Viktor Orbán a făcut recent un mare serviciu în procesul de clarificare a sensurilor ideologice ale disputei pro-UE vs. anti-UE, ajutându-ne să...Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coşea

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Alternativa iliberală la Uniunea Europeană este modelul “strălucit” Miklós Horthy? Bine că ştim!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Viktor Orbán a făcut recent un mare serviciu în procesul de clarificare a sensurilor ideologice ale disputei pro-UE vs. anti-UE, ajutându-ne să...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce Sorin Grindeanu încă nu a învățat ”programul de guvernare”

Cristian Grosu

Moto: ”Singurul care ştie acel program din scoarţă-n scoarţă sunt eu, dar şi Sevil Shhaideh a început să se uite şi la părţile la...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română
<
cheap ray ban sunglasses outlet cheap oakley outlet sale cheap Ray Ban sunglasses online cheap Ray Ban sunglasses outlet uk Cheap Ray Bans Outlet cheap ray bans sale cheap ray ban glasses Ray ban sunglasses for cheap cheap ray ban sunglasses cheap ray ban glasses outlet cheap ray ban glasses cheap oakley sunglasses outlet Wholesale oakley sunglasses cheap oakley sunglasses online occhiali da sole ray ban clubmaster oakley Italia ray ban italia
fake id california fake id online maker texas id best state for fake id fake id review illinois fake id fake id usa reddit fake id how to get a fake id how to get a fake id buy usa fake id buy fake id fake school id connecticut fake id cheap fake id best fake id fake id maker fake id god fake id website Fake id generator Fake id Fake id maker reddit fake id/ how to make fake id fake drivers license/ best fake id