1. Obiectivul dvs. va fi subminarea increderii in faptul ca Romania a beneficiat de pe urma integrarii in UE si a investitiilor straine directe, prin autovictimizare. Nu veti promova reorientarea geostrategica a Romaniei, ci mai degraba izolationismul pe principiul ca Romania nu are niciun partener adevarat cu care sa aiba o relatie reciproc avantajoasa.
Estimarile arata ca in perioada de preaderare la UE Romania a fost beneficiara unei asistente financiare nete de 26,5 miliarde de euro, in timp ce, in perioada post- aderare, Romania a mai beneficiat de o finantare neta (dupa scaderea contributiilor la UE) de 26 miliarde de euro, bani care au fost transferati de la tarile mai dezvoltate ale UE catre Romania. Dar acest lucru este cunoscut doar de o parte a populatiei, polarizarea economica creand zone defavorizate, care practic au beneficiat prea putin de aceste transferuri. Din acest motiv, in aceste zone veti gasi in primul rand contestatarii beneficiilor aderarii la UE.
2. Atentie! Subminarea increderii in relatiile economice si politice cu Occidentul nu se va face prin sugerarea la schimb a altor parteneri externi.
Pentru ca pur si simplu nu exista o alternativa reala la finantarea dezvoltarii Romaniei si, din acest motiv, nu aveti nicio sansa sa o prezentati intr-un mod credibil. Privind la sumele imense, mentionate mai sus, de care a beneficiat Romania, devine limpede ca nicio economie nationala sau grup economic nu ar fi avut o motivatie suficient de puternica sau capacitatea de a furniza o finantare atat de generoasa. Mai mult decat atat, prin sugerarea unei alternative nu va doriti sa fiti etichetati ca avocati ai altor coordonate geopolitice. Trebuie sa fiti vazuti ca avocati ai unui curent nationalist prin care puneti tara si poporul inainte de toate.
3. Atribuiti-va eticheta de “nationalist” si purtati-o cu mandrie.
Nimeni nu o sa va acuze pentru asta. Mai mult, este un curent de opinie in crestere in Europa, care va prinde din ce in ce mai mult si in Romania. O astfel de eticheta va va pune la adapost de orice suspiciune de parti pris-uri, chiar daca nationalismul izolationist este un lux pe care nici cei bogati nu si-l mai pot permite, cu atat mai putin o tara in curs de dezvoltare precum Romania.
4. Teza dvs. este ca esecurile si neimplinirile Romaniei din ultimele decenii sunt cauzate exclusiv de conspiratia tarilor dezvoltate, care si-au propus sa colonizeze Romania, sa o dreneze de resurse si sa ii distruga industria, care, daca ar fi ramas la locul ei, ar fi concurat de la egal la egal cu firmele occidentale, impiedicandu-le sa cucereasca piata romaneasca.
In douazeci si cinci de ani multa lume a uitat decapitalizarea accelerata pe care politica ceausista de rambursare fortata a datoriei externe a produs-o in anii 80. Chiar daca in comparatie cu 1990 Romania exporta acum de aproape 11 ori mai mult, multi vor fi uitat deja starea reala a firmelor romanesti din 1990 si vor fi tentati, mai ales nostalgicii, sa va dea dreptate si sa va sustina. Eventual va puteti ajuta cu filmulete din perioada liberala a regimului Ceausescu, din anii 70, imagini romantate pe care multi tineri, care nu au cunoscut regimul comunist, le-ar putea extrapola si pentru perioada anilor 80.
5. Faceti referire cu obstinatie la dezindustrializarea Romaniei,despre care veti sustine ca a avut loc in favoarea firmelor straine.
Investitiile straine directe din Romania in cei 10 ani de cand este membru al UE au fost de aproximativ 30 de miliarde de euro. O parte dintre ele, insa, in domenii imobilare si servicii. Din acest motiv, impactul vizual al fabricilor inchise va fi mult mai puternic decat aparitia unor blocuri de birouri in care opereaza programatori. E un aspect de care puteti profita, chiar daca in 2014, pentru prima data, valoarea adaugata produsa in sectorul IT a depasit valoarea adaugata produsa in agricultura. Mai mult, contributia industriei la PIB-ul Romaniei este peste media UE. Dar nu multa lume stie asta.
6. Nu puneti esecurile si neimplinirile Romaniei pe seama deciziilor interne proaste.
Daca sunteti confruntati cu exemple clare, pe care nu le puteti combate, sugerati ca acele decizii au fost luate doar datorita presiunii puse asupra Romaniei si guvernelor sale de catre tarile si corporatiile occidentale.
7. Identificati privatizari dubioase sau discutabile si apoi dati-le ca exemplu pentru a generaliza astfel de situatii la nivelul tuturor privatizarilor realizate in Romania cu investitori straini, mai ales occidentali.
In cazul privatizarilor de succes, pledati pentru faptul ca investitorii straini au platit prea putin fata de cat ar fi trebuit, cumparand Romania pe nimic sau faceti referire la transferul de profit in strainatate, fara sa mai mentionati ca este o problema cu care se confrunta si Europa occidentala.
8. Teza dvs. trebuie sa fie ca firmele de stat profitabile nu trebuie privatizate.
Chiar daca sunt numeroase exemplele in care firme de stat profitabile au sfarsit prin a se apropia sau a intra in insolventa, invocarea interesului strategic al Romaniei poate sa va ajute sa iesiti usor din orice incurcatura, fiind argumentul suprem, ce nu da gres. Nici privatizarea firmelor de stat aflate pe pierdere nu trebuie incurajata, argumente foarte utile aici fiind cele precum: interesul strategic, protectia fortei de munca sau suma prea mica pe care investitorii vor sa o ofere.
9. Stimulati curentul de opinie al scaderii in continuare a taxelor si impozitelor.
Astfel de demersuri vor gasi in permanent audienta in randul unei parti semnificative a populatiei si mediului de afaceri. Cultivati ideea ca majorarea deficitului bugetar nu reprezinta de fapt niciun pericol pentru Romania si ca, de fapt, este o conditie impusa de occidentali, pe care ei insa nu o respecta. Cultivati sentimentul de persecutie la care sunt supusi romanii in pofida exceptionalismului lor. Evitati orice referire la distanta enorma de dezvoltare economica si credibilitate care fac pana la urma diferenta intre tarile dezvoltate si Romania in ochii investitorilor straini si care le permit sa finanteze deficite mai mari cu costuri mai mici. Sau sprijinul pe care Banca Centrala Europeana il poate da la nevoie acestor tari prin injectii de lichiditate si achizitia de titluri suverane.
10. Faceti referire la cifre cat mai multe si cat mai aiuritoare.
Putina lume se va repezi sa le verifice, dar multi se vor grabi sa le distribuie mai departe, tocmai datorita faptului ca vor dori sa fie primii distribuitori ai “informatiilor”uimitoare pe care nimeni altcineva nu le cunostea.
11. Invocati cat mai multe surse, chiar daca nu sunt credibile.
Profitati de site-urile cu tenta antioccidentala care au aparut in ultima vreme, chiar daca multe dintre ele nu au niciun fel de notorietate pentru credibilitate. Din nou, putina lume se va obosi sa le verifice. De altfel, influentarea rezultatelor alegerilor din SUA prin raspandirea de stiri false pe internet este acum studiu de caz si motiv de investigatie. Daca a functionat in SUA, poate functiona si in Romania.
12. Folositi la maxim balbele decidentilor din UE si din Occident pentru a sadi neincrederea si circumspectia in ce priveste modelele de guvernanta occidentala.
UE si zona euro nu sunt nici pe departe institutii cu o functionalitate optima. Criza nu a facut decat sa scoata la vedere toate fisurile institutionale si economice si incapacitatea liderilor de a veni cu solutii. Nu pierdeti nicio oportunitate oferita.
13. Dati ca exemplu de urmat abordarile politice si economice actuale neortodoxe ale tarilor din Europa Centrala.
Tentatia va fi intotdeauna de a cauta exemple care sa ne confirme opiniile deja formate. Romania a avut un apetit scazut de a urma reformele economice realizate de aceste tari in ultimii 20 de ani, dar agendele populiste si nationaliste vor prinde mult mai repede la publicul larg. Publicul va ignora investitiile straine occidntale masive de care aceste tari s-au bucurat si avansul de dezvoltare de cel putin 10 ani in fata Romaniei care le permite sa faca experimente pe care Romania nu si le poate permite.
14. Raspanditi aceste idei in primul rand prin retelele de socializare, folosind mai multe categorii de distribuitori:
a. Naivii utili, adica cei ignoranti sau neinformati, care au de impresia ca le stiu pe toate.
b. Teribilistii, adica cei care vor tot timpul sa fie remarcati, motiv pentru care sustin si distribuie pe retelele de socializare orice idee care este impotriva ideilor “main stream”.
c. Nationalistii.
d. Cei pe care intr-un fel sau altul ii puteti co-interesa.
Veti ramane surprinsi sa constatati cate persoane care au beneficiat de educatie sau instruire occidentala sunt dispuse sa propage mesaje anti-occidentale, neasumandu-si responsabilitatea distriburii in masa a unor informatii false sau care frizeaza absurdul. O abordare de tipul “nu stiu daca e adevarat, dar eu va trimit oricum” va pune la adapost de orice posibila acuzatie de inducere in eroare.
15. In final „calomniati, calomniati, ceva tot va ramane”.
***
Radu Crăciun este președinte și director general al BCR Pensii – mai multe analize pot fi citite pe blogul personal
2 răspunsuri
Desi cu o anumita intirziere, cred ca merita sa analizam, spre a imparti lucrurile in doua:ce este si ce nu este favorabil Romaniei din integrare, fara a face propaganda sau antipropaganda cuiva.
1.Fara indoiala, ca investitiile straine de cca. 3-4 miliarde de Euro anual au fost utile, dar minore in raport cu necesarul anual de 25 – 30 de miliarde anual, pentru a crea cca. 250 de mii de noi locuri de munca anual, la costul de cca. 60 de mii/loc de munca.Numai astfel am fi putut crea in 20 de ani, locurile de munca pierdute dupa 1989.
2.Nu exista alternative nici la aceasta finantare relativ minora a dezvoltarii economice, pe care UE n-o planifica, nefiind decit uniune vamala.In lipsa uniunii economice reale, a trebuit sa ne multumim si cu asta, fie sa plecam in Vest, cei fara locuri de munca.Serbia de piloda, aflata inafara Ue nu a beneficiat nici pe aproape de atitea investitii straine.
3.Putem fi „nationalisti economici”, in sensul luptei fara odihna pentru reconstructia economica si industriala NATIONALA, dar acest lucru nu-i orchestrat de clasa politica si intelighentie, ci doar extremismul etnic, de partidele de trista amintire si cele care „murmura” cintecele de la prohodul acestora.
4.Romania era tara industriala si 25-30 la suta din industria grea putea fi salvata si 80 la suta din cea usoara, daca nu exista „proiectul postcomunist FDSN/1992” (continuat de PDSR, PSD) de refuz a privatizarii prin terapia de soc, model „Balcerowicz Polonia 1992”, tara mult mai slab industrializata in acea perioada.Decapitalizarea ante-decembrista nu se sustine economic de nimic, fiindca revolutia ne-a gasit cu o industrie „recuperabila” prin privatizare, cooperare de investitii, liberalizare ,etc.Mai mult ca atit,exportul de azi apartine firmelor DIN Romania, pe cind exportul ante-decembrist apartinea Romaniei!
5.Dezindustrializarea n-a avut loc in favoarea firmelor straine, ci a politicilor si clientelei lor si numai neglijabil si in favoarea firmelor straine, care au cumparat fierul vechi rezultat din taierea uzinelor si obiectivelor industriale darimate.Strainatatea n-a avut nici o vina, ca proiectul postcomunist aratat a „privatizat” in folosul esalonului II al PCR, ceeace a rezultat din „punerea la pamint” a industriei nationale.Strainatatea a avut meritul de a investi (isa mult prea putin) in industrie dupa integrare, dar asta-i deja vina UE, lipsita de „proiectul economic comuniutar” de dezvoltare economica-industriala a tarilor din Est.Asa se explica faptul ca in loc sa evolueze industrial ca tarile emergente din Asia, tarile inapoiate din UE nu au crestere industriala nici macar de 1 la suta anual!
6.Esecurile Romaniei se datoreaza deciziilor economice inexistente, nu proaste, respectiv: de asteptare ca dezvoltarea economica si industriala sa vina de la sine, de la intrarea in NATO, de la integrare, ori prin simplul efect sistemic de dezvoltare, al capitalismului.
7.Problema privatizarilor si a rezultatelor acestora este ceva mai complicata pentru a o analiza in acest registru.Exista domenii in care privatizarile catre anul 2000 (sau dupa), au fost de succes deoarece domeniul respectiv era de asa natura incit pierderea etapei productive dintre 1990 – 2000 sa nu conteze.In alte domenii ca cel din industria grea, chimica, usoara, servicii industriale, etc., intirzierea de 10 ani a condus la pierderea oportunitatilor economice (din anii 90), odata cu invechirea/uzura fizica a utilajelor si instalatiilor industriale.Ciclul industrial din anii 1990-2000 care insemna o anumita echivalenta tehnica industriala si a produselor sale cu cele din Vest, a fost pierdut datorita intirzierilor pina in 2000 (sau peste) a privatizarilor industriale.In 10 -12 ani au disparut si intreprinderile care furnizau materii prime, piese pentru utilaje cit si cele care cumparau si utilizau in procesul productiv produsele, s-au majorat preturile la utilitati si energie, etc.Efectiv a disparut lantul de servicii industriale si comerciale din avalul si amontele intreprinderilor industriale care exista in anii 90, facind intreprinderile intirziate la privatizare (ca OLTCHIM de pilda), condamnate la moarte economica!
Pretul pentru cumpararea intreprinderilor romanesti nu are nici o relevanta, deoarece privatizarile trebuiau reglementate de UE astfel, incit obligatoriu sa aiba ca „asociat” statul roman cu pina la 49 la suta din actiuni!
8.Vorbim de o „jumatate” de problema, fiindca firmele de stat rentabile sau nerentabile trebuie privatizate, pentru a beneficia de infuzie de capital, management performant si profitabilitate.Este la fel de adevarat, ca daca UE se simtea „responsabila” pentru soarta si averea nationala a Romaniei, decidea inca inainte de 2000, ca privatizarile sa cuprinda un parteneriat cu statul roman, cu acel minim 49 la suta, incit „averea nationala” privatizata, sa contribuie si la dezvoltarea economica nationala, nu numai a tarilor straine dezvoltate!Aceasta viziune dadea peste nas si populistilor propagatori a lozincii „nu ne vindem tara”
9.Nu putem vorbi de o persecutie a romanilor, ci de starea de saracie endemica a unui procent de 20-25 la suta din populatie, care subzista (nu traieste) sub minimul de subzistenta fizica si sanitara, care face necesara cresterea veniturilor persoanelor reale, iar nu doar a PIB-ului si exporturilor.Este adevarat, ca pentru asta UE ar trebui sa fie o UNIUNE ECONOMICA, nu doar vamala, care mai nou, transforma tarile ca Romania in piata pentru supermarketurile straine.Daca nu poate fi uniune economica/industriala, UE trebuia sa construiasca macar un proiect unional (INLOCUITOR)de dezvoltare economica a tarilor inapoiate.Prin el, trebuia sa stabileasca conditiile tehnice, economice, de calificare, institutionale, cai de comunicatii,infrastructura industriala, etc. ,prin care FIRMELE UE sa investeasca si in Romania, nu numai in Maroc sau alte tari, care nu sint membre UE…
Lipsa formei de „stat economic” al UE, de Proiect Unional de constructie industriala in tarilor inapoiate, pe baza PROIECTELOR NATIONALE cerute de UE, nu poate „ameliora” starea de piata comerciala si furnizoare gratuita de forta de munca in care este Romania.
9.b)PS.BCE sau FMI dau bani in momente de criza, dar ei devin datorie externa cu dobinzi, ca de la orice banca!
10.Vezi 9.b.
11.Acolo unde nu exista anumite erori, dezinteres birocratic pentru tarile inapoiate si suferintele datorate saraciei, ce pot gasi si transmite siteurile anti-UE?
12.UE su zona Euro are institutiile „construite/planificate” pentru o UNIUNE VAMALA, incit asteptarile de la ea, pina la institutiile unei UNIUNI ECONOMICE reale, pot fi sustinute de „Proiectul UE de dezvoltare economica si industriala” a tarilor inapoiate.Acest proiect ar articula „proiectele nationale” de dezvoltare cu proiectele (de investitii ale) FIRMELOR industriale din UE, pregatind si realizind investitii industriale majore in tari ca Romania.
Politica „strategiilor teoretice si a directivelor birocratice”, cu acordarea de fonduri structurale minore care sint inutilizabile in lipsa acestui proiect, condamna Uniunea la dezintegrare.Niciodata propaganda anti-UE nu va avea un impact distructiv comparabil cu aceasta lincezeala birocratica in subdezvoltare a tarilor ca Romania (sau altele din flancul sudic).
13.Cu siguranta ca intotdeauna vor exista exemple de guverne care nu merg pe linia ceruta, dar fara a analiza cauzele acestor „derapaje” si a le oferi solutii „neortodoxe”, ele se vor inmulti iar nu diminua, pina la cazuri de exit.Spatiul nu permite nici macar o prezentare fugitiva a cazurilor si derapajelor de acest gen, ori a solutiilor.Apetitul pentru reforme in Romania putea fi „fortat” de UE, incit azi sa fim macar la nivelul economic al Ungariei, dar pentru „linistea” lor, ansamblul institutional comunitar prefera sa taca in fata nerefomarii.Apoi, reformele si dezvoltarea Romaniei, insemna „lipsa” a 4 milioane de lucratori in Vest, fara de care dezvoltarea lor economica stagna.Acum, reconstructia industriala a tarii noastre a devenit imposibila, tocmai datorita exodului masiv al fortei de munca calificate in tarile dezvoltate din UE.
14 – 15.Calomniatorii si raspindacii de stiri negative si anti-UE exista si vor apare intotdeauna, de unde te astepti mai putin.Pentru ca ei sa fie contrazisi si anihilati, iar UE sa supravietuiasca, clasa politica si intelighentia romineasca trebuie sa faca si sa prezinte (cu raspundere si curaj) ansamblul efectelor negative ale integrarii pentru Romania.Alaturi de acest inventor, trebuie prezentat si PROIECTUL DE TARA, care sa ofere viziunea, tehnicile si instrumentarul de dezvoltare economica nationala, pe baza caruia UE sa inteleaga ca articularea acestuia cu proiectele nationale ale flancului Sudic este singura cale de salvare, ca dezvoltarea economica accelerate poate bloca tendintele centrifuge si generatoare de viitore exituri!
EPILOG:Imi pare util orice articol economic in favoarea UE, deoarece i se pot opune (in „oglinda”) opinii de sens contrar dar constructive, incheind cu mentiunea expresa, ca pe ansamblu integrarea in UE a fost si este mai mult decit favorabila Romaniei.Altfel, ajungeam mai rau ca o Serbie, care din starea de bine fata de Romnania din anii 90, a ajuns sub jumatatea Romaniei integrate, la toate capitolele economice si sociale…