Analiză

România – pe contrasens în UE cu evoluţia deficitului bugetar

România este singurul stat membru UE care a atins limita de deficit bugetar permisă prin regulile de stabilitate economică stabilite la Maastricht pentru aderarea la… Mai mult

24.10.2017

Analiză

De ce mutarea contribuţiilor e o manevră riscantă: Matematica schimbării

Mutarea contribuţiilor de la angajator la salariat, în forma anunţată de Executiv, ar avea un efect relativ minor asupra încasărilor şi salariilor, din punct de… Mai mult

23.10.2017

Chestiunea

Un paradox care să ne pună pe gânduri: creştere economică rapidă fără întreprinderi care cresc rapid

Deşi ne-am plasat în fruntea UE la creştere economică pe ultimii doi ani în termeni de evoluţie a PIB, această performanţă notabilă primii a fost… Mai mult

22.10.2017

Analiză

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial, ministrul… Mai mult

19.10.2017

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

de Radu Crăciun 14.5.2017

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in care am vazut o convergenta economica de succes intre Est si Vest si o divergenta economica in vestul Europei, in pofida apartenentei la zona euro, unele piete regionale ale muncii au fost beneficiare ale apartenentei la UE, in timp ce altele nu au beneficiat sau au fost chiar perdante.

O fragmentare destul de puternica ce nu ar fi trebuit sa existe. Libertatea de miscare a fortei de munca ar fi trebuit sa duca la o distributie mai uniforma a cererii pentru munca, nu-i asa? Care ar putea fi explicatia coexistentei unui somaj de doua cifre in Spania cu un somaj cvasi-inexistent in Germania? Aceasta nu poate sugera decat o limitare importanta a pietei muncii unice, la care care barierele de limba si culturale au avut o contributie importanta.

Pentru ca, realist vorbind, UE ramane un mare spatiu multicultural, in care diferentele culturale au fost conservate si in care lipseste o lingua franca. In opinia mea, un motiv foarte important, pentru care o integrare mai profunda a UE nu va fi deloc o sarcina usoara.

Sa recunoastem: de fapt,  cetateanul european nu exista.  In cele din urma, europenii raman germani, francezi, romani, italieni etc. Si toti sunt convinsi ca modul lor de a trai si de a munci ar trebui sa fie un model pentru ceilalti.  Cu exceptia,  poate,  a romanilor.

Asa ca, din acest punct de vedere, sunt destul de sceptic ca in viitor piata europeana a muncii va fi mai putin fragmentata decat in trecut.

Dar miza este mai mare decat atat… Pentru ca intrebarea de 100 de puncte legata de viitor  s-ar putea sa nu fie “cum cream mai multe locuri de munca pentru nou veniti”,  ci  “cum cream mai multa prosperitate pentru angajatii deja existenti”. Pentru ca nou veniti pe piata muncii vor fi din ce in ce mai putini. Ceea ce ma duce la urmatoarea schimbare majora de mentalitate care ar trebui sa aiba loc.

Cred ca decidentii europeni trebuie sa renunte cat mai repede la obsesia lor pentru demografie. De mii de ani,  indiferent de perioada istorica, indiferent de imperii sau civilizatii, conducatorii si-au bazat dezvoltarea economica pe rate inalte de natalitate si pe imigranti. Cei din urma fiind numiti sclavi, prizonieri de razboi sau pur si simplu imigranti,  in functie de perioada istorica.

Sunt uimit, ca sa fiu sincer, ca si astazi, in secolul 21, continuam sa ne bazam dezvoltarea pe acelasi model folosit in ultimii 2000 de ani, in pofida imensului progres tehnologic. Am indoieli mari ca dezvoltarea economica in acest secol si in cele care vor urma va mai depinde de demografie.

Revolutia tehnologica actuala ne duce intr-o cu totul alta directie, care ar trebui sa aiba drept consecinta schimbarea profunda a agendei elitelor politice europene. Cred ca in anii care vor veni principala provocare nu va mai fi  “de unde facem rost de mai multi oameni”, ci “ce vom face cu cei pe care ii avem deja”. Ce vom face cu cei care nu  vor mai fi necesari si nu se vor putea reinventa (pentru ca nu sunt destul de educati, de motivati sau de capabili intelectual)?

Pana la urma, am convingerea ca principalul motiv al cresterii euroscepticismului in Europa are un fundament economic. In ultimul deceniu, UE nu a mai fost capabila sa genereze in tarile dezvoltate o crestere a prosperitatii , asa cum a facut-o in deceniile postbelice.

Companiile au sarit in vagonul globalizarii, aducand prosperitate oamenilor de pe alte continente.  Strigatul unui cetatean britanic in timpul unei dezbateri inainte de Brexit: ”Este afurisitul vostru de PIB, nu al nostru!” spune totul, nu-i asa?

Cum facem ca sa nu auzim acest strigat si in alte limbi europene? Aceasta este intrebarea.

Deoarece companiile vor continua sa ceara forta de munca proaspata si ieftina,  adusa din locuri indepartate pana la un punct. Si in timp ce ele isi vor continua avansul in noua era tehnologica, guvernele vor ramane in brate cu problemele si, potential, cu o si mai mare fracturare a pietei muncii decat cea indusa de diferentele culturale.

Ce vor face tarile est-europene cu forta de munca slab calificata care se va intoarce,  nemaifiind dorita in Vest? Ce va face Vestul cu emigrantii de departe slab calificati, de care nu va mai fi nevoie in acelasi Vest? Ce vor face tarile europene cu marirea decalajului dintre profesionistii inalt calificati sau antreprenorii foarte bine remunerati si numarul in crestere al celor cu abilitati profesionale de baza, dependenti de ajutoare sociale?

Acestea sunt, de fapt, intrebarile care ar trebui sa le dea de gandit liderilor nostri europeni.

***
Radu Crăciun este președinte și director general al BCR Pensiimai multe analize pot fi citite pe blogul personal.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.5.2017

3 comentarii

  1. Caliman Eugen-consultant dezvoltare economica
    14.5.2017, 10:06 pm

    Raspunsul (si functie de el) – pentru Romania exista doua variante:
    1.Evaluarea si promovarea unui “proiect de reindustrializare” existent si OPERATIONAL (refuzat nemotivat de guvernul Dragnea-Grindeanu) prin care sa realizam a II-a si a III-a “revolutie industriala”, incit sa putem asimila in urmatorii 10 ani, a 4-A REVOLUTIE INDUSTRIALA:ROBOTICA, IMPRIMANTA 3D, productie high-teck, AERONAUTICA, etc.;
    2.Sa devenim colonia agrara a UE ca urmare a dezintegrarii industriale si emigratiei fortei de munca calificate si active, cea ramasa “capsunarind” pamintul in Romania, pentru proprietarii straini ai uzinelor ramase si pentru aceeasi proprietari straini ai terenului arabil.Dupa 2008 investitorii industriali nu se mai apropie de Romania!
    3.Conducerea politica nationala va dispare curind, deoarece EA este legata de averea nationala – iar cind aceasta nu mai exista, dispare si “conducerea politica” nationala – ca ramasa fara “obiectul muncii”!
    4.Deja CONDUCEREA POLITICA NATIONALA nu mai are ca “obiect al muncii” economia si industria nationala – care au disparut dupa 89.Conducerea politica/economica exista asupra regiilor si intreprinderilor de stat falimentare si in stringerea impozitelor.Restul administratiei economice – a bancilor, asigurailor, de investitii, activelor industriale, asupra a 80 la suta din comert, asupra utilitatilor si resurselor naturale, asupra 1/3 din terenul agricol – apartine strainatatii.
    5.Ceeace “a mai ramas din Romania” – este o datorie externa (nationala) de aproape 100 de miliarde de Euro, in crestere ca urmare a deficitului bugetar, al imprumuturilor masive ale Ministerului Finantelor si a deficitului balantei nationale de plati.A ramas o tara dezindustrializata, in care lipsesc 5 milioane de locuri de munca, cu unica speranta: emigrarea.Daca vede cineva altfel parcursul politic, economic si social al Romaniei, il rog sa-l prezinte.Daca nu, ne putem pregatiti de sfirsitul …Romaniei ca tara!

  2. Jack Cutisteanu
    17.5.2017, 9:06 am

    Obsevatii intirziata la intrebarea subiect cu locurile de munca :
    ” non multa sed multum!” Sper sa nu fi gresit scrierea dictonului.

  3. Rasvan Roceanu
    25.7.2017, 10:10 am

    1.Cu, sau fara revolutie tehnologica, vor exista in UE in viitorul previzibil locuri de munca pe care localnicii le vor refuza in timp ce altii, din tari mai sarace, le vor accepta. Chiar si Romania are nevoie de ucrainemi si moldoveni din exact aceleasi motive pentru care britanicii au nevoie de romani si polonezi.
    2.Germania si Marea Britanie au somaj mic pentru ca au milioane de contracte de munca provizorii (in Marea Britenie se numesc contracte “zero ore”). Este bine pentru cifra somajului si pentru dinamismul economiei, dar este rau pentru milioanele de oameni, in general tineri, care nu au stabilitatea locului de munca, din cauza asta se casatoresc tarziu, fac copii tarziu, fac putini copii, si in general sunt mai saraci decat erau parintii lor la aceeasi varsta. Franta are nivel mare de somaj pentru ca impune prin lege locuri de munca mai stabile. Este bine pentru cifra natalitatii si calitatea vietii, dar este rau pentru economie in ansamblu asa ca francezii se uita cu invidie la nemti.
    Trebuie sa ne decidem ce dorim pentru Europa!

Lăsați un comentariu


Stiri

Toate școlile doctorale din România intră în proces de evaluare. Din comisie fac parte experți ai Băncii Mondiale

Vladimir Ionescu

Cele 210 școli doctorale din România vor fi evaluate de o comisie din cadrul căreia vor face parte și experți internaționali, propuși de o structură… Mai mult

Stiri

Göteborg / UE pregătește standarde comune în materia drepturilor sociale

Iulian Soare

Liderii statelor Uniunii Europene au semnat vineri, la un summit organizat la Göteborg, o ”Proclamație privind Pilonul European al Drepturilor Sociale”, un set de 20… Mai mult

Stiri

Noi modificări de parcurs pe Codul Fiscal: Parlamentul ar putea reveni la plafonul de 500.000 euro până la care se aplică impozitul de 1% din cifra de afaceri

Victor Bratu

Premierul Mihai Tudose a anunțat vineri că Parlamentul ar putea reveni asupra deciziei Guvernului de a majora la 1 milion euro pragul până la care… Mai mult

Stiri

Medicii, obligaţi la gărzi de 48 de ore pe săptămână

Vladimir Ionescu

Medicii vorbesc din nou despre grevă generală, potrivit Digi 24 aceștia sunt nemulțumiți de schimbările pe care Guvernul vrea să le facă în legea salarizării.… Mai mult

Stiri

”Netransparent, fără consultare publică”: Patronatele cer retragerea modificărilor aduse legii dialogului social

Vladimir Ionescu

Confederaţia patronală Concordia cere retragerea modificărilor aduse legii dialogului social, considerând că măsurile contravin principiilor predictibilităţii şi dialogului social. Companiile reacționează, astfel, la faptul că… Mai mult

Stiri

Deficitul în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat de peste două ori în primele opt luni

Razvan Diaconu

Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat la 820,9 milioane de euro în primele opt luni din acest an, fiind de peste două… Mai mult

Stiri

Elizabeth a II-a a Marii Britanii şi principele Philip sărbătoresc 70 de ani de la căsătorie

Iulian Soare

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi principele Philip, Duce de Edinburg, sărbătoresc luni nunta de platină – şaptezeci de… Mai mult