La obiect

Educaţia – 4 indicatori esenţiali la care stăm foarte slab

În contextul abordărilor prioritare la nivel european privind dezvoltarea sustenabilă, Eurostat a publicat un set sintetic de indicatori uniformizat ca metodologie pentru fiecare ţară, indicatori… Mai mult

10.02.2019

Interviu

România consumului văzută prin ochii unui superretailer. O viziune care ar putea deveni politici publice

Textul de mai jos e o compilație de mici fragmente din interviul pe care Iulian Stanciu – CEO al e-mag – l-a acordat pentru numărul 99… Mai mult

07.02.2019

Analiză

Câteva grafice: Haosul desăvârșit din Bugetele României. O analiză pe 4 ani a diferenței dintre Lege și Execuție

Deși la prima vedere sunt greu de întocmit, Bugetele publice ale României sunt, de fapt, o înșiruire de indicatori și liste de venituri și cheltuieli care… Mai mult

06.02.2019

Analiză

Efectele împrumutului FMI-UE-BIRD din 2009 asupra bugetului pe 2019

În urmă cu zece ani, pe fondul crizei economice, România a accesat un împrumut de aproape 20 de miliarde de euro din partea FMI, UE… Mai mult

06.02.2019

Cronicile

Radu Crăciun / Ipocrizia care îneacă în fum planeta

de Radu Crăciun , 6.10.2018

Nu cred ca se poate construi o planeta libera de poluare pe baza de schimbare voluntara a comportamentului. Este o afirmatie care probabil nu imi va atrage prea multa simpatie.

Dar sincer, chiar cred ca oamenii isi schimba in masa comportamentul doar manati de ratiuni economice. Din ratiuni etice o pot face multi, dar nu suficient de multi pentru a face diferenta.

Acum cativa ani a facut valuri statistica conform careia Olanda, de departe cel mai mare exportator de flori din lume, importa din Africa 85% din trandafirii ulterior exportati. Adica vreo 2,5-3 miliarde de trandafiri calatoresc anual cu avionul, pentru a se mentine proaspeti, si sunt apoi re-exportati in primul rand in Germania dar si in alte tari europene. Si asta in timp ce numarul producatorilor olandezi de trandafiri este in scadere. Si da, relocarea productiei de flori din Olanda spre Africa contribuie la poluarea planetei.

Pare absurd ca olandezii aduc flori din Africa? Desigur. Dar afacerea lor nu functioneaza pe criterii subiective. Atata vreme cat avioanele vor fi din ce in ce mai economice si pretul petrolului rezonabil de scazut, olandezii vor continua sa exporte flori crescute in Africa. Din aceleasi motive, numarul turistilor la nivel mondial va continua si el sa creasca, alimentat de dezvoltarea clasei de mijloc in tarile emergente si scadere pretului biletelor la avion. Tursimul va contribui din ce in ce mai mult la poluarea planetei.

Vedeti vreo sansa ca sa avem mai putini calatori cu avionul doar pentru a proteja planeta? Sau mai putini cumparatori de trandafiri “olandezi”in Germania? Calea cea mai simpla si brutala de a opri acest lucru? Cresterea intr-un fel sau altul al pretului transportului aerian. Neplacut nu-i asa?

Dar nu trebuie sa fim naivi. Micsorarea poluarii este doar o fateta a solutiei. Deoarece emisiile de bioxid de carbon nu vor fi eliminate complet niciodata, si de la un punct incolo reducerea lor va fi din ce in ce mai costisitoare si mai greu de obtinut. Motiv pentru care acentul ar trebui pus in egala masura pe asigurarea unui ecosistem generator de oxigen in schimbul bioxidului de carbon. Ceea ce nu se intampla.

Defrisarile masive care au avut loc in ultimii zeci de ani in tarile lumii nu sunt altceva decat o consecinta a pretului mic care se pune pe prezervarea plamanilor verzi ai planetei. Marile paduri ale lumii sunt in tari subdezvoltate sau in curs de dezvoltare si asteptarea este ca ele sa renunte la valoarea economica a padurilor lor de dragul valorii lor ecologice. Serios? Adica sa ramana in continuare subdezvoltate pentru ca americanii sa poate calatorii cu cat mai multe SUV-uri, iar chinezii sa continue sa contruiasca termocentrale pe carbune pentru ca sa isi sustina ieftin dezvoltarea economica.

Nu are niciun sens, iar asta ne duce la conceptul complet eronat pe baza caruia a fost gandit sistemul creditelor de carbon. Creditele de carbon permit emisia unei tone metrice de bixoid de carbon pentru fiecare unitate de credit. Ele sunt create de state practic din nimic, pe baza cotelor de emisii alocate, pentru a fi ulterior tranzactionate de companiile care emit mai putine noxe catre cele care emit mai multe noxe si au nevoie de credite de carbon. Astfel industriile mai poluante sunt incurajate sa investeasca in tehnologii mai curate si care necesita mai putine credite de carbon. Un proces care o mare hiba. Producatorii de aer curat, cei care schimba bioxidul de carbon in oxigen lipsesc cu desavarsire. Motiv pentru care padurile dispar.

Cum ar fi daca certificatele de emisii ar fi vandute poluatorilor tocmai de cei care sunt chemati sa curate “gunoiul” facut de acestia, adica de tarile bogate in paduri. Cum ar fi daca am face ca valoare economica a unei paduri netaiate sa fie mai mare decat a lemnului obtinut prin taierea lor? Problema defrisarilor masive ar dispare. Mai mult, actiunile de impadurire ar fi incurajate pentru ca ar avea sens economic, dincolo de hei-rupurile de tip CSR, care sunt o picatura intr-un desert care creste.

Si astfel am avea de a face cu doua actiuni convergente catre acelasi obiectiv: dezvoltarea padurilor capabile sa absoarba bioxidul de carbon si descurajarea poluatorilor. In moment acesta nu avem decat partea a doua, iar padurile planetare continua sa scada din lipsa motivatiei economice de a le pastra intacte. Conform World Wildlife Fund (WWF), in fiecare minut o suprafata egala cu 27 de terenuri de fotbal este taiata…

In acest peisaj sumbru se inscrie si Romania. Conform Global Forest Watch care monitorizeaza situatia padurilor din satelit, peste 300.000 de ha de padure au fost taiate in perioada 2001-2016. In 2001-2012 s-au regenerat sau plantat paduri pe doar 154.000 de hectare.

Dar Romania nu este doar o oglinda al unui esec la nivel de global de conservare a padurilor. Ea mai este un studiu de caz si pentru masuri luate impotriva poluarii si care prin inconsecventa reusesc sa atinga exact obiectivul opus. Programul “Rabla”a fost lansat de guvernul Romaniei pentru innoirea parcului auto prin scoaterea de pe piata a automobilelor vechi. Cat de bine functioneaza? In anul 2016 o masina din patru achizitionate era la mana a doua. In 2018, pe primele opt luni 3 masini din patru inmatriculate erau la mana a doua. Un esec garantat de eliminarea timbrului verde care penaliza masinile poluante.

In acest conditii programul Rabla de “reinnoire a flotei de masini” nu mai reprezinta decat bani aruncati pe geam care nu isi mai ating obiectivul initial. Si pentru ca esecul sa fie total, majoritatea masinilor aduse in Romania sunt Diesel in conditiile in care motoarele pe motorina au intrat in dizgratie peste tot in Europa si, ca urmare s-au ieftinit.

Masinile fumegande cu nori grosi pe care le vad azi pe strazile Bucurestiului imi amintesc de perioada anilor 90. De atunci nu am mai vazut asa ceva. Romania cimitirul de masini poluante al Europei. Bine macar ca avem un sistem public de sanatate performant…

Voluntariatul si actiunile de educatie sunt importante pentru lupta impotriva poluarii. Dar in final politicile economice sunt cele care vor face diferenta, iar in momentul de fata unele dintre ele par sa se bata cap in cap. Cu rezultate pe masura.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 6.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Trei asociații ale magistraților îi cer președintelui să sesizeze urgent Comisia de la Veneția

Mariana Bechir

Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită președintelui României să sesizeze de urgență Comisia de… Mai mult

Europa

Conducerea Parchetului European: UE, de la dreapta la stânga, se mobilizează pentru susținerea Codruței Kovesi, Bucureștiul sabotează candidatura

Razvan Diaconu

Pe măsură ce autoritățile din România ridică obstacole în cursa Laurei Codruța Kovesi la conducerea Parchetului European (EPPO), oficiali europeni și lideri politici marcanți din UE,… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis, Parchetul General, Secția pentru procurori din CSM și asociații de magistrați, reacționează ferm după ordonanța care modifică din nou legile justiției

Vladimir Ionescu

OUG adoptată marți pentru modificarea legilor Justiției este neconstituțională,  ”este de natură să afecteze grav activitatea parchetelor” și poate face ca Ministerul Public să ajungă “în situația… Mai mult

Stiri

Daniel Suciu şi Răzvan Cuc, nominalizaţi de PSD pentru funcţiile de ministru al Dezvoltării şi ministrul al Transporturilor

Razvan Diaconu

Comitetul Executiv al PSD a votat, marţi, după patru ore de discuţii, nominalizarea lui Daniel Suciu ca vicepremier şi ministru al Dezvoltării şi a lui… Mai mult

Stiri

25 de ONG-uri sesizează Comisia Europeană după ce o instanță din România a achitat membrii unei rețele de trafic de persoane

Razvan Diaconu

Un grup de 25 de ONG-uri acuză statul român de complicitate la traficul de persoane și solicită Comisiei Europene ”să facă România responsabilă pentru obligațiile… Mai mult

Stiri

Legile Justiției, modificate din nou prin OUG: judecătorii care au fost cândva procurori pot fi numiți șefi de parchete

Vladimir Ionescu

Guvernul a aprobat marți o OUG, care nu a fost pusă în dezbatere publică, ce modifică mai multe prevederi referitoare la procurori cuprinse în legile… Mai mult

Stiri

Secția pentru investigarea magistraților a cerut de la DNA, fără a avea competențe, dosarul Tel Drum

Vladimir Ionescu

Secția pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați a cerut DNA, de trei ori, transferarea dosarului Tel Drum în care Liviu Dragnea este urmărit penal pentru… Mai mult