Câștigul salarial mediu net, consemnat de INS în luna august 2014, s-a redus cu 2,1% în raport cu luna trecută, până la 1.683 lei. Diminuarea este, însă, una sezonieră, fiind similară cu cea petrecută între lunile iulie și august 2013. Puterea de cumpărare (rezultată după ajustarea creșterii nominale cu inflația) s-a situat la 125,8% din cea de referință (doar 120,9% în aceeași lună a anului precedent).
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (4.484 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (996 lei). Sub efectul concediilor luate în această lună a anului, industria prelucrătoare a consemnat o diminuare de 4,3%, la o medie de 1.553 lei, iar învățământul de 3,2%, până la 1.431 lei.
Evoluția din sectorul industriei extractive a devansat-o semnificativ pe cea din sectorul producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (zece procente în termeni reali față de numai 2,6%).
Cele mai mari creșteri ale veniturilor salariale în raport cu aceeași lună a anului precedent s-au înregistrat în sectorul de hoteluri și restaurante (cu aproape douăsprezece procente de majorare în termeni reali) și în industria extractivă. Spre deosebire de aceasta din urmă, în primul caz a contat majorarea nivelului salariului minim pe economie până la 900 lei, adică peste valoarea medie din urmă cu 12 luni.
La polul opus s-a situat intermedierea tranzacțiilor imobiliare (-11,7% în termeni reali). Pe plus în termeni nominali dar pe minus în termeni reali s-au plasat construcțiile și activitatea de cercetare-dezvoltare, care, alături de învățământ( doar +0,4% în termeni reali), au marcat modificări minore ale nivelului de salarizare.
Dincolo de poza de moment a lunii iulie, avansul câștigurilor salariale medii pe ansamblul ultimelor 12 luni a fost de la 1.600 lei la 1.675 lei (mod de prezentare mai adecvat pentru a elimina variațiile sezoniere).
Rezultă o creștere de 4,7%, care, ajustată cu inflația medie anuală de 1,2%, dă o creștere de 3,4% a puterii de cumpărare, valoare ce descrie mai corect procesul de majorare în timp a veniturilor salariale. Majorare situată la mai puțin de jumătate din creșterea productivității muncii în industrie ( 7,7% pe primele șapte luni ale anului, potrivit datelor publicate de INS)
Prin raportare la ultimele date referitoare la avansul PIB (exprimate tot în termeni reali) unde creșterea consumului gospodăriilor populației a influențat cu +3,3% creșterea PIB în formă brută (+2,4% pe primul semestru din acest an), față de doar +1,0% efect pe creșterea PIB dat de avansul exporturilor, s-ar putea spune că a mutarea accentului de pe cererea externă către cererea internă a funcționat.
Numai că formarea brută de capital fix – urmare a diminuării investițiilor publice din lipsă de finanțare combinată cu necesitatea de a ține sub control deficitul bugetar – a indus o diminuare de 2,2% a aceluiași PIB din prima jumătate a anului. Ceea ce închide cercul impozitării minimale a unor categorii de venituri extrase din economia românească.
