vineri

29 martie, 2024

22 decembrie, 2016

aliantaRezultatul alegerilor din 11 decembrie 2016 a consfințit victoria categorică a PSD iar politica ulterioară de alianțe a formațiunii lui Liviu Dragnea îi lasă președintelui Klaus Iohannis o foarte redusă libertate de mișcare în ceea ce privește formarea viitorului guvern. Și , aritmetic, nicio șansă pentru opoziție.

Sânga se bazează azi și pe o confortabilă majoritate parlamentară, atent supravegheată de la înălțimea prezidiului de însuși Liviu Dragnea, la Camera Deputaților, și de aliatul său de nădejde, Călin Popescu Tăriceanu, la Senat.

Practic, PSD reușește, în alianță e adevărat, să repete performanța obținută la precedentele alegeri: are puterea să modifice după dorință orice lege din România. Cu două amendamente :

  • Spre deosebire de 2012, actuala majoritate nu are suficiente voturi să modifice Constituția
  • Spre deosebire de 2012, PSD are aliați cu ambiții limitate, care Nu pun în pericol stabilitatea guvernării sau filosofia legislativă.

Simplă aritmetică parlamentară


După ce BEC a finalizat repartizarea mandatelor parlamentare în concordanță cu rezultatul votului din 11 decembrie, PSD a constatat că îi lipsesc 13 mandate pentru a avea majoritatea  în Parlament.

Liviu Dragnea avea nevoie de această majoritate din două motive:

  • pentru a fi singurul partid chemat la Cotroceni pentru consultări legate de formarea cabinetului
  • pentru a manevra parcursul legislativ

PSD a rezolvat ”neajunsurile” prin două mutări succesive:

  • s-a aliat cu ALDE pentru a obține majoritatea necesară formării guvernului
  • s-a aliat cu UDMR pentru a avea majoritatea absolută în Parlament

Aritmetica parlamentară rezultată din cifrele comunicate de BEC arată astfel (cu precizarea că la voturile alianței parlamentare  PSD-ALDE-UDMR au fost adăugate cele 17 voturi ale reprezentanților minorităților naționale, care de obicei merg alături de putere):


aSpre comparație, în Parlamentul din 2012 format din 588 de reprezentanță, USL a deținut 395 de mandate (122 de senatori si 273 de deputati).

  • la Cameră, dintre cei 412 deputați, 273 erau membri ai USL (66, 26%)
  • la Senat, dintre cele 176 de voturi, USL se baza pe 122 voturi (69,32%)

Puterea actualei coaliții: Tipuri de legi, tipuri de majoritate. Manual de utilizare

Potrivit Constituției, Parlamentul adoptă trei tipuri de legi:

  • constituţionale
  • organice
  • ordinare

La rândul lor, majoritățile sunt tot de 3 tipuri:

  • majoritate simpla= jumătate plus unul din cei prezenți
  • majoritate absoluta= jumătate plus unul din numărul total al membrilor
  • majoritate calificata= 2/3 din numărul total al membrilor

Cum se combină aceste două noțiuni:

Legile constituţionale sunt cele de revizuire a Constituţiei, care pot fi adoptate cu majoritate calificată

Legile organice, care se adoptă cu majoritate absolută, se reglementează:

  • sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
  • organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
  • statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
  • organizarea şi desfăşurarea referendumului;
  • organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
  • regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război;
  • regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;
  • infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
  • acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
  • statutul funcţionarilor publici;
  • contenciosul administrativ;
  • organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
  • regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
  • organizarea generală a învăţământului;
  • organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
  • regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială;
  • statutul minorităţilor naţionale din România;
  • regimul general al cultelor;
  • celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice.

Legile ordinare, din alte domenii decât cele mai sus enumerate, se adoptă cu majoritate simplă, adică cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: