Punctul de plecare al strategiei de țară: Forța de muncă. O comparație a angajărilor cu structura europeană

de Marin Pana | 25.9.2016 .

muncitorStrategia de țară se va axa inevitabil pe politici duse de stat asupra celor trei factori care intervin în procesele economice: munca, resursele naturale și capitalul (financiar, utilaje și tehnologii).

Dintre acestea, dată fiind preponderența capitalului privat (în acest moment preponderent controlat din străinătate), care decide asupra resurselor, capitalului și tehnologiilor de fabricație, maximum de efect al politicilor publice se mai poate obține asupra capitalului uman.

Pe fondul declinului demografic și al plecărilor masive la muncă în străinătate, forța de muncă condiționează și va condiționa tot mai puternic creșterea economică sustenabilă pe termen lung. Teoria spune că se poate îmbunătăți calitatea acestuia (dezvoltare de tip intensiv, cu creșterea competențelor, a ratei de educație terțiară etc.) și/sau cantitatea ( dezvoltare de tip extensiv).

Problema, în condițiile liberei circulații a forței de muncă pe piața unică, este că ar fi lăudabil și se poate lucra cu rezultate bune la prima variantă, dar pe final nu se va ști clar în beneficiul cui. De fapt, România mai are rezerve de exploatat la cantitatea de muncă angajată în economie, iar asta în corelație cu disponibilul de forță de muncă existent și rămas în țară.

Datele Eurostat arată, însă, că ne găsim într-o poziție cu totul particulară în rândul țărilor membre UE, cu cea mai redusă rată a angajaților temporari în totalul angajaților (doar 1% !). Iar asta la un nivel de peste zece ori mai mic față de media europeană în materie, ceea ce necesită o ajustare a datelor pentru a înțelege cum stă situația din perspectiva clișeelor consolidate timp de zeci de ani de fosta orânduire socialistă.

Astfel, figurăm de-abia pe locul 22 – 24 din 28 de state membre UE (alături de Bulgaria și Slovacia) la rata de angajare în rândul grupului de vârstă apt de muncă, cu aproape patru procente sub media europeană.

Dacă, însă, ajustăm valoarea acestui indicator cu numărul angajaților temporari urcăm tocmai pe locul 12 și semnificativ peste media Uniunii (v. Tabelul).

tabel1

Rata de angajare este definită ca măsura în care resursa de forță de muncă disponibilă la nivel național este utilizată. Este calculată ca raport între numărul de angajați și numărul celor au vârsta legală de muncă (intervalul 15 – 64 ani este luat ca referință pentru comparații internaționale de către Eurostat pentru toate statele, deși legislația diferă de la caz la caz).

O slujbă este considerată temporară dacă angajatorul și angajatul convin că durata ei este condiționată de condiții obiective precum: o dată specificată, terminarea unei lucrări, întoarcerea unui alt angajat înlocuit temporar. Cazurile tipice sunt persoanele care lucrează ca sezonieri, cei care sunt angajați de la caz la caz printr-o firmă ce execută activități temporare în contul unei terțe părți și persoanele aflate în anumite stagii de pregătire profesională.

Ce-ar fi dacă am avea o structură ”europeană

Practic, ponderea angajaților în ”înțelesul românesc” al termenului de angajat ( care presupune că este vorba aproape sigur despre angajare pe perioadă nederminată), atunci se obține cea de a doua coloană a indicatorilor prezentați de Eurostat. Coloană care diferă destul de mult de prima și în care situațiile relative în care se găsesec diferite țări se modifică radical pe alocuri.

Dacă România ar avea o pondere a angajaților temporari nu de 1% ci undeva la nivelul mediei UE (11,2% anul trecut), acest fapt ar prespune un plus de circa o jumătate de milion de angajați. Astfel, am trece peste media europeană a ratei de angajare ne-am duce spre pragul de 70% ocupare a forței de muncă disponibile.

Adică, în pofida clișeelor, în structură, nu atât locurile de muncă stabile ( care trebuie consolidate și nu flexibilizate !) sunt problema cea mai mare cât lipsa ofertelor de locuri de muncă temporare, cel puțin prin prisma raportării la experiența altor state. Este o chestiune de mentalitate, legislație, birocrație și regim de impozitare a veniturilor, toate aspecte la care statul poate lucra și interveni favorabil cu dublu efect: creșterea incluziunii sociale și reducerea facturii aferente beneficiilor oferite celor aflați în nevoie.

Dozajul între o zona dură a locurilor de muncă stabile și o zona flexibilă mult mai extinsă decât în prezent, care poate da reziliență economiei în fața șocurilor, va fi esențial ( vezi și experiența Poloniei, singura care nu a redus PIB-ul în criză). Iar pentru asta nu ar fi nevoie să reinventăm roata ci să ne uităm în jur, pentru a învăța ”din greșelile altora și nu din ale noastre”. Câteva observații se pot dovedi utile în acest demers:

1.Germania este un exemplu de asemenea dozaj, excelând ( dar fără a fi prima) la procentajul ratei de angajare și mergând pe un nivel apropiat dar ușor sub medie la nivel european de joburi temporare.

2.Țările baltice, cu mentalitate nordică dar afectată de anii de socialism sunt în primele opt locuri ca nivel de angajare în muncă al populației apte. Stau cert mai bine decât noi pe zona de locuri de muncă temporare dar ar trebui să luăm aminte și la tendința de revenire spre valori mai scăzute după trecerea crizei și adoptarea euro.

3. State precum Irlanda și Cipru au folosit cât se poate de vizibil în cifre supapa creșterii angajărilor temporare pe perioada dificultăților economice, spre deosebire de Grecia și de verii noștru latini, italienii care au păstrat acest indicator sub media UE ”no matter what”.

4. Apropo de latinitate, surprinde oarecum ( oarecum deoarece ”căpșunele” joacă un rol important) poziționarea Spaniei pe ultimul loc în clasamentul locurilor de muncă pe durată nedeterminată, unde și Franța coboară considerabil ca procentaj, undeva de la media europeană spre pragul de 55%. Dacă ne mai uităm și la italieni, care sunt sub 50%, asta ne arată cât de grea ar putea fi ”munca de lămurire”.

5. Dacă ne uităm la cazurile de dopaj cu locuri de muncă temporare, sunt elocvente cazul Suediei, care prin modalitate trece în statistica oficială Eurostat pe primul loc, cu aproape 75% (interesantă și motivarea oferită într-o țară bogată, cu un sistem de securitate socială performat, pentru ca trei sferturi dintre cei apți să muncească, chiar dacă nu în permanență) dar și perechile Cehia-Olanda, România-Finlanda sau Grecia-Spania, unde ocuparea temporară face masiv diferența finală.

Publicat la data de 25.9.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb! Influența asupra bugetului, politicii salariale și creșterii economice reale

Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt. Excedent de cont curent după prima lună din 2017- explicaţii

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe prima lună a anului în curs din un excedent de 416 milioane euro, rezultat de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Productivitatea: atenție la scăderile constante din ultimii 4 ani, pe fondul creșterii economice

Plecând de la investiţiile făcute după aderarea la UE şi ritmul robust în care a evoluat retehnologizarea industriei cu valoare adăugată mai mare, România...Citeste mai departe »

Marin Pana

Adecvarea producției românești la creșterea veniturilor – miza dezvoltării rapide și a echilibrării schimburilor comerciale

România se specializează tot mai mult la capetele spectrului de cerere. Produse de foarte bună calitate pentru piețele externe sau subansamble încorporate la prețuri...Citeste mai departe »

Marin Pana

Festivalul creșterii prin consum de import: Deficitul comercial pe ianuarie 2017 – cu 60% mai mare faţă de aceeaşi lună din 2016

Deficitul comercial pe luna ianuarie 2017 a fost de 602,2 milioane euro, cu aproape 60% mai mari faţă de aceeaşi lună a anului anterior,...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5514 lei
4.1912 lei
5.2663 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română