Evenimentul

Președintele a revocat-o pe șefa DNA

UPDATE 15.20: Prima reacție a lui Liviu Dragnea – Discuția despre suspendarea președintelui va continua Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că discuția despre… Mai mult

09.07.2018

Analiză

Repartizarea banilor de protecție socială: o evoluție. Mai puţin la familiile cu copii şi la şomeri, mai mult la pensionari

România a avut în anul 2016 venituri de protecţie socială care au însumat 116,14 miliarde lei dar cheltuielile privind protecţia socială s-au ridicat la doar… Mai mult

08.07.2018

Chestiunea

I-a venit rândul Codului Administrației: răspundere mică pentru aleșii locali, putere mai mare la înstrăinarea patrimoniului, privilegii

Camera Deputaților votează luni modificările la Codul administrativ al României, modificări care întăresc controlul politic asupra administrațiilor locale. Este de așteptat ca, în ciuda problemelor… Mai mult

08.07.2018

Evenimentul

Proiectul ”Totul într-o singură mână” continuă: Legea care aruncă Curtea de Conturi la picioarele Administrației – adoptată

Senatul a adoptat joi proiectul de modificare a Legii 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, un proiect ce conține amendamente care ar putea… Mai mult

05.07.2018

Protecția datelor personale / Avocați: Legislația autohtonă e mai restrictivă chiar decât Regulamentul european GDPR

de Razvan Diaconu , 22.3.2018

Proiectul de lege privind implementarea Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR), înregistrat la Senat în urmă cu o săptămână, are o abordare mai restrictivă decât prevederile europene pe care urmează să le transpună – aceasta este concluzia unei analize făcute de Silvia Axinescu și Ovidiu Bălăceanu, avocați Reff și Asociații.

La data de 25 mai 2018, regulamentul european GDPR devine direct aplicabil în toate statele membre UE, inclusiv în România, iar în acest context ar fi de așteptat ca proiectul de lege românesc să fie votat înainte de acest moment, astfel încât atât instituțiile publice, precum și entitățile private să aibă cadrul de reglementare clar și previzibil.

De precizat: Irina Vasiliu, asistent director general, Directoratul General pentru Justiție și Consumatori al Comisiei Europene, a vorbit la conferința organizată luni de cursdeguvernare.ro (AICI-LINK) chiar de această capcană pe care trebuie să o evite legislativul român.

Oficialul european a atras atenția că legiuitorul nu trebuie să adauge condiții suplimentare față de regulament și nici nu trebuie să interpreteze acest regulament unic european.

Analiza realizată de Silvia Axinescu și Ovidiu Bălăceanu arată că proiectul de lege a fost elaborat în contextul în care regulamentul european le permite statelor membre să adopte reglementări naționale destinate aplicării reglementării europene, în concordanță cu specificul regimului juridic național.

În esență, propunerea legislativă reglementează:

  • prelucrarea anumitor categorii de date cu caracter personal speciale (respectiv, date genetice, biometrice, date privind sănătatea) și a numărului de identificare național
  • desemnarea și sarcinile responsabilului privind protecția datelor, acreditarea organismelor de certificare
  • regimul măsurilor corective și a sancțiunilor, prelucrarea efectuată în scopuri jurnalistice, academice, artistice sau literare
  • prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaților în contextul relațiilor de muncă.

Proiectul interzice prelucrarea datelor genetice, biometrice sau a datelor privind sănătatea în scopul realizării unui proces decizional automatizat sau pentru crearea de profiluri, cu excepția prelucrării realizate de către autoritățile publice în anumite condiții stabilite de lege.

Ce spun avocații: unde legea românească devine mai restrictivă decât regulemantul UE

Abordarea legiuitorului este discutabilă, spun Silvia Axinescu și Ovidiu Bălăceanu, mai ales în legătură cu crearea de profiluri. Totodată, consimțământul persoanei vizate nu înlătură această interdicție. Rămâne de văzut dacă dispozițiile vor fi menținute sub această formă în urma dezbaterilor parlamentare.

Probabil una dintre cele mai importante schimbări raportate la cadrul legislativ actual  o constituie baza legală pentru prelucrarea numărului de identificare național. Reglementarea acestuia nu mai este prevăzută într-o manieră la fel de restrictivă.

Astfel, conform regulamentului, prelucrarea poate fi bazată pe oricare dintre condițiile prevăzute de regulament, inclusiv pe interesul legitim urmărit de către operator, cu instituirea într-o asemenea situație a unor garanții ce par a fi cumulative și includ, printre altele, obligativitatea numirii unui responsabil privind protecția datelor, stabilirea unor termene de stocare sau instruirea persoanelor care, sub autoritatea operatorului, prelucrează datele.

În plus, este de remarcat faptul că același regim se aplică monitorizării în contextul relațiilor de muncă, atât prin mijloace de comunicare electronice, cât și prin mijloace de supraveghere video, chiar dacă cea din urmă constituie o măsură mai intruzivă decât monitorizarea prin mijloace electronice de comunicare (cum ar fi monitorizarea traficului de internet).

Astfel, propunerea legislativă instituie condiții suplimentare pentru aceste tipuri de monitorizări, precum:

  • să fie vizate activități de importanță deosebită, temeinic justificate
  • interesul angajatorului să prevaleze asupra intereselor sau drepturilor și libertăților persoanelor vizate,
  • informarea prealabilă a angajaților
  • consultarea sindicatului
  • alte forme sau modalități mai puțin intrusive nu s-au dovedit eficiente
  • durata de stocare a datelor este proporțională cu scopul prelucrării și nu depășește 30 de zile, cu excepția situațiilor în care legea dispune altfel sau exista cazuri temeinic justificate.

Această ultimă cerință, de stabilire a unei durate maxime de 30 de zile, va fi dificil de avut în vedere în ceea ce privește anumite tipuri de monitorizări, precum cele privind traficul de internet sau capacitatea e-mailurilor transmise în cadrul societăților.

Regimul sancționator aplicabil instituțiilor publice este derogatoriu față de cel aplicabil entităților private, fiind prevăzute avertismentul sau amenda de până la 200.000 lei, raportat la contravenția comisă.

Rămâne de văzut, spun avocații Reff și Asociații, în ce măsură o asemenea limitare impusă instituțiilor publice, având un prag maxim mult sub amenzile maxime din regulament reprezintă un indiciu în legătură cu posibila abordare a autorității de control în ceea ce privește sancționarea entităților private ca urmare a încălcării prevederilor regulamentului.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.3.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

CCR declară neconstituționale modificările la Statutul aleșilor locali

Vladimir Ionescu

Cu unanimitate de voturi, CCR a decis marți că dispoziţiile Legii pentru modificarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali sunt neconstituționale. Sesizarea a fost formulată… Mai mult

Stiri

Garanţia pentru ambalajele reutilizabile: 0,5 lei/ambalaj, după data de 31 martie 2019

Razvan Diaconu

Guvernul a adoptat, marţi, o ordonanţă de urgenţă pentru gestionarea deşeurilor provenite din ambalaje. “Este un act normativ în concordanţă (…) cu reglementările europene în… Mai mult

Stiri

Plafonul pensiilor care beneficiază de compensarea de 90% la medicamente a crescut la 990 lei

Vladimir Ionescu

Guvernul a adoptat un act normativ prin care a urcat la 990 de lei plafonul pensiilor pentru care se acordă o compensare de 90% la… Mai mult

Stiri

Premierul se întâlnește miercuri cu preşedintele Iohannis. O nouă şedinţă de Guvern va avea loc joi

Razvan Diaconu

Premierul Viorica Dăncilă se va întâni miercuri cu preşedintele Klaus Iohannis, a confirmat purtătorul de cuvânt al Guvernului la finalul şedinţei de marți a Executivului.… Mai mult

Stiri

Titularizare / Mai mult de jumătate dintre profesorii-candidați au obținut note sub pragul minim necesar

Mariana Bechir

Doar 47,40% dintre profesorii care au participat la concurs au obținut la proba scrisă note peste 7, pragul minim necesar pentru a putea spera la… Mai mult

Europa

Acord economic și comercial istoric între UE şi Japonia. Tarifele auto vor fi eliminate

Adrian N Ionescu

Liderii Uniunii Europene au semnat marți, cu Japonia, cel mai mare acord economic negociat de blocul comunitar. Se crează astfel o zonă de comerț deschis pentru… Mai mult

Europa

Cu ce se întoarce Vladimir Putin la Moscova după întâlnirea cu Donald Trump

Victor Bratu

Un val de critici se revarsă la adresa lui Donald Trump după întâlnirea președintelui american cu omologul său rus, Vladimir Putin, de luni, de la… Mai mult