Chestiunea

Fiscalitatea 2019 / Dacă nu puteți nici măcar lucrurile basic, lăsați-o așa, încurcată: Nu luați lumea prin surprindere și anul viitor

Chiar știi. Experiența naște, în mintea antreprenorului și managerului român, o întrebare simplă în fața spectacolului de improvizații și măsuri disperate de pe scena administrației:… Mai mult

26.11.2018

Analiză

Consumul individual efectiv, criteriu de aderare la euro? Consum cu ce?

Potrivit indicatorului de consum individual efectiv (prescurtat AIC, de la Actual Individual Consumption în lb.engleză) România a ajuns în 2017 la 68% din nivelul de… Mai mult

26.11.2018

La obiect

IMM-urile: o hartă a specificului românesc desenată de UE

IMM-urile din România generează jumătate din valoarea adaugată şi aproape două treimi din locurile de muncă din economia „non-financiară”. În perioada 2013-2017, valoarea adaugată a… Mai mult

25.11.2018

La obiect

Agricultura României, comparații în context european. Avans în cantitate pe o structură relativ deficitară

âRomânia a ocupat anul trecut locul opt între statele membre UE ca producţie agricolă (17,5 miliarde euro sau 4% din total) şi locul al treilea… Mai mult

25.11.2018

Cronicile

Protecția datelor personale / Avocați: Legislația autohtonă e mai restrictivă chiar decât Regulamentul european GDPR

de Razvan Diaconu , 22.3.2018

Proiectul de lege privind implementarea Regulamentului General privind Protecția Datelor (GDPR), înregistrat la Senat în urmă cu o săptămână, are o abordare mai restrictivă decât prevederile europene pe care urmează să le transpună – aceasta este concluzia unei analize făcute de Silvia Axinescu și Ovidiu Bălăceanu, avocați Reff și Asociații.

La data de 25 mai 2018, regulamentul european GDPR devine direct aplicabil în toate statele membre UE, inclusiv în România, iar în acest context ar fi de așteptat ca proiectul de lege românesc să fie votat înainte de acest moment, astfel încât atât instituțiile publice, precum și entitățile private să aibă cadrul de reglementare clar și previzibil.

De precizat: Irina Vasiliu, asistent director general, Directoratul General pentru Justiție și Consumatori al Comisiei Europene, a vorbit la conferința organizată luni de cursdeguvernare.ro (AICI-LINK) chiar de această capcană pe care trebuie să o evite legislativul român.

Oficialul european a atras atenția că legiuitorul nu trebuie să adauge condiții suplimentare față de regulament și nici nu trebuie să interpreteze acest regulament unic european.

Analiza realizată de Silvia Axinescu și Ovidiu Bălăceanu arată că proiectul de lege a fost elaborat în contextul în care regulamentul european le permite statelor membre să adopte reglementări naționale destinate aplicării reglementării europene, în concordanță cu specificul regimului juridic național.

În esență, propunerea legislativă reglementează:

  • prelucrarea anumitor categorii de date cu caracter personal speciale (respectiv, date genetice, biometrice, date privind sănătatea) și a numărului de identificare național
  • desemnarea și sarcinile responsabilului privind protecția datelor, acreditarea organismelor de certificare
  • regimul măsurilor corective și a sancțiunilor, prelucrarea efectuată în scopuri jurnalistice, academice, artistice sau literare
  • prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaților în contextul relațiilor de muncă.

Proiectul interzice prelucrarea datelor genetice, biometrice sau a datelor privind sănătatea în scopul realizării unui proces decizional automatizat sau pentru crearea de profiluri, cu excepția prelucrării realizate de către autoritățile publice în anumite condiții stabilite de lege.

Ce spun avocații: unde legea românească devine mai restrictivă decât regulemantul UE

Abordarea legiuitorului este discutabilă, spun Silvia Axinescu și Ovidiu Bălăceanu, mai ales în legătură cu crearea de profiluri. Totodată, consimțământul persoanei vizate nu înlătură această interdicție. Rămâne de văzut dacă dispozițiile vor fi menținute sub această formă în urma dezbaterilor parlamentare.

Probabil una dintre cele mai importante schimbări raportate la cadrul legislativ actual  o constituie baza legală pentru prelucrarea numărului de identificare național. Reglementarea acestuia nu mai este prevăzută într-o manieră la fel de restrictivă.

Astfel, conform regulamentului, prelucrarea poate fi bazată pe oricare dintre condițiile prevăzute de regulament, inclusiv pe interesul legitim urmărit de către operator, cu instituirea într-o asemenea situație a unor garanții ce par a fi cumulative și includ, printre altele, obligativitatea numirii unui responsabil privind protecția datelor, stabilirea unor termene de stocare sau instruirea persoanelor care, sub autoritatea operatorului, prelucrează datele.

În plus, este de remarcat faptul că același regim se aplică monitorizării în contextul relațiilor de muncă, atât prin mijloace de comunicare electronice, cât și prin mijloace de supraveghere video, chiar dacă cea din urmă constituie o măsură mai intruzivă decât monitorizarea prin mijloace electronice de comunicare (cum ar fi monitorizarea traficului de internet).

Astfel, propunerea legislativă instituie condiții suplimentare pentru aceste tipuri de monitorizări, precum:

  • să fie vizate activități de importanță deosebită, temeinic justificate
  • interesul angajatorului să prevaleze asupra intereselor sau drepturilor și libertăților persoanelor vizate,
  • informarea prealabilă a angajaților
  • consultarea sindicatului
  • alte forme sau modalități mai puțin intrusive nu s-au dovedit eficiente
  • durata de stocare a datelor este proporțională cu scopul prelucrării și nu depășește 30 de zile, cu excepția situațiilor în care legea dispune altfel sau exista cazuri temeinic justificate.

Această ultimă cerință, de stabilire a unei durate maxime de 30 de zile, va fi dificil de avut în vedere în ceea ce privește anumite tipuri de monitorizări, precum cele privind traficul de internet sau capacitatea e-mailurilor transmise în cadrul societăților.

Regimul sancționator aplicabil instituțiilor publice este derogatoriu față de cel aplicabil entităților private, fiind prevăzute avertismentul sau amenda de până la 200.000 lei, raportat la contravenția comisă.

Rămâne de văzut, spun avocații Reff și Asociații, în ce măsură o asemenea limitare impusă instituțiilor publice, având un prag maxim mult sub amenzile maxime din regulament reprezintă un indiciu în legătură cu posibila abordare a autorității de control în ceea ce privește sancționarea entităților private ca urmare a încălcării prevederilor regulamentului.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.3.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR: Vulnerabilitățile stabilității financiare și riscurile din economie. Inflația coboară în domeniul țintit

Adrian N Ionescu

Mandatele Băncii Naţionale ale României (BNR) privind inflația și stabilitatea financiară au fost îndeplinite în 2018, în ciuda vulnerabilităților și riscurilor care mai persistă, potrivit… Mai mult

Stiri

Doar 23 de spitale din 147 îndeplinesc criteriile de acreditare

Mariana Bechir

Doar 23 de spitale din cele 147 evaluate până acum îndeplinesc toate condițiile de acreditare, iar 106 le respectă numai parțial, anunță Autoritatea de Management… Mai mult

Stiri

PSD a decis: Codurile penale se modifică prin ordonanță de urgență. Tudorel Toader asigură că nu e vorba de amnistie și grațiere

Razvan Diaconu

Guvernul va emite o ordonanţă de urgenţă pentru adoptarea Codului Penal şi Codul de Procedură Penală, modificate de Comisia Iordache. Ministrul Justiției a precizat ulterior… Mai mult

Stiri

Reșița, primul oraș care vrea să se alăture Alianței Vestului

Vladimir Ionescu

Primarul din Reșița, Ioan Popa (foto), a declarat Adevărul că intenționează să facă demersurile necesare pentru ca orașul pe care îl conduce să se alăture… Mai mult

Stiri

Liviu Voinea, BNR: Unul din patru români apți de muncă a emigrat

Adrian N Ionescu

România a avut cel mai ridicat nivel de emigrație din UE în rândul persoanelor cu vârsta între 20 și 64 de ani, care trăiesc în… Mai mult

Stiri

AOAR: Bugetul de stat 2019 trebuie să se bazeze pe o înghețare a salariilor în sectorul bugetar

Vladimir Ionescu

Execuția bugetară aferentă perioadei de 10 luni din anul 2018 creează îngrijorare în mediul de afaceri, pe fondul creșterii cu circa 25% a cheltuielilor salariale… Mai mult

Stiri

Carmen Iohannis nu s-a prezentat la Parchetul General, de data aceasta invocând motive de sănătate

Vladimir Ionescu

Avocatul lui Carmen Iohannis a anunțat Parchetul General că aceasta nu se poate prezenta la audiere din cauza stării de sănătate. Apărătorul a depus un certificat… Mai mult