Preşedintele României nu va mai putea refuza propunerile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de numire în funcţie a preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar şi a procurorilor şefi ai DNA şi DIICOT, potrivit unui amendament al CSM la proiectul d e Lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Propunerea CSM a eliminat din textul legii posibilitatea ca președintele României să refuze propunerile „decât motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii”, potrivit Agerpres.
În cazul funcţiilor de conducere pentru PÎCCJ, DNA şi DIICOT, propunerile ar urma să fie făcute de CSM şi avizate de Ministerul Justiţie şi nu invers, cum prevede legea acum în vigoare.
CSM a înaintat Ministerului Justiţiei propunerile privind proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Cine poate fi magistrat
Printre propunerile de modificare propuse la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, este și cea prin care, la articolului 33 alineatul 1, se dă șansa de a fi numiți în magistratură şi executorilor judecătoreşti cu studii superioare juridice”.
Astfel, pot fi numiţi în magistratură, pe bază de concurs: foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică în anumte condiții, avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, executorii judecătoreşti cu studii superioare juridice, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani
Testare psihologică și sănătatea
De asemeni, CSM mai propune testarea psihologică periodică a magistraţilor la fiecare cinci ani. Dacă în urma evaluării psihologice magistrații primesc calificativul „nerecomandabil”, ar fi obligaţi să urmeze un program de consiliere psihologică cu o durată de cel mult 6 luni. În prezent, nu există o astfel de condiţie.
O altă propunere este ca admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii (INM) să depindă de certificarea de către o comisie medicală, care să decidă dacă persoana restepctivă „este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei”. Comisia medicală ar fi numită prin ordin comun al ministrului Justiţiei şi al ministrului Sănătăţii.
Compatibilitate
Totodată, magistații de la CSM vor ca funcţiile de judecător, procuror și cele asimilate acestora să fie compatibile cu funcţia de ministru al Justiţiei și, pe perioada exercitării funcţiei de ministru, să beneficieze „de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia în care este numit. Dacă indemnizaţia şi celelalte drepturi prevăzute pentru funcţia în care este numit sunt mai mici, acesta îşi păstrează indemnizaţia de încadrare brută lunară şi celelalte drepturi băneşti”, potrivit news.ro.
Admiterea pe posturile de personal de specialitate juridică asimilate judecătorilor şi procurorilor din cadrul CSM şi al instituţiilor coordonate sau subordonate Ministerului Public, ar urma să se facă prin concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, iar aceste posturi să fie evidenţiate separat.
Doar avocaţii cu vechime de peste 18 ani ar urma să poată fi numiţi în posturile vacante de judecător sau procuror, mărindu-se cu trei ani perioada propusă de Ministerul Justiţiei, potrivit Agerpres.
Pe de altă parte, procurorii şi judecătorii ar putea desfăşura activităţi care să nu fie considerate incompatibile dacă acestea sunt pe lângă „instituţiile de pregătire profesională a altor profesii juridice, în condiţiile legii, precum şi a funcţiilor ce decurg din obligaţiile asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene ori care sunt ocupate pe baza unor tratate internaţionale la care România este parte, în condiţiile legii”.
În prezent, funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) mai propune desfiinţarea instanţelor militare şi reorganizarea parchetelor militare, potrivit Agerpres.
„În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, instanţele militare se desfiinţează, iar parchetele militare se reorganizează ca structuri în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor de pe lângă curţile de apel şi parchetelor de pe lângă tribunale’. În mod corespunzător acestei propuneri, este necesară modificarea dispoziţiilor legale referitoare la instanţele militare şi parchetele militare, respectiv judecătorii militari şi procurorii militari”, se arată în propunerea CSM
De asemeni, numirile în funcţie a adjuncţilor procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prim-procurorului parchetului de pe lângă tribunal, prim-procurorului parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie sau prim-procurorului parchetului de pe lângă judecătorie să nu se mai facă prin concurs sau examen organizat.
Revocări
CSM şi-ar mai dori ca revocarea procurorilor din funcţiile de conducere să se facă de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul ministrului Justiţiei.
În acest scop, „Consiliul se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori a procurorului şef al Direcţiei de Investigare”, se mai specifică în propunerile CSM transmise ministerului.
În prezent, revocarea se face de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei care se poate sesiza din oficiu.
Despăgubiri și gratuități
Judecătorii şi procurorii, inclusiv cei pensionaţi, ar urma să beneficieze de despăgubiri acordate din fondurile bugetare ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale Ministerului Justiţiei, Ministerului Public sau, în cazul procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apărării, în cazul în care viaţa, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea. În prezent, această prevedere se aplică doar magistraţilor în funcţie, nu şi celor pensionaţi.
Totodată , CSM propune ca „judecătorii şi procurorii în activitate sau pensionari, precum şi soţul sau soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurările sociale. Condiţiile de acordare în mod gratuit a asistenţei medicale, a medicamentelor şi protezelor sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului. Aceste drepturi nu au caracter salarial şi nu se impozitează”, potrivit documentului citate de news.ro.
Potrivit unei alte propuneri a CSM, procurorii şi judecătorii s-ar pensiona la o vechime de cel puţin 25 de ani din aceste funcţii, „la cerere înainte de împlinirea vârstei legale de pensionare” şi ar beneficia de „pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de judecător sau procuror, actualizate la dată stabilirii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor îndreptăţite”.
În prezent, magistraţii se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de baza brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima luna de activitate înainte de dată pensionarii.
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va beneficia de statutul de demnitar ca și magistraţii membri ai CSM.
