”Techplomație” – Danemarca trimite ambasador în Sillicon Valley, Estonia deschide ambasadă digitală în Luxemburg

Consorțiul Siveco Romania – Infeurope Luxembourg oferă suportul tehnic pentru elaborarea Bugetului UE

Unde, cât și cine mai inovează în România

RIS 2017: România riscă să devină cea mai necompetitivă țară din UE – Bucureștiul, inovator modest. Praga și Bratislava, centre de excelență

România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?

Top 100 cele mai inovative universități din Europa. Din Rusia și din statele UE din fostul bloc comunist – nicio instituție. Exemplul Irlandei

Cele mai mari cinci universități ale României îl acuză pe ministrul Cercetării că subminează instituțiile românești din domeniu

RESAVER, fondul paneuropean de pensii suplimentare pentru cercetători

Costurile brevetării invențiilor, de peste 2 ori mai mari în România decât în Germania. Procedurile, de 2 ori mai lungi decât în Coreea de Sud

Studiu / Cum percep europenii protejarea proprietății intelectuale și care sunt efectele comportamentale

Cercetătorii în forța de muncă românească – problema cea mare. Îi formăm, dar nu știm să-i păstrăm. Ce fac vecinii

O echipă de liceeni timișoreni a câștigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA și MIT

Siveco România vrea să ”reseteze”: Raportul său de sustenabilitate – în finala Deloitte Green Frog Award

Macheta primei mașini electrice low-cost create în România – prezentată la Cluj

Cercetarea a contractat deja 62% din totalul alocat prin Axa 1 a Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020

Cum se calculează scutirea impozitului pe veniturile obținute din Cercetare – Dezvoltare

Începe instalarea celui mai puternic laser din lume – Primele componente au ajuns la Măgurele

Ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut cu 7,9% între 2012 și 2014, față de 2010 – 2012. Cele mai puține IMM-uri inovatoare, în Regiunea de Vest

Tabloul de bord european privind inovarea 2016: România, ultima din clasament și se îndepărtează de media performanței europene

Facilitățile acordate Cercetării – publicate în Monitorul Oficial. Beneficiari, deduceri și proceduri

Inspiring Science Education – proiect de promovare al proiectelor științifice ale profesorilor și elevilor români

Cercetarea din UK sub efectele Brexit – se anunță probleme în mobilitatea cercetătorilor și la finanțare

Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate

O invenție care ar putea revoluționa ambalarea alimentelor: Folia antimicrobiană biodegradabilă va primi anul acesta brevetul. Inventatorul ei încearcă să aplice brevetul printr-un proiect european

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome

Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României

Cea mai sustenabilă locuință din Europa se află în curtea unei universități din București: Casa care produce mai multă energie decât consumă

România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

IT și comunicații – sectorul cel mai dinamic al economiei: Comparația cu țările UE

Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”

Cum poți face cercetare clinică în România

Două brevete premiate la Salonul de la Bruxelles vor aduce bani Universității de Științe Agricole din Timișoara

Cum se pierd fondurile: Cu competență și profesionalism, Institutul ”Grigore Antipa” din Constanța a comandat o navă militară în locul unei nave de cercetări științifice

Centrul de Medicina Genomului Timișoara – de la diagnosticarea bolilor genetice, la tratamentul personalizat

Excepțiile din cercetarea medicală: Când succesul merge împotriva sistemului

România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D

Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații

Ținta pentru investițiile în cercetare – misiune imposibilă: România alocă – stat + privat – pentru R&D cel mai mic procent din PIB

România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor


Inițiativă: România, prima țară cu rețea globală de centre IT – va cuprinde specialiști români din țară și din străinătate
de Vladimir Ionescu 20.9.2016
Mai mulți specialiști IT români din Paris propun crearea unei rețele globale de centre de specialitate care să-i susțină pe toți românii din domeniul tech, indiferent că se află în țară sau străinătate.
Ideea proiectului “Romanian IT – comunitatea globală a românilor din tech” a fost anunțată de Comunitea Globală a Românilor în Tech.
România ar deveni astfel primul stat din lume cu o rețea de centre menită să reunească specialiștii în IT din țară și de peste hotare.
“Este deja de notorietate profesionalismul și chiar influența IT-iștilor români angajați la companii internaționale din Statele Unite, Marea Britanie sau Franța, iar după mulți ani în care am pus umărul la ridicarea imperiilor financiare ale străinilor, ne-am gândit că a venit vremea să folosim acest potențial și pentru promovarea sectorului IT românesc.
Nucleul deja s-a format, suntem o echipă puternică în Paris, însă vom deschide și alte centre în orașe cu concentrație mare de specialiști IT români, precum: București, Cluj-Napoca, Iași, Tg. Mureș, Timișoara, Londra, Berlin, San Francisco, New York etc., fiecare locație replicând structura de organizare folosită în momentul de față în centrul de la Paris.
Ne dorim să dezvoltăm o comunitate care să funcționeze pe principiile open source, open exchange, open participation, cu scopul de a promova specialiștii și întreg sectorul IT românesc la nivel internațional. Până la finele anului 2017, Comunitatea și-a propus să înregistreze peste 2.500 de specialiști români în IT răspândiți în toată lumea, care să poată colabora într-un cadru organizat, iar România să poată deveni cu adevărat o forță în acest domeniu”, a declarat Valentin Maior, unul dintre coordonatorii Comunității Globale a Românilor din Tech, citat într-un comunicat al acestei asociații.
Misiunea Romanian IT va fi să dezvolte un cadru care să reunească și să susțină românii din tech, din țară și din străinătate, antreprenoriatul și întregul sector IT românesc la nivel internațional, în vederea creșterii competitivității pe piața globală și implicarea în proiecte cu potențial de îmbunătățire a serviciilor publice și a societății.
În cadrul acestei comunități globale, se vor organiza periodic conferințe cu tematică (tehnică, antreprenoriat, schimburi de experiență), iar intenția este ca, anual, să aibă loc evenimente de business matchmaking, atât în România, cât și în centrele internaționale administrate de către IT-iști români.
În plus, în cadrul acestor conferințe va fi promovat întreg sectorul IT românesc, de la companii, startup-uri până la produse IT dezvoltate de către specialiști independenți și companii românești.
Un studiu de specialitate publicat în luna august 2016 de către Statista, citat de Comunitatea Globală a Românilor în Tech, la nivelul anului 2006, într-un top al celor mai importante companii din lume, domeniul IT era reprezentat doar de compania Microsoft, în schimb marii jucători erau din domenii, precum: petrol, energie și servicii financiare. În 2016, situația s-a schimbat radical, piața mondială fiind acaparată de companii din domeniul IT, precum Apple, Facebook, Microsoft, Amazon sau Alphabet, care au generat încasări de peste 2.000 de miliarde de dolari de la începutul anului curent.
În România, contribuția sectorului IT în Produsul Intern Brut (PIB) a ajuns, în 2015, la 6% cu potențial de creștere de până la 10% în următorii ani, avansând odată cu valul internațional, lucru care i-a determinat pe tot mai mulți specialiști IT români din întreaga lume să conlucreze pentru proiecte autohtone sau chiar să ia în calcul posibilitatea reîntoarcerii acasă.