Programul „România Educată”, proiectul promis de Klaus Iohannis la puțin după peluarea mandatului de președinte, a fost lansat miercuri, la Cotroceni.
Documentul conține mai multe măsuri ce ar trebui să ducă la atingerea, peste 12 ani, a următoarelor ținte:
- clasarea în primele 30 de poziții la testele PISA (de evaluare a cunoștințelor elevilor de 15 ani; la ultima evaluare, din 2015, se afla pe locul 48 din 72 state)
- rata de promovare de cel puţin 80% a testării de la finalul educaţiei gimnaziale
- rata de promovare a Bacalaureatului de cel puțin „75% din totalul colectivităţii”, nu al celor care se prezintă la examen
- cel puţin 30% dintre copiii de 0-3 ani să fie incluşi în educaţia ante-preşcolară
- cel puţin 95% dintre copiii de 3-5 ani să fie incluşi în educaţia preşcolară
Proiectul nu este finalizat, pentru că urmează, a explicat președintele Iohannis, „urmează minimum trei luni de dezbatere publică, consultări, discuții – cu partide, cu politicieni, cu comisii parlamentare și cu guvernanți, foști miniștri, persoane interesate, sindicate, reprezentanții școlilor, elevilor, studenților, profesorilor, și, în final, vom ști ce vrem cu România”.
Dezideratele proiectului
Sistemul conceput prin măsurile și scenariile din document are următoarele deziderate:
- 1. Sistemul de educaţie formează cetăţeni activi, cu valori europene, adaptaţi condiţiilor economice şi sociale, cu o cultură civică şi democratică solide.
- 2. Educaţia este individualizată, centrată pe nevoile şi aspiraţiile celui care învaţă şi în conformitate cu specificul fiecărei comunităţi de învăţare.
- 3. Educaţia începe cât mai devreme în viaţa unui copil şi continuă pe tot parcursul vieţii sale.
- 4. Profesorii sunt mentori şi facilitatori, veritabili profesionişti în educaţie.
- 5. Pentru educaţie se alocă resurse suficiente, în mod transparent şi eficient. 6. Sistemul de educaţie este unul echitabil şi de calitate pentru fiecare elev.
- 7. Tinerii pot opta pentru trasee flexibile în educaţie.
- 8. Sistemul de educaţie românesc este atrăgător pentru comunităţile academice din România şi din întreaga lume, facilitând mobilitatea internaţională.
- 9. Învăţământul primar şi secundar asigură alfabetizarea funcţională a tuturor elevilor.
- 10. Etica şi integritatea sunt valori care se transmit şi se respectă pe tot parcursul educaţional.
- 11. Managementul educaţional este unul profesionist, bazat pe inovaţie.
- 12. Cadrul legislativ care guvernează educaţia este unul stabil şi se bazează pe o viziune asumată.
Două scenarii
Documentul propune două scenarii de structurare a sistemului de educaţie, iar ambele au în comun tranziţii mai flexibile între cicluri, opţiuni suplimentare pentru tinerii din învăţământul profesional, dezvoltarea învăţământului de tip dual şi prevăd, totodată, un rol crescut al consilierilor şi portofoliilor educaţionale, care devin operaţionale.
Învățământ primar și gimnaziu
Scenariul 1:
- Ciclurile primare și gimnaziale sunt de câte patru ani, alături de anul pregătitor.
- Evaluarea finală se face în baza unui examen, a mediei la clasă și a mediei tezelor unice standardizate.
Scenariul 2:
- Durata educației primare este de șase ani, cea a educației secundare inferioare, adică gimnaziu, de trei ani. Se bazează pe corelarea nivelurilor şcolare cu etapele de dezvoltare a copilului (format 6+3+3, în loc de 5+4+4).
- Nu se acordă note sau calificative.
- Se păstrează portofoliul educațional.
- Tranziția se face prin intermediul unei testări standardizate, al recomandării unui consilier și al unui interviu sau al unor probe specifice învățământului tehnologic și profesional.
Învățământ secundar superior (liceu)
Scenariul 1:
- Durata învățământului secundar superior este de patru ani.
- Absolvenții clasei a XI-a, ruta profesională, finalizează un program de pregătire adițională pentru a putea susține Bacalaureatul teoretic.
- Există două tipuri de Bacalaureat – teoretic și aplicat. Bacalaureatul aplicat permite accesul pe o rută de învățământ terțiar profesional.
Scenariul 2:
- Durata învățământului secundar superior este de trei ani, indiferent de forma de învățământ aleasă (teoretică, profesională, vocațională).
- Educația profesională are o pondere practică de 50%.
- Testul de finalizare a studiilor este standardizat și transdisciplinar, dar cu accent pe conținutul profilului. Elevii pot alege trei probe, în funcție de opțiunile lor de studii universitare.
- Include posibilitatea Bacalaureatului Internaţional
Al doilea scenariu propune, în cazul învăţământului superior, organizarea de către stat a unui sistem de monitorizare a inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii, detaliat pe domenii şi programe de studiu. Universităţile care organizează un număr ridicat de programe cu rată redusă de inserţie pe piaţa muncii specifică domeniului de studiu pot fi penalizate în cazul în care nu realizează reforme curriculare, de relaţionare cu angajatorii sau de structură a ofertei de programe.
Admiterea la liceu
- Examen psihometric susținut de fiecare elev în parte, pe baza căruia consilierul școlar va face o recomandare de a urma un liceu sau o școală profesională. Recomandarea are un caracter orientativ și se include în portofoliul educațional al elevului. De menționat că aceasta ar presupune angajarea unui număr considerabil de consilieri, cei prezenți în momentul de față fiind prea puțini. În momentul de față, unui consilier îi revin în medie 800 de elevi, iar atribuțiile lui sunt foarte diverse, mai nou acesta fiindu-i atribuit un rol important și în combaterea bullying-ului.
- Evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a va include un test standardizat național, acoperind materiile de bază. Rezultatele obținute la această evaluare se includ în portofoliul educațional al elevului.
Admiterea la liceu se va face pe baza opțiunilor exprimate de părinți și a mediei aritmetice formate din:
- 33% media probelor de la examenul final
- 33% media tezelor naționale din gimnaziu
- 33% media generală în clasele V-VIII.
Propuneri privind cadrele și alte reguli specifice fiecărui ciclu
Educaţia timpurie
- este realizată de personal educaţional cu studii terţiare
- include servicii medicale şi de triere bine organizate (de exemplu, vaccinarea obligatorie a copiilor este verificată), precum şi servicii psihologice, de logopedie şi educaţie parentală
Învăţământul primar
- toate cadrele didactice au absolvit învăţământul superior şi beneficiază de formare continuă de calitate, fiind sprijinite în activitatea lor de un număr suficient de consilieri şcolari, profesori de sprijin, mentori, etc.
- în fiecare şcoală există personal medical
- în procesul de evaluare sunt utilizate testările pe bază de calificative
- progresul copiilor este inclus în portofoliul lor educaţional, alături de alte menţiuni privind competenţele dobândite în urma unor activităţi de educaţie non-formală sau informală
Învăţământul secundar inferior
- materiile sunt predate de profesori de specialitate, absolvenţi de studii superioare, cu o pregătire pedagogică extensivă
- o parte a curriculumului are caracter interdisciplinar
- există o gamă largă de activităţi extracurriculare organizate sau facilitate de şcoli, pentru a fructifica dezvoltarea de interese diverse în rândul copiilor
Învăţământul secundar superior
- include trei rute distincte: teoretică, vocaţională (profil militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic) şi profesională
- cadrele didactice au absolvit învăţământul terţiar şi deţin o pregătire pedagogică şi practică de specialitate
- cadrele didactice din învăţământul profesional beneficiază de stagii de formare în economia reală
- atât ruta profesională, cât şi cea vocaţională se pot derula parţial la potenţiali angajatori sau instituţii relevante (de exemplu, pentru filiera vocaţională: cluburi sportive, săli de concerte etc.)
- o mare parte dintre liceele profesionale au regim dual, în funcţie de posibilităţile specifice fiecărei regiuni în parte
Învăţământul superior
- cadrele didactice sunt persoane care au finalizat studiile de licenţă şi de master şi – pentru titularii de curs – doctorale
- avansarea în carieră pentru cadrele didactice universitare ţine cont de o evaluare a competenţelor pedagogice
- universitatea oferă programe de formare continuă în domeniul educaţiei, care ajută la obţinerea de performanţă în zona de predare/învăţare
- servicii de consiliere în carieră, consiliere psihologică şi programe remediale în toate universităţile
- lucrările majore (licenţă, disertaţie) sunt trecute în mod obligatoriu prin soft-uri anti-plagiat şi listate în baze de date publice, cu respectarea legislaţiei în vigoare
- recredibilizarea şcolii doctorale prin evaluarea calităţii formării doctorale, eliminarea cazurilor de plagiat cu ajutorul soft-urilor, dar şi cu al cursurilor de etică a cercetării
- diversificarea misiunii universităţilor, necesară pentru a permite o evaluare a performanţei mai adaptată individualităţii fiecărei instituţii de învăţământ superior, dar şi pentru o mai bună utilizare a alocaţiilor din bugetul public
Pentru învăţământul profesional şi tehnic
- este propusă extinderea educaţiei profesionale la nivel terţiar, pentru a face faţă creşterii nivelului de tehnologizare din industrie şi servicii
- dezvoltarea educaţiei duale, care trebuie să continue în zonele în care acest lucru este posibil; Formarea specială a cadrelor didactice care predau în învăţământul profesional pentru a se asigura complementaritatea între educaţia de la şcoală şi practica derulată la angajator
Pentru toate ciclurile de studiu asociate învăţământului terţiar, sunt propuse ţinte minime de mobilitate de 20% la nivel de licenţă şi masterat şi de 90% pentru studiile doctorale. Simultan, cel puţin 5% dintre programele de studiu sunt derulate în comun cu alte universităţi europene sau internaţionale.
Alte măsuri propuse:
- prevederi pentru reducerea decalajelor de calitate între şcoli prin oferirea de resurse suplimentare şcolilor aflate în zone dezavantajate (ex: bonusuri salariale pentru cadrele didactice bine pregătite, resurse pentru echiparea instituţiilor sau norme suplimentare de consilieri)
- accesul în cariera didactică să devină unul meritocratic, cu accent pe recrutarea celor mai buni absolvenţi de învăţământ superior
- oferirea de sprijin adiţional pentru copiii aflaţi în risc de abandon (prin măsuri educaţionale remediale, burse şi serviciile sprijin şi consiliere a familiilor)
