Ministrul de Finanțe, Darius Vâlcov, a anunțat miercuri, intenția guvernului de scădere a cotei standard de TVA la 20%, începând cu 1 ianuarie 2016. Pe termen lung, potrivit unei sinteze a proiectului noului Cod Fiscal, guvernul are intenția să scadă TVA la 18%, începând cu 1 ianuarie 2018.
Guvernul a avut miercuri prime lecturi ale proiectelor de lege privind Codul Fiscal și Codul de Procedură Fiscală. Filosofia noii fiscalități o reprezintă accentul pus pe taxarea directă care, în principiu, ar conduce la reducerea evaziunii fiscale.
De remarcat că o parte a propunerilor avansate miercuri echivalează cu recunoașterea eșecului a două dintre măsurile fiscale adoptate de guvern în 2014: acciza suplimentară pe carburanți și ”taxa pe stâlp”.
Guvernul nu a prezentat o dată la care fiscalitatea se va modifica, teoretic noile coduri fiind puse în dezbatere publică.
Principalele prevederi cuprinse în aceste documente, în cele ce urmează.
Scăderea TVA: ”o revenire la media europeană”
Potrivit sintezei guvernamentale, obiectivele în materia Taxei pe Valoare Adăugată sunt:
- Reducerea cotei standard pentru toate bunurile şi serviciile de la 24% în prezent la 20% începând cu 1 ianuarie 2016
- Reducerea cotei de TVA pentru carne, pește, legume și fructe de la 24% în prezent la 9% începând cu 1 ianuarie 2016
- Introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare, începând cu 1 ianuarie 2016
- Reducerea cotei TVA de la 20% la 18% începând cu 1 ianuarie 2018
Costurile estimate ale adoptării acestei măsuri sunt:
- Impact bugetar brut de -11,6 mld. lei in anul 2016
- Recuperarea de venituri din TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii etc. în valoare estimată de 6,4 mld. lei conduce la un impact bugetar net de -5,2 mld. lei în anul 2016
Unul dintre motivele adoptării acestor măsuri este, potrivit documentului, frauda fiscală din TVA. Potrivit cifrelor furnizate de guvern, frauda a fost mai mare după majorarea TVA, respectiv de la 3,4% din PIB în 2010 la 6,3% din PIB în 2012, după care s-a redus la 5,7% din PIB în 2013.
Contribuții sociale – plata obligatorie a CAS și CASS pentru toate veniturile realizate
Propunerile legislative sunt:
- Introducerea plafonului maxim de 5 salarii medii brute pentru baza lunară de calcul a CAS și CASS de la 1 ianuarie 2016
- Eliminarea deducerii CASS de la calculul impozitului pe venit de la 1 ianuarie 2016
- Introducerea obligației de plată a CAS și CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri
- Majorarea sumei neimpozabile lunare avute în vedere la stabilirea impozitului pe venitul din pensii începând cu 1 ianuarie 2016
- Reducerea contributiei de asigurări sociale la angajat de la 10,5% la 7,5% de la 1 ianuarie 2017
- Reducerea contributiei de asigurări sociale la angajator de la 15,8% la 13,5% de la 1 ianuarie 2017
Impactul bugetar brut calculat de guvern pentru aplicarea deciziilor este de -5,2 mld. lei în anul 2016, diminuat cu valoarea recuperărilor de venituri estimate din TVA, contribuţii sociale, impozit pe salarii etc. în valoare de 2,7 mld. lei.
Microîntreprinderi – cote diferențiate, modificarea pragurilor
Propuneri de modificări legislative:
1. Stabilirea unei cote de impozitare diferenţiate, în funcţie de numărul de salariaţi, după cum urmează:
- 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariaţi, inclusiv;
- 3% pentru microîntreprinderile care au un salariat;
- 3% + 1530 lei trimestrial, pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi;
- 3% pentru microîntreprinderile care nu se încadrează în prevederile lit.a) sau lit.b), si care se află într-una din următoarele situații înscrise în registrul comerțului sau în registrul ţinut de instanţele judecătoresti competente, după caz: (i) dizolvare urmată de lichidare; (ii) inactivitate temporară; (iii) nedesfăsurarea de activităţi.
2. Modificarea pragurilor
- 75.000 euro, pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor în anul 2017
- 85.000 euro, pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor în anul 2018;
- 100.000 euro, pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor începând cu anul 2019.
Dispare impozitul pe dividente
Guvernul propune eliminarea impozitului pe dividende începând cu 1 ianuarie 2016. Argumentele oferite pentru adoptarea măsurii sunt:
- Eliminarea dublei impuneri economice, la nivelul companiei și acționarilor
- Companiile listate la Bursa de valori București (BVB) ar deveni mai atractive, indicele BET ar reveni la valorile înregistrate înainte de criza financiară, putând chiar să atingă noi maxime.
- Se va îmbunătăţi guvernanţa corporativă, acţionarii urmărind reflectarea reală a rezultatelor economice şi financiare.
- Companiile mari nu-si vor mai externaliza profitul, iar IMM-urile vor renunta la tendintele de comportament evazionist (diminuarea bazei de impozitare prin inregistrarea de cheltuieli fictive).
- Eliminarea impozitului pe dividende va conduce la creșterea încasarilor din impozitul pe profit.
Cota unică ar scădea din 2019
Propunerile sunt:
- Reducerea cotei de impozit pe profit de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019
- Reducerea cotei de impozit pe venit de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019
- Reducerea cotei de impozit pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019.
Accize: scăderi la carburanți, alcool
Propunerile de modificări legislative sunt:
Diminuarea nivelului accizelor la principalele produse energetice (motorină, benzina fără plumb şi benzina cu plumb), astfel:
- Scăderea cu 20% a accizei la motorină ( de la 1897,08 lei / 1000 litri la 1518,04 lei / 1000 litri);
- Scăderea cu 18,62% a accizei la benzină fără plumb ( de la 2035,40 lei / 1000 litri la 1656,36 lei / 1000 litri);
- Scăderea cu 16,28% a accizei la benzina cu plumb ( de la 2327,27 lei / 1000 litri la 1948,23 lei / 1000 litri)
Reașezarea nivelurilor accizelor pentru alcool și băuturile alcoolice.
- Scăderea cu 15,38% a accizelor pentru bere ( de la 3,9 lei / hl / 1 grad Plato la 3,3 lei / hl / 1grad Plato)
- Scăderea cu 70% a accizelor la vinuri spumoase ( de la 161,33 lei / hl produs la 47,38 lei / hl produs) si cu 77,7% pentru bauturi fermentate spumoase (de la 213,21 lei / hl produs la 47,38 lei / hl produs)
- Scăderea cu 30% a accizelor pentru alcool etilic (de la 4738,01 lei / hl alcool pur la 3306,98 lei / hl alcool pur)
Eliminarea din sfera de impozitare atât a țițeiului din productia internă cât și a produselor care în prezent se regăsesc la Capitolul II „Alte produse accizabile”: cafea, bijuterii, confecții din blănuri, autoturisme etc.
Dispare impozitul pe construcții
Propunerea de modificare legislativă este aceea de eliminare a acestuia începând cu 1 ianuarie 2016.
Argumente pentru susţinerea măsurii:
- creșterea investițiilor companiilor private existente în România cu efecte pozitive asupra pieței muncii
- creșterea competitivității pentru companiile din România
Impozite și taxe locale
Impozitul pe clădiri:
- Cota impozitului pe clădiri rezidențiale va fi cuprinsă între 0,08 % 0.2%, față de cota actuală 0,1 %;
- Cota impozitului pe clădiri nerezidențiale, va fi cuprinsă între 0,2%-1,3%;
Impozitului pe teren:
Pentru terenurile situate în intravilan au fost introduse limite minime și maxime, pe ranguri de localități și zone.
Impozitul pe mijloacele de transport:
S-a introdus posibilitatea de scutire sau reducere a impozitului pe mijloacele de transport agricole folosite exclusiv în domeniul agricol.
Competențe ale consiliilor locale:
- Pot majora, pentru clădirile și terenurile neîngrijite situate în intravilan, impozitul pe clădiri și impozitul pe teren cu până la 500%;
- Pentru terenul agricol din extravilan nelucrat timp de doi ani consecutiv, se poate majora impozitul pe teren cu până la 500%.
