Analiză

Sectorul de transport – oportunitatea insuficient exploatată pentru echilibrarea contului curent

România s-a situat anul trecut pe locul 5 între statele membre UE, în ceea ce priveşte ritmul de creştere a transportului de mărfuri, potrivit datelor… Mai mult

27.11.2018

Chestiunea

Fiscalitatea 2019 / Dacă nu puteți nici măcar lucrurile basic, lăsați-o așa, încurcată: Nu luați lumea prin surprindere și anul viitor

Chiar știi. Experiența naște, în mintea antreprenorului și managerului român, o întrebare simplă în fața spectacolului de improvizații și măsuri disperate de pe scena administrației:… Mai mult

26.11.2018

Analiză

Consumul individual efectiv, criteriu de aderare la euro? Consum cu ce?

Potrivit indicatorului de consum individual efectiv (prescurtat AIC, de la Actual Individual Consumption în lb.engleză) România a ajuns în 2017 la 68% din nivelul de… Mai mult

26.11.2018

La obiect

IMM-urile: o hartă a specificului românesc desenată de UE

IMM-urile din România generează jumătate din valoarea adaugată şi aproape două treimi din locurile de muncă din economia „non-financiară”. În perioada 2013-2017, valoarea adaugată a… Mai mult

25.11.2018

Cronicile

Noua revoluție a pensiilor. În 2022, cheltuielile cu pensiile – cu 81 de mld lei peste cele din 2018

de Mariana Bechir , 10.10.2018

Cheltuielile cu pensiile vor crește cu 131%, de la 60,7 miliarde de lei, estimatul pentru 2018, la 140,02 miliarde în 2022, potrivit proiectului noii legi a pensiilor, proiect aprobat miercuri de guvern și trimis spre Parlament.  Ceea ce înseamnă un plus de peste 80 de miliarde de lei.

Impactul pe următorii trei ani, până în 2022:

  • 2019 – 8,4 miliarde lei
  • 2020 – 24,8 miliarde lei
  • 2021 – 58 miliarde lei.

Potrivit calculelor făcute de sindicate, impactul pe următorii trei ani va fi de 120 miliarde lei.

Față de prima variantă, cea prezentată în luna august, a fost amendat art. 85, privind indexarea pensiilor.

Astfel, după reproșurile aduse de asociațiile de pensionari, Executivul a stabilit că, începând cu anul 2022, valoarea punctului de referință se va majora anual nu numai cu rata medie anuală a inflației, ci și cu 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

Angajatul trebuie să verifice dacă angajatorul a virat contribuțiile reținute. Sumele nevirate nu vor fi cuprinse în calculul pensiei

Cabinetul Viorica Dăncilă nu a renunțat însă la eliminarea conceptului de contribuții „datorate și plătite”, ceea ce va putea duce la diminuări ale veniturilor din pensii din motive neimputabile contribuabilului, atunci când angajatorul nu virează contribuțiile la buget, deși le-a reținut la sursă.

Condiția plății va fi introdusă pentru contribuțiile ce vor trebui plătite după 2021, pentru anii anteriori neexistând nicio penalizare pentru culpa angajatorului.

Evoluția punctului de pensie, până la intrarea în vigoare a legii, în 2022

Până în 2022, când este prevăzută intrarea în vigoare a acestei reglementări, punctul de pensie va crește prin decizie politică astfel:

  • 2019 – de la 1.100 de lei, la 1.265 lei 
  • 2020 (an electoral) – la 1.775 lei (cu peste 40%)
  • 2021 – 1.875 de lei

Cum se va calcula pensia

Valoarea punctului de referință (VPR) va fi de 75 de lei în anul 2021 și a fost determinată prin împărțirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25 (vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor).

  • Pensia va fi reprezentată de numărul total de puncte (NTP) înmulțit cu Valoarea Punctului de Referință (VPR).
  • Numărul total de puncte este suma punctajelor anuale. Punctajul anual este suma punctajelor lunare împărțit la 12 luni. Punctajul lunar este venitul brut realizat împărțit la câștigul mediu brut pe economie.
  • VPR va fi de 75 de lei în anul 2021 și a fost determinată prin împărțirea Valorii punctului de pensie din anul 2021, adică 1.875 de lei, la 25, care reprezintă vechimea medie de ani din sistemul de pensii, rezultată în urma aplicării ultimelor patru legi ale pensiilor.

Nicio pensie în plată nu va scădea, indiferent de cuantumul rezultat în urma recalculării.

Noi venituri luate în considerare la calcularea pensiei

  • masterul și doctoratul sunt incluse ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă celor deja existente – facultății, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creșterea copilului, șomajului indemnizat, deportării, prizonieratului și detenției politice
  • de asemenea, se iau în considerare toate drepturile salariale pentru care s-au plătit contribuții la pensie – acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, premii, prime, bonusuri etc. Dacă pensionarul nu are acte pentru acestea, se acordă un supliment de 10%, pentru perioada 1 februarie 1975 – 1 aprilie 2001

Astfel, cu un stagiu minim de cotizare de 15 ani, plus patru ani de facultate, doi de master, trei de doctorat, șase luni armată și șase luni șomaj, se poate ajunge la o perioadă asimilată de 25 de ani:

Pensia pentru limită de vârstă

  • În cazul pensiei pentru limita de vârstă trebuie îndeplinite cumulativ condițiile de vechime minimă și vârstă standard de pensionare.
  • Actuala pensie anticipată devine pensie pentru limită de vârstă, adică cei care au opt ani peste stagiul complet de cotizare, inclusiv cu perioadele asimilate (studiile), se pot pensiona cu 5 ani înainte de îndeplinirea vârstei de pensionare. În același timp, în acest caz se poate cumula pensia cu salariul și se valorifică perioadele necontributive asimilate.
  • Femeile care au stagiul minim de cotizare de 15 ani și au născut trei copii pe care i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare cu șase ani. Începând cu al 4-lea copil se adaugă câte un an în plus, pentru fiecare copil.
  • Se mențin celelalte prevederi din actuala legislație cu privire la pensia pentru limită de vârstă, precum grupele, condițiile speciale și deosebite, handicapul etc.
  • Pensia anticipată (cu penalizare) este actuala pensie anticipată parțială și se mențin prevederile legale în vigoare.
  • În cazul pensiei de invaliditate se redefinesc gradele de invaliditate, pentru a se da posibilitatea desfășurării unor activități profesionale independente, în paralel. Astfel, gradul I e caracterizat de deficiență funcțională gravă și capacitate de muncă diminuată, gradul II e caracterizat de deficiență funcțională accentuată și capacitate de muncă diminuată, iar gradul III e caracterizat de deficiență funcțională medie și capacitate de muncă diminuată.

Indemnizația socială pentru pensionari: cum se cosmetizează deficitul și raportul salariați-pensionari

Indemnizația socială pentru pensionari, numită și pensia socială, nu va mai intra în categoria pensiilor, ci va fi cuprinsă la capitolul de asistență socială, precizează proiectul de lege.

“Începând cu data intrării în vigoare a legii, persoanele care nu îndeplinesc condiția de stagiu minim de cotizare de 15 ani vor primi o indemnizație socială și fac obiectul unei alte legi. Proiectul de lege reglementează dreptul de opțiune între cuantumul pensiei determinat în funcție de contributivitate și indemnizația socială.”

De la 1 iulie, această indemnizație este de 640 de lei. Încă nu există datele de execuție pe luna iulie, dar estimarea guvernului la capitolul “pensii pentru agricultori, pensia minimă și prestația pentru soțul supraviețuitor” arată un total de 6,5 miliarde de lei anul în curs.

Pentru 2021, acest capitol este estimat la peste 10 miliarde de lei.

În iunie, ultima lună cu pensie socială de 520 de lei, 141.503 de persoane beneficiau de o subvenție medie de 110 lei (pe lângă suma suvenită cuvenită conform contributivității), iar 661.318 de persoane, de o subvenție medie de 190 de lei.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 10.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Ședința CSAT a fost suspendată și se reia pe 19 decembrie

Razvan Diaconu

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a fost suspendată marţi, după mai mult de patru ore de discuții, urmând ca subiectele aflate pe… Mai mult

Stiri

Călin Popescu Tăriceanu: Nu am fost informat despre OUG pentru Codurile penale

Razvan Diaconu

Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, spune că nu a fost informat despre intenția Guvernului de a da o ordonanță de urgență pentru modificările aduse Codurilor… Mai mult

Stiri

Parlamentul European cere Consiliului UE să decidă ”rapid” primirea României și Bulgariei în Schengen. O rezoluție similară a mai fost votată cu 7 ani în urmă

Iulian Soare

Parlamentul European a adoptat marți o rezoluție prin care solicită Consiliului UE ”să adopte o decizie rapidă și afirmativă” în ceea ce privește includerea României… Mai mult

Stiri

Renault numește un nou director general la Automobile Dacia

Vladimir Ionescu

Groupe Renault a anunţat, marţi, numirea actualului director executiv al Uzinei Vehicule Dacia, Christophe Dridi, în funcţia de director general al Automobile Dacia şi al… Mai mult

Stiri

5 motive pentru care Guvernul nu poate emite OUG de modificare a codurile penale – argumentele judecătorului Cristi Danileț

Vladimir Ionescu

Judecătorul Cristian Danileț enumeră, într-o postare pe pagina sa de Facebook, cinci motive datorită cărora Guvernul nu poate da OUG doar pe articolele constituționale dintr-o lege.… Mai mult

Europa

Ford începe concedierile în Germania după ce a renunţat la fabricarea modelului C Max

Vladimir Ionescu

Ford a început negocierile cu reprezentanţii angajaţilor la fabrica din Saarlouis (Germania) privind concedierile consecutive deciziei de a renunţa la fabricarea modelului Ford C-Max. „Putem… Mai mult

Stiri

CCR: Legea privind prescrierea conflictului de interese după 3 ani de la faptă nu respectă tehnica legislativă

Vladimir Ionescu

Textul Legii privind prescrierea conflictului de interese după trei ani de la faptă “este deficitar din punctul de vedere al tehnicii legislative, ceea ce conduce… Mai mult