Guvernul propune o reclasificare a tuturor localităților din România, care să pornească de la definirea unității administrativ-teritoriale (urbană sau rurală) ca arie funcțională primară.
Pentru clasificarea localităților se va folosi un criteriu nou – rolul teritorial, conferit de statutul administrativ, poziția geografică, poziția în rețeaua de localități, nivelul de echipare și dotare, valențele de natură culturală și ecologică.
Toate aceste modificări sunt cuprinse în proiectul Legii privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National, proiect aflat acum în consultare interministerială.
Legea va rezolva și unul dintre marile paradoxuri ale României – între 1992 și 2011, numărul unităților admministrativ-teritoriale urbane a crescut cu 23%, în timp ce populaţia din mediul urban a scăzut cu 19%.
Multe dintre micile orașe, care obținuseră acest statut deși nu respectau decât câteva dintre cerințe, vor reveni la statutul de comună și mai multe așezări vor fi contopite într-o singură unitate adminsitartiv-teritorială (UAT).
Același lucru se va întâmpla cu unele comune. ”
Guvernul încurajează unificarea administrativă a câte două sau mai multe dintre unitățile administrativ-teritoriale învecinate în care s-au produs scăderi accentuate de populaţie, cuprinse şi marcate pe harta din anexa nr. V la prezenta lege, la iniţiativa autorităţilor administraţiei publice locale şi ca urmare a voinţei exprimate prin referendum local de către populaţia din unitățile administrativ-teritoriale interesate”, se spune în proiect.
Categoriile viitoarelor unități administrativ-teritoriale
În urban vor exista șapte categorii:
- municipiu capitală, de importanță națională (București)
- municipii poli regionali principali (sedii de instituții de interes național, centre universitare recunoscute, având o populație peste 250.000 și peste 400.000 locuitori în aria funcțională – Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași și Timișoara)
- municipii poli regionali secundari (reședințe de județ, cu importanță regională, sedii de instituții de interes județean și suprajudețean, centre culturale și/sau universitare importante, cu o populație de peste 100.000 locuitori și peste 300.000 în aria funcțională – Arad, Pitești, Bacău, Oradea, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Galați, Baia Mare, Drobeta-Turnu Severin, Târgu Mureș, Piatra Neamț, Ploiești, Satu Mare, Sibiu, Suceava și Râmnicu Vâlcea
- municipii poli județeni principali (reședințe de județ, sedii ale administrațiilor județene, cu o populație de peste 40.000 locuitori și peste 200.000 în aria funcțională – Alba Iulia, Bistrița, Reșița, Sfântu Gheorghe, Târgoviște, Tîrgu Jiu, Miercurea Ciuc, Deva, Călărași, Slobozia, Giurgiu, Slatina, Zalău, Alexandria, Tulcea, Vaslui și Focșani
- municipii și orașe poli județeni secundari (unitățile administrativ teritoriale, urbane, cu rol de echilibru la nivelul județelor, având populație peste 20.000 și peste 50.000 în aria funcțională)
- municipii și orașe centre urbane cu rol zonal (unitățile administrativ teritoriale, urbane, cu rol de servire teritorial la nivel sub-județean, de anvergură mai mică decât polii județeni secundari, având o populație peste 5000 locuitori și peste 20.000 în aria funcțională)
- municipii și orașe centre urbane cu funcții specializate(unitățile administrativ-teritoriale, urbane, caracterizate printr-un specific economic turistic, de transport, industrial, energetic, rezidențial etc., iar mărimea populației nu este determinantă).
Pentru unitățile administrativ teritoriale rurale:
- comune poli rurali (comune cu funcție de loc central)
- comune.
Satele componente ale polilor rurali și comunelor, precum și satele aparținătoare municipiilor și orașelor își păstrează caracterul rural și aparțin rețelei de localități rurale, mai prevede legea.
„Oraș cu caracteristici rurale”
Proiectul de lege introduce câteva categorii speciale: comune, municipii și orașe cu scăderi semnificative de populaţie, municipii, orașe, comune cu localităţi sub 100 de locuitori la recensământul din 2011, orașe cu caracteristici rurale.
Orașul cu caracteristici rurale este orașul care îndeplinește cel puțin 3 dintre următorii 4 indicatori:
- scăderea numărului de locuitori în intervalul 1990-2012;
- peste 30% din populație ocupată în sectorul primar (la ultimul recensământ);
- peste 40% din populația totală localizată în sate aparţinătoare și localităţi componente, altele decât localitatea reședință de unitate administrativ-teritorială;
- peste 50% din străzi nemodernizate
Referendum pentru trecerea de la o categorie la alta
Trecerea dintr-o categorie în alta nu se va mai face în funcție de relațiile politice, așa cum s-a întâmplat până acum. Proiectul prevede condiții clare ce nu vor putea fi ocolite deoarece va exista și un mecanism de monitorizare a indicatorilor pe baza cărora se stabilește un statut.
Indicatorii respectivi oferă informații privind populația, profilul economic, nivelul de echipare cu infrastructuri tehnice, servicii sociale sau calitatea factorilor de mediu.
Acest mecanism va împiedica trecerea în categoria urbană a unor comune fără potențial de urbanizare și fragmentarea administrativă a altor comune, își propune proiectul.
Acest transfer dintr-o categorie în alta se va putea face la propunerea consiliilor locale sau a Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu consultarea populației prin referendum și a instituțiilor implicate, doar dacă sunt respectate dotările prevăzute în anexe și cu îndeplinirea a minim șase, respectiv nouă din numărul prevăzut de indicatori pentru unitățile administrativ-teritoriale urbane și rurale.
