Evenimentul

”Referendumul pentru Familie”: Legislație nouă, din categoria ”Totul pentru fraudă”

Referendumul, denumit generic ”Pentru Familie”, la care românii sunt chemați, sâmbătă și duminică, la urne, oferă puține garanții că rezultatele comunicate vor fi corecte. Suspiciunea… Mai mult

05.10.2018

Analiză

„Inflaţia industrială”, peste ”inflația populară” – Energia, deja cu 14% mai scumpă: Lumini, umbre şi implicaţii

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut uşor în luna august 2018, până la 5,86%, dar a rămas semnificativ peste inflaţia preţurilor la consumator, măsurată… Mai mult

03.10.2018

Evenimentul

”Nu am venit să dau socoteală!” Cele două ”Viorici” și criticile dure ale partidelor din Parlamentul European

De două ori a vorbit miercuri premierul Viorica Dăncilă în plenul Parlamentului European: o dată ca să prezinte mesajul cu care a fost trimisă de… Mai mult

03.10.2018

La obiect

Raport finalizat la nivelul anului 2017 – investițiile străine au depăşit 75 de miliarde de euro. Domeniile către care s-au îndreptat banii

Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 75.581 milioane  euro, dar în echivalent raportat la PIB s-au diminuat de… Mai mult

02.10.2018

Buget 2016: Structura veniturilor, problemele cheltuielilor

de Alexandra Pele 5.12.2015

ciolos-guvern-sedintaBugetul pe anul viitor a fost construit pe un deficit cash de 2,8% din PIB, respectiv de 2,95% din PIB pe standarde ESA.

Ca urmare, deficitul bugetar structural va urca în 2016 la 2,73% din PIB, faţă de 0,7% din PIB, estimarea pe anul în curs, reiese din Raportul privind situaţia macroeconomică pe anul 2016 şi proiecţia acesteia pe anii 2017-2019, publicat de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Documentul prevede şi o serie de măsuri ce ar asigura scăderea deficitului structural, în conformitate cu obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO).

Astfel, din proiecţiile Finanţelor, deficitul structural ar urma să intre pe o traiectorie de ajustare “ajungând în anul 2018 la 2,4% din PIB şi respectiv 1,8 % din PIB în anul 2019, ceea ce înseamnă aplicarea unor măsuri ferme de recuperare din devierea estimată”.

deficite

Sursă: Raport buget 2016 // Ministerul Finanţelor Publice (MFP)

Printre măsurile care ar ajuta la corectarea deficitului bugetar se numără reduceri de cheltuieli (neacordarea tichetelor de masă pentru bugetari, a tichetelor de vacanţă, a tichetelor cadou, a primelor, premiilor şi orelor suplimentare), o mai bună absorbţie a fondurilor europene, creşterea eficienţei colectării taxelor şi a luptei împotriva evaziunii fiscale, aplicarea noului pachet legislativ cu privire la achiziţiile publice, precum şi îmbunătăţirea compoziţiei cheltuielilor publice.

Cifrele pe care a fost construit bugetul

Construcţia bugetară pentru anul 2016 are în vedere venituri totale de 231,1 miliarde de lei, echivalentul a 31% din PIB şi cheltuieli totale în sumă de 252 miliarde de lei, respectiv 33,8% din PIB.

  • Măsurile adoptate de Parlament şi de guvern în 2015 au un impact de 13 miliarde de lei asupra cheltuielilor din 2016.

Măsurile în cauză sunt :

  1. -dublarea alocației de stat pentru copii (1,8 miliarde lei),
  2. -majorarea indemnizațiilor veteranilor de război şi ale persoanelor persecutate din motive etnice şi politice (0,6 miliarde lei),
  3. -majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din unitățile sanitare (1,8 miliarde lei),
  4. – majorarea cu 15% a salariilor pentru personalul din sistemul de învățământ (1,7 miliarde lei),
  5. – majorarea cu 12% a salariilor pentru personalul din instituțiile publice de subordonare locală (1,3 miliarde lei),
  6. – majorarea cu 25% a salariilor pentru personalul din sistemul de asistență socială (556 milioane lei) inclusiv a indemnizațiilor persoanelor cu handicap (240,6 milioane lei),
  7. – majorarea cu 10% a salariilor pentru restul personalului bugetar (3.026 milioane lei),
  8. – actualizare normă de hrană şi echipament pentru militari şi polițiști (1 miliard lei),
  9. – instituire pensii de serviciu pentru grefieri, personal navigant, personal diplomatic şi consular, funcționari publici parlamentari (0,3 miliarde lei).
  • Vărsămintele pentru Pilonul II de pensii au fost majorate cu 0,1 puncte procentuale în anul 2016, urmând ca diferenţa până la 1 punct procentual să se asigure începând din 2017.
  • Noul Cod Fiscal şi devansarea aplicării unor măsuri au ca impact diminuarea veniturilor bugetare pe anul 2016 cu circa 10,2 miliarde de lei.
  • Produsul Intern Brut va urca în 2016 la 746,6 miliarde de lei.
  • Creşterea economică va fi de 4,1% din PIB.

Principalul “motor” al creşterii economice este consumul, cu o contribuţie de 4,7% la creşterea PIB-ului în vreme ce exportul net va avea o contribuţie negativă de -0,6%.

Pe ramuri ale economiei, industria va avea o contribuţie de 1,2% (faţă de 0,7% în 2015), agricultura – 0,1% (faţă de -0,1%), construcţiile – 0,4% (nivel similar celui din acest an), serviciile – 1,8% (în scădere faţă de acest an cu 0,4 puncte procentuale), iar impozitele nete pe produs – 0,6% (faţă de 0,5% în 2015).

  • Cursul mediu lei/euro prognozat este de 4,44 lei/euro.
  • Inflaţia medie anuală: 0,5%.
  • Numărul de şomeri: 450.000 de persoane. Rata şomajului ar urma să scadă la 4,8%.
  • Câştigul salarial mediu net: 1.950 de lei.
  • Numărul de salariaţi va creşte cu 3,5%.
  • În anul 2016 cheltuielile destinate investiţiilor însumează 37,7 miliarde lei, reprezentând aproximativ 5,1% în PIB şi o pondere în total cheltuieli bugetare de 14,9%.
investitii

Sursă: Raport buget 2016 // Ministerul Finanţelor Publice (MFP)

  • Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii este de 52,2 miliarde de lei.

Ministerul Finanţelor a propus totodată unor plafoane. Astfel, cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat sunt limitate la 7,7% din PIB în 2016 şi la 7,4% din PIB în 2017. Plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene pentru sfârşitul anului 2016, este de 41,0% din PIB. Plafonul privind emiterea de garanţii de către guvern şi de către unităţile administrativ-teritoriale a fost stabilit la 8 miliarde de lei.

Bugetele pe ministere și pe ordonatorii principali de credite

  • Ministerul Afacerilor Interne – 11,6 miliarde de lei, în creştere cu 16,3% faţă de anul acesta;

În domeniul investiţiilor publice, programele iniţiate de MAI pentru perioada 2016-2019 se referă la creşterea nivelului de control şi supraveghere a frontierelor externe a UE, creşterea eficienţei activităţilor de ordine publică prin dezvoltarea şi modernizarea reţelelor de comunicaţii şi suport informatic, creşterea capacităţii de asigurare a ordinii publice prin dezvoltarea mobilităţii terestre şi aeriene a structurilor MAI, reabilitarea şi modernizarea reţelei sanitare a MAI, îmbunătăţirea condiţiilor de lucru cu publicul prin punerea în siguranţă şi modernizarea imobilelor cu risc maxim seismic aflate în patrimoniu şi dezvoltarea capacităţii instituţionale a arhivelor naţionale de a administra şi utiliza în interesul cetăţeanului documentele care fac parte din fondul arhivistic naţional.

  • Ministerul Afacerilor Externe – 759,2 milioane de lei (-15,5% faţă de 2015);

Obiectivele de investiţii: lucrări de modernizare şi reabilitare a clădirilor, proprietate a statului român, în care îşi desfăşoară activitatea misiunile diplomatice şi oficiile consulare (faţade, acoperişuri, instalaţii electrice şi sanitare etc), modernizarea sistemului informatic, înlocuirea unor mijloace fixe (autoturisme, mobilier, alte echipamente specifice), precum şi contribuţia financiară la construcţia şi dotarea noului sediu al NATO la Bruxelles (spaţiul delegaţiei permanente a României şi părţile comune care vor fi proprietatea statului român).

  • Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – 11,4 miliarde de lei, cu 45,2% mai puţin decât în 2015;

Referitor la programul de investiţii publice, MADR are în vedere realizarea în domeniul îmbunătăţirilor funciare a unor lucrări care să conducă la păstrarea fondului funciar cu folosinţe agricole, păstrând echilibrul ecologic şi social al zonei de influenţă a acestor investiţii.

  • Ministerul Apărării Naţionale – 11,2 miliarde de lei, în creştere cu 51,6% faţă de execuţia preliminară din 2015;
  • Ministerul Culturii – 773,2 milioane de lei (+26,4%);
  • Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională – 425,5 milioane de lei, în creştere cu 128,9% faţă de 2015;

Printre investiţiile Agendei Digitale pentru România se numără: realizarea interoperabilităţii sistemelor informatice ale instituţiilor publice, implementarea unui sistem centralizat de autentificare şi identificare unică a utilizatorilor în sistemele şi serviciile electronice, implementarea tehnologiilor de tip Cloud la nivelul instituţiilor publice, dezvoltarea cadrului de reglementare pentru stimularea comerţului electronice sau aplicarea iniţiativei Open Data.

  • Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice – 10,5 miliarde de lei, în creştere cu 4,2% faţă de execuţia preliminară din 2015;
  • Ministerul Transporturilor – 11,8 miliarde de lei, în scădere cu 7,6% faţă de 2015;

Pentru programul de modernizare a drumurilor naţionale au fost alocaţi 1,1 miliarde de lei (faţă de 1,5 miliarde de lei execuţia din 2015).

Pentru programul de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier (autostrăzi, variante de ocolire) s-au bugetat 2,5 miliarde de lei, faţă de 2,1 anul acesta, pentru repararea, consolidarea şi întreţinerea infrastructurii rutiere 519,2 milioane de lei (faţă de 807,9 milioane de lei anul acesta), pentru programul de reparaţii curente la infrastructura ferată publică – 150 de milioane de lei faţă de 85,2 în 2015.

Programul de menţinere a condiţiilor de navigaţie pe Dunăre are bugetat 34,9 milioane de lei în 2016, faţă de 29,7 milioane de lei în 2015.

Pentru programul de exploatare a capacităţilor de transport cu metroul s-au alocat 1,7 miliarde de lei faţă de 1,5 miliarde de lei în acest an, iar pentru programul de asigurare a volumului de transport feroviar public de călători – 1,2 miliarde de lei faţă de 1,1 în acest an.

  • Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri – 617,8 milioane de lei (+15,8% faţă de 2015);
  • Ministerul Tineretului şi Sportului – 445,3 milioane de lei (-15,6% faţă de 2015);
  • Ministerul Finanţelor Publice – 3,7 miliarde de lei (-8,8% faţă de 2015);
  • Ministerul Finanţelor Publice – acţiuni generale – 22,5 miliarde de lei (+8,3% faţă de 2015);
  • Ministerul Fondurilor Europene – 3,1 miliarde de lei (-27,7% faţă de 2015);
  • Ministerul Justiţiei – 3,1 miliarde de lei (-7,9%);
  • Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice – 5,6 miliarde de lei (-21,3%);
  • Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice – 33,1 miliarde de lei (-14,8% faţă de 2015);
  • Ministerul Public – 935,4 milioane de lei (-10,4%);
  • Ministerul Sănătăţii – 7,7 miliarde de lei (+10,4%);
  • Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – 759,9 milioane de lei (-64,4%);
  • Administraţia Prezidenţială – 56,3 milioane lei, în creştere cu 39,2% faţă de execuţia preliminară din 2015;

Administraţia Prezidenţială ar urma să investească în 2016 în reabilitarea şi modernizarea infrastructurii corpului administrativ, modernizarea infrastructurii IT a instituţiei şi modernizarea parcului auto.

  • Senatul României – 130 de milioane de lei, în creştere cu 17,6% faţă de execuţia preliminară din acest an;
  • Camera Deputaţilor – 313,7 milioane de lei, în creştere cu 25,5% faţă de 2015;
  • Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – 93,1 milioane de lei (cu 1,7% mai mult decât în 2015);

Măsurile ce le are în vedere ICCJ în 2016 se referă la dotarea corespunzătoare a celui de-al doilea sediu al ICCJ, necesar desfăşurării activităţilor de judecată şi a celor conexe la nivelul cerut oricărei jurisdicţii supreme europene, finanţarea numărului maxim de 549 de posturi, în raport cu noile competenţe ce revin ICCJ prin aplicarea noilor Coduri şi alocarea mijloacelor financiare, materiale şi logistice necesare pentru desfăşurarea normală a activităţii de judecată şi a celorlalte activităţi conexe. Priorităţile de investiţii din 2016 sunt dotarea celui de-al doilea sediu cu mobilier şi achiziţionarea de autoturisme.

  • Curtea Constituţională – 20 de milioane de lei, în creştere cu 21,1% faţă de anul acesta;

Curtea Constituţională şi-a propus modernizarea sistemului informatic, reînnoirea parcului auto şi dezvoltarea programului SIGADOC.

  • Secretariatul General al Guvernului – 832,7 milioane de lei, cu 18,2% mai puţin decât în 2015;
  • Serviciul Român de Informaţii – 1,8 miliarde de lei, în creştere cu 19,3% faţă de execuţia preliminară din 2015;
  • Serviciul de Informaţii Externe – 272,5 milioane de lei (+6,4%);
  • Serviciul de Protecţie şi Pază – 163,8 milioane de lei (-3%);
  • Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – 274,2 milioane de lei, cu 37,1% mai puţin decât în 2015;
  • Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării – 5,5 milioane de lei (-60% faţă de 2015);
  • Academia Română – 327,6 milioane de lei, în scădere cu 29,7% faţă de 2015;
  • Institutul Cultural Român – 36,6 milioane de lei (+16,3%);
  • Consiliul Superior al Magistraturii – 110,5 milioane de lei (-3%);
  • Consiliul Economic şi Social – 8,5 milioane de lei (+114%);
  • Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor – 10,7 milioane de lei (-24,5%);
  • Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului – 20,7 milioane de lei (-34,1%);
  • Agenţia Naţională de Integritate – 34,4 milioane de lei (-3,9%);
  • Autoritatea Electorală Permanentă – 79,3 milioane de lei (122,3%);
  • Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – 3,2 milioane de lei (+8,7%);
  • Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi Pentru Siguranţa Alimentelor – 653,9 milioane de lei (+20,8%);
  • Agerpres – 22,1 milioane de lei (+16,4%);
  • Societatea Română de Radiodifuziune – 192,9 milioane de lei (-1,4%);
  • Societatea Română de Televiziune – 135,8 milioane de lei (-13,8%);
  • Oficiul Naţional de Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor – 15,7 milioane de lei (+31,8%);
  • Oficiul Registrul Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat – 10,7 milioane de lei (-9,3%);
  • Secretariatul General pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989 – 3,1 milioane de lei (+35,3%);
  • Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor – 22,9 milioane de lei (+35,9%).

Obiectivele construcţiei bugetare pentru 2016

  • Stimularea, continuarea, consolidarea şi menţinerea creşterii economice şi crearea de noi locuri de muncă, pentru a mări încrederea investitorilor în economia românească şi pentru a majora substanţial potenţialul de creştere.
  • Continuarea reformei investiţiilor publice prin alocări de fonduri pentru cofinanţarea proiectelor europene şi prioritizarea investiţiilor publice semnificative care au efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix.
  • Crearea unei politici fiscale predictibile într-un cadru fiscal-bugetar pentru creşterea încrederii mediului de afaceri şi stimularea investiţiilor, simplificarea fiscalităţii.
  • Măsuri adoptate de guvern privind stimularea consumului concomitent cu asigurarea protecţiei sociale pentru categoriile de populaţie cu venituri reduse.
  • Dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management ale datoriei publice.
    Îmbunătăţirea, aplicarea şi consolidarea guvernanţei bugetare.
Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 5.12.2015

Lăsați un comentariu


Europa

55 miliarde euro, evaziune fiscală cu dividende în 11 state europene

Iulian Soare

Vaste operaţiuni de manipulare fiscală a dividendelor încasate din mai multe ţări europene au dus la o evaziune de 55,2 miliarde de euro în aceste… Mai mult

Stiri

Salini Impregilo trebuie să restituie CNAIR 83 milioane lei – decizie Curtea de Apel în dosarul autostrăzii ”surpate”

Adrian N Ionescu

Constructorul lotului autostrăzii A1 Sibiu-Orăştie surpate parțial în 2014, Salini Impregilo S.p.A, ar urma să restituie companiei române de drumuri peste 83,1 de milioane de lei… Mai mult

Stiri

Sorin Blejnar, fost președinte ANAF, condamnat la 6 ani închisoare. Decizia nu este definitivă

Vladimir Ionescu

Sorin Blejnar a fost condamnat la șase ani de închisoare cu executare pentru trafic de influență, într-un dosar în care este acuzat că a primit un procent… Mai mult

Europa

Deficitul bugetar italian – Piețele fac demonstrația că îngrijorările UE sunt întemeiate

Adrian N Ionescu

Marii investitori globali spun deja guvernului italian că ei nu cred că acesta va putea suporta, așa cum și-a propus, creșterea costului împrumuturilor suverane ale țării. Cauza… Mai mult

Stiri

CCR a confirmat: Referendumul pentru familie nu este valid

Vladimir Ionescu

Curtea Constituțională a României a confirmat, joi, rezultatul de invalidare a referendumului pentru familie, organizat pe 6 și 7 octombrie, din cauza neatingerii pragului legal… Mai mult

Stiri

Un studiu care trebuie neapărat aprofundat: Aproape jumătate din profesorii români ar fi de acord cu un regim dictatorial și cu pedeapsa cu moartea

Mariana Bechir

  Aproape jumătate dintre profesorii români sunt de acord cu un regim dictatorial, se declară pentru pedeapsa cu moartea și sunt de părere că homosexualitatea nu… Mai mult

Stiri

ASE, locul I în România în domeniul Ştiinţelor sociale – clasament Times Higher Education World University Rankings 2019

Vladimir Ionescu

Academia de Studii Economice din Bucureşti este prezentă în clasamentul Times Higher Education World University Rankings 2019 by Subject, fiind plasată în grupa 501-600 în… Mai mult