Coaliția de guvernare a înregistrat marți, la Camera Deputaților, proiectele pentru modificarea celor trei legi importante pentru sistemul judiciar:
- Legea 303/2004 privind statutul magistraților
- Legea 304/2004 privind organizarea judiciară
- Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii
Este a treia formă a acestora și ele vor fi asumate de către coaliția PSD – ALDE și dezbătute în regim de urgență.
Presiunea timpului este, de altfel, justificarea oferită de guvernanți pentru abandonarea promisiunii de a cere avizul Comisiei de la Veneția în legătură cu modificările ce vor fi aduse procedurilor de numire a procurorilor de rang înalt.
Tudorel Toader a declarat marți că proiectul elaborat de Ministerul Justiției a fost modificat de un grup de parlamentari. Printre aceștia se numără și fostul minsitru al Justiției Florin Iordache, cel care a promovat OUG 13 pentru modificarea codului penal.
Se înființează parchet special pentru magistrații penali
Se prevede apariția unei a treia structuri speciale în cadrul Parchetului General. În afară de Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT):
Direcția pentru Investigare a Infracțiunilor Săvârșite de Judecători și Procurori urmează să se ocupe doar de faptele magistraților, o atribuție care aparține acum DNA.
Soluția ar fi una nepractică, potrivit DNA, deoarece anticorupția are deja personal specializat pe astfel de spețe și, în plus, ar fi prea costisitor să înființezi un parchet special pentru infracțiuni care, în mod normal, ar trebuie să fie foarte puține (și probabil că numărul lor s eva diminua în timp).
Alți specialiști din domeniu acuză că un astfel de organism ar putea fi politizat ușor.
Președintele rămâne în procedura de numire a procurorilor de rang înalt. Dar:
Șeful statului îi va numi în continuare pe procurorul general și pe adjuncții acestuia și pe șefii DNA, DIICOT și noii direcții.
Limitarea atribuțiilor președintelui în numirea conducerii Curții Supreme
La numirea conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție, șefului statului poate refuza motivat propunerile CSM fără a exista o limitare a numărului de respingeri, pe când în viitoarea lege, el nu va putea face acest lucru decât o dată.
De asemenea, revocarea șefilor d eparcehete nu va mai fi făcută de președinte, la propunerea Minsiterului Justiției, ci de CSM, care se poate sesiza din oficiu sau la propunerea Minsiterului Justiției.
Inspecția Judiciară va fi subordonată unui Consiliu pentru integritatea magistraților
Inspecția Judiciară (cea care constată abaterile disciplinare ale magistraților) va fi reorganizată și va fi coorodnată de un nou organism – Consiliul Național de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor.
Consiliul va numi și revoca șefii Inspecției și va înainta CSM propuneri pentru organizarea și funcționarea Inspecției.
Pentru Inspecția Judiciară urmează să fie elaborată o lege specială în următoarele șase luni.
