Proiect revoluționar în UE privind TVA: Cehia se oferă pentru testarea generalizată a taxării inverse. România susţine iniţiativa, însă nu este pregătită pentru un astfel de sistem

de Alexandra Pele | 17.1.2016 .

tva calculeComisia Europeană va realiza, până în martie, un raport cu privire la propunerea înaintată de Cehia la Consiliul ECOFIN de vineri, 15 ianuarie, de a li se permite lansarea unui proiect-pilot de aplicare a unui sistem generalizat de taxare inversă pentru TVA.

La ora actuală, taxarea inversă este folosită, ca excepţie, pentru anumite produse şi servicii considerate a fi susceptibile fraudelor fiscale, precum şi în relaţiile intra-comunitare dintre statele membre UE.

Oficial, România susţine proiectul cehilor şi deşi autorităţile şi-ar dori implementarea sistemului ce ar putea duce la eliminarea fraudelor de tip “carusel”, autorităţile române au ales să nu se înscrie în proiectul-pilot pentru a nu-l compromite.

Sistemul de administrare fiscală din România nu este pregătit, la ora actuală, pentru implementarea taxării inverse, dar iniţiativa cehilor ar trebui să determine o mobilizare a autorităţilor fiscale, astfel încât România să fie gata pentru adoptarea sistemului, în situaţia în care proiectul-pilot al Cehiei primeşte unda verde şi are rezultatele scontate, a declarat pentru cursdeguvernare.ro secretarul de stat Gabriel Biriş.

“Noi am avut o discuţie cu delegaţia cehă. Doamna Dragu (Anca Dragu, ministrul Finanţelor Publice, n.r.) a exprimat susţinerea necondiţionată pentru proiectul lor pilot ceea ce până acum nu s-a întâmplat. În discuţia dintre noi şi cehi a rămas că vom colabora pentru susţinerea ţintei lor. Noi nu suntem în stare… noi acum dacă am zice că vrem şi noi, nu avem cum şi le-am pune şi lor în pericol acţiunea. Se doreşte izolarea pilotului. Acesta este motivul pentru care, deşi ne-am dori, nici măcar nu am exprimat ideea, pentru că suntem complet nepregătiţi“, a explicat Gabriel Biriş, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice (MFP)

Biriş este de părere că proiectul ar putea fi aprobat deoarece se bucură de susţinerea fără echivoc a Germaniei care a propus în trecut, alături de Austria, un proiect similar. Acesta a primit avizul UE, însă a picat deoarece Austria, statul care ar fi trebuit să implementeze programul-pilot, nu a fost pregătită tehnic până la data expirării aprobării, în 2008.

Cehia susţine că mecanismele tehnice de la nivelul administraţiei sale fiscale sunt operaţionale. Casele de marcat din Cehia au memorie electronică şi comunică în real time cu serverere Fiscului. De asemenea, este pus la punct un sistem de administrare a emiterii de facturi în business to business (B2B) în aşa fel încât vânzătorii şi cumpărătorii să comunice online.

Cehii cred că acum sunt în stare să emită singuri deconturile, să trimită ANAF-ul deconturi de TVA automatizat. Au implementat sisteme informatice ultra-moderne“, a precizat Biriş care a avut o întrevede cu delegaţia cehă.

Avantajele taxării inverse

Susţinătorii taxării inverse sunt de părere că sistemul ar putea duce la eliminarea fraudelor de tip “carusel”, estimate a fi responsabile pentru jumătatea din evaziunea fiscală (pe zona de TVA) de la nivel european.

“Total gap de TVA la noi (diferenţa dintre ce ar trebui să încasăm şi ce încasăm efectiv, n.r.) este în jur de 9 miliarde de euro pe an, conform studiilor UE, iar estimarea mea este că noi, de când am aderat, am pierdut şi pierdem în continuare 3-4 miliarde minimum de euro pe an numai din tipul acesta de fraudă”, a explicat Gabriel Biriş.

La ora actuală, la nivel european coexistă două sisteme diferite de taxare: cel invers practicat pentru schimburile intra-comunitare şi cel al plăţilor fracţionare aplicat de toate statele membre (în multe state membre, inclusiv în România, există şi excepţii pe anumite segmente cu risc de evaziune pentru care se practică taxarea inversă).

Biriş susţine că aplicarea sistemului de taxare inversă ar elibera importante resurse ale ANAF-ului, ar “scoate” din ecuaţie banii care pot fi furaţi din sistem (prin rambursările de TVA) şi ar muta tot riscul de evaziune la finele lanţului, în retail, care este “la vedere”.

Cel puţin jumătate din forţa de control a ANAF-ului, inspectorii fiscali, în loc să se ocupe de prevenţie, de îndrumare, de controale acolo unde e nevoie de astfel de controale, inclusiv pe preţuri de transfer, noi ce facem, îi ţinem ca să lucreze pe rambursări de TVA care nici rambursările de TVA nu ar mai fi necesare dacă am avea taxare inversă. Este o soluţie care încă are rezistenţă din partea unor state cărora le e teamă de o schimbare majoră, dar taxarea inversă este singura soluţie cunoscută care şi rezolvă problema nu doare reduce efectele.

Practic, pe de o parte scoţi banii care pot fi furaţi din sistem. Concentrezi efortul de combatere a evaziunii (la finele lanţului, n.r.) în retail care este vizibil. În anul de graţie 2016, cu informatizare, cu sisteme moderne de analiză de risc este mult mult mai uşor de controlat decât frauda din business şi business pe care noi încercăm să o combatem cum? Cu declaraţia 088, unde încurcăm extraordinar de tare contribuabilii corecţi pentru că le generăm riscuri. Ce faci dacă îţi schimbi un administrator şi la analiza de risc nu îţi mai dă codul de TVA? (…) creştem foarte mult costurile doing business şi îndepărtăm investitori serioşi. (…) În loc să te concentrezi pe informatizarea proprie a ANAF-ului, tu muţi sarcina spre contribuabil, sarcină pe care tu nici nu poţi să o utilizezi eficient, neavând sisteme informatice de analiză de risc“, a comentat Biriş.

Proiectul pilot propus de Cehia

Autoritățile din Cehia fac demersuri pentru implementarea unui proiect pilot de aplicare a sistemului de taxare inversă pentru TVA, la nivelul întregii economii, în vederea evaluării impactului său în ceea ce privește combaterea fraudei fiscale de tip “carusel”.

Ministerul Finanțelor din Cehia sublinia, într-un document publicat la finele lunii noiembrie 2015, că are în vedere impunerea unor condiții care să asigure evitarea unor efecte negative a proiectului asupra sistemului naţional de colectare a TVA-ului și asupra schimburilor comerciale intra-comunitare.

În primul rând, statele membre care doresc să participe la acest proiect pilot trebuie să fie pregătite din punct de vedere tehnic pentru implementarea efectivă a mecanismului, dar și pentru punerea în funcțiune a sistemelor de control – prin introducerea unor declaraţii cu ajutorul cărora să poată fi verificată conformarea fiscală de la finele lanțului de distribuție unde s-ar transfera practic riscul fraudei fiscale.

”Cehia este pregătită să participe la acest proiect pilot având infrastructura IT, declarațiile și legislația națională”, se arată în documentul citat, în care oficialii executivului din Cehia solicită continuarea discuțiilor pe această temă, după ce, la finele anului trecut, Comisia a respins o cerere de aplicare a sistemului de taxare inversă la scală largă.

Legislația europeană și sistemul de fraudăB2B

Mecanismul de taxare inversă este reglementat la nivel european de directiva privind TVA (Directiva 2006/112/EC). Statele membre aplică un sistem de plăţi fracţionate pentru TVA, dar li se oferă posibilitatea de a aplica un sistem de taxare inversă pe anumite segmente, unde există riscuri de fraudă.

Domeniul de aplicare a taxării inverse fost destul de limitat la început. Posibilitatea de a utiliza acest sistem a fost extinsă în 2013, când au fost introduse o serie de articole ca răspuns la apelurile făcute de mai multe state membre. Practic au fost adăugate noi categorii de produse şi servicii la care poate fi aplicat. Ca urmare a acestor evoluții, în ultimii ani, cele două sisteme de colectare a TVA au coexistat, fără ”a se fi observat probleme semnificative”, notează reprezentanții Finanțelor din Cehia.

Principalul scop al introducerii taxării inverse este eliminarea dublei pierderi cauzate de fraudele de tip carusel – ”firme fantomă” care facturează TVA-ul de la clienții lor, dar nu îl virează niciodată la bugetul de stat) și rambursările de TVA de care beneficiază clienții firmelor fantomă, cu prejudiciu direct asupra bugetului de stat.

1 tv

Sursă: prezentare Gabriel Biriș

2 tva

Sursă: prezentare Gabriel Biriș

3 tva

Sursă: prezentare Gabriel Biriș

Oficialii cehi arată că odată ce un stat a introdus un astfel de sistem, acesta nu a fost abolit ulterior deoarece ”experiența arată că taxarea inversă funcționează, pur și simplu, ca măsură de combatere a fraudei”.

Poziția Comisiei Europene

Ministrul de Finanţe din Cehia este de părere că măsurile convenționale de combatere a evaziunii nu sunt foarte eficiente în cazul fraudelor de tip carusel. În acest context, Cehia, alături de Austria, Bulgaria și Slovacia au solicitat în iunie 2015 modificarea Directivei TVA astfel încât statelor membre să le fie permisă aplicarea opţională a sistemului de taxare inversă. Cererea a fost respinsă.

Cele patru state au solicitat Consiliului, în temeiul articolului 395 din Directiva TVA, să autorizeze, în urma unei propuneri a Comsiei, o măsură specială de derogare de la articolul 193 din Directiva TVA în ceea ce privește aplicarea procedurii de taxare inversă în legătură cu toate furnizările de bunuri sau de servicii în valoare de peste 10.000 de euro, cu scopul de a combate frauda.

Acest lucru ar fi autorizat statele membre vizate să impună aplicarea procedurii de taxare inversă în orice sector, oricărui tip de bunuri sau servicii doresc, eventual ansamblului economiei naționale. Acest lucru ar modifica în mod fundamental actualul mecanism de plată fracționată, unul dintre principiile fundamentale pe care se întemeiază sistemul actual de TVA.

Comisia a respins cererea deoarece aceasta nu s-a bucurat de susţinerea în unanimitate a statelor membre UE.

”Comisia nu a împărtășit punctul de vedere că taxarea inversă este unul dintre cele mai eficiente mijloace de combatere a fraudelor de tip carusel sau de reducere a evaziunii fiscale și s-a opus oficial cererii pe 28 octombrie 2015”, se arată în document.

“Având în vedere domeniul general de aplicare al măsurii solicitate, principiul fundamental al plății fracționate pe care se bazează sistemul armonizat al TVA ar fi în mod evident afectat. De asemenea, Comisia consideră că orice modificare substanțială a principiilor sistemului TVA ar trebui să fie decisă la nivelul UE în contextul reformei sistemului TVA, și nu prin intermediul unor soluții pur naționale”, a argumentat Comisia.

Legislaţia europeană permite la ora actuală aplicarea facultativă şi temporară a unor mecanisme de taxare inversă în legătură cu furnizarea bunurilor şi serviciilor care prezintă risc de fraudă.

Soluții pentru eliminarea riscului de la finele lanţului

Autorităţile din Cehia arată că sistemul este relativ facil de implementat şi nu implică prea multe modificări. Baza de impozitare, cotele de impozitare, operațiunile impozabile nu se modifică. Singurul lucru care se schimbă este punctul de pe lanț din care este colectat TVA-ul de către administrațiile fiscale.

De asemenea, ei susţin că taxarea inversă menţine neutralitatea fiscală şi că veniturile nu au de ce să scadă. Mai mult, acestea ar putea creşte ca urmare a reducerii fraudelor de tip “carusel” şi ar avea un efect benefic asupra cash-flow-ului companiilor prin eliminarea întârzierilor din sistemul de rambursare al TVA-ului.

Transferul potențialului de fraudă la sfârșitul lanțului de afaceri poate fi eliminat prin introducerea de noi instrumente care să se bazeze pe tehnologiile moderne și anume obligații de raportare specifice care să permită administrațiilor fiscale să verifice registrele încrucișat, online”, notează autoritățile din Polonia.

România are cel mai scăzut nivel din UE al veniturilor fiscale în PIB

România are cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană în ceea ce privește ponderea veniturilor fiscale în PIB, reiese dintr-un raport publicat vineri de Eurostat.

În 2014, ponderea veniturilor fiscale în PIB, respectiv suma tuturor taxelor, impozitelor și contribuțiilor sociale nete colectate de stat, exprimate ca procent din PIB, a fost de 40% la nivel european, în ușoară creștere față de 2013 (39,9% din PIB).

Taxele, impozitele și contribuțiile sociale colectate în România au reprezentat doar 27,7% din PIB, în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de anul precedent, potrivit datelor Eurostat.

Cele mai semnificative avansuri din punct de vedere al nivelului veniturilor fiscale în PIB s-au înregistrat în Danemarca, unde acestea au crescut de la 48,1% în 2013 la 50,8% în 2014.

Cehia se află la polul opus, cu o scădere de 0,7 puncte procentuale, la 34,1% din PIB în 2014.

Publicat la data de 17.1.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Speranța de muncă: România – locul 25 în UE 28. De ce

România se află pe locul 25 între cele 28 de state din UE în ceea ce priveşte speranţa de ani de muncă pe parcursul...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cererea mare și inflația impun creșterea dobânzilor. Efectele asupra economiei

Creșterea dobânzii la credite din ultima perioadă o urmărește pe cea a presiunilor inflaționiste, dar și pe cea a cererii de credite, potrivit analiștilor...Citeste mai departe »

Marin Pana

Mutarea contribuţiilor: problemele ei ascunse și mitologia oficială

Discuţia privind mutarea contribuţiilor plătite din salariu de la sistemul actual, parţial la angajat şi parţial la angajator, integral pe seama salariatului are conotaţii...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Consultanții: Ministerul Finanțelor ia bani „cu forţa” din sectorul privat, prin stabilirea unui prag al salariului brut. Cheltuielile angajatorilor vor creşte

Planul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) de a  se impune firmelor private „un anumit nivel al salariului brut” este o intruziune discutabilă  în mediul privat,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

The Global Human Capital Report 2017: România, locul 42 din 130, în ceea ce privește dezvoltarea capitalului uman

România ocupă locul 42 din 130 de state la nivel mondial în funcţie de dezvoltarea capitalului uman, potrivit The Global Human Capital Report 2017,...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Germany First”. Paradoxal, ce ar însemna un guvern Merkel IV fragil?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Când Donald Trump și-a anunțat, în discursul inaugural, Doctrina care-i poartă numele, sub semnul unui teribil de populist slogan America First, am...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română