Europa

Economia României – cele mai nefavorabile perspective din ECE, din cauza lipsei investițiilor și a reformelor structurale

Contribuția precară a investițiilor, cea negativă a exportului net și creșterea costului muncii sunt argumentele cele mai puternice ale reducerii creșterii economice a României, în… Mai mult

16.09.2018

Europa

Summitul celor 3 Mări: 12 state semnează la București scrisoarea de intenție peuntru înființarea unui Fond comun de Investiții

Nouă șefi de stat, doi preşedinţi de parlamente naţionale, un premier şi un ministru al Afacerilor Externe, alături de Jean Claude Juncker, se vor afla… Mai mult

15.09.2018

Chestiunea

Calitatea creșterii economice? Să privim la productivitatea resurselor

România a urcat anul trecut pe penultimul loc între statele membre UE la productivitatea resurselor în economie, după Bulgaria, potrivit datelor comunicate de Eurostat. Scorul… Mai mult

12.09.2018

Chestiunea

Ce (nu) s-a schimbat în cei 10 ani de la declanşarea marii crize financiare globale. În lume şi în România

Analiştii din lumea întreagă şi, în România, numai cei responsabili, compară pericolele prezente cu care se confruntă economiile, cu cele care, acum 10 ani,  au… Mai mult

11.09.2018

Document / Finanțele vor să schimbe regulile insolvenţei: statul ar putea înscrie creanțe și ulterior deschiderii procedurii

de Adrian N Ionescu , 12.9.2018

Posibilitățile firmelor de a evita plata creditorilor (și mai ales a creanţelor Fiscului), prin simpla declarare a insolvenței, ar urma să fie drastic limitate, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență aflat în lucru la Ministerul Finanțelor.

Astfel, dintre modificările prevăzute de proiectul de OUG pentru Legea 85/2014 privind procedurile de insolvenţă se remarcă:

  • Organele de inspecţie fiscală vor putea face controale şi vor putea înscrie noi creanţe asupra debitorului şi după ce acesta a notificat deschiderea procedurii de insolvenţă în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă (BPI).
    • Sunt considerate anterioare datei de deschidere a procedurii „şi creanţele bugetare stabilite printr-o decizie de impunere întocmită ulterior deschiderii procedurii, dar care are ca obiect activitatea anterioară a debitorului”, potrivit proiectului citat.
    • Condiţia este ca Fiscul să-şi fi efectuat inspecţia în termen de 60 de zile de la data publicării în BPI a notificării privind deschiderea procedurii.
    • Inspecția fiscală a contribuabililor intrați în insolvență ar urma să se realizeze doar atunci când există un risc fiscal de nedeclarare a obligațiilor fiscale pe trecut semnificativ și există, de asemenea, și posibilitatea de recuperare.
  • Valoarea minimă a creanţei  pentru care poate fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă este de 40.000 lei.
    • Când cererea de deschidere a procedurii de insolvență este introdusă de debitor, valoarea-prag este de 40.000 lei iar cuantumul creanțelor bugetare este mai mic de 50% din totalul creanțelor debitorului.
  • Creanţele bugetare nu vor mai depăşi pragul de 50% din totalul creanţelor asupra debitorului, dacă insolvenţa a fost cerută chiar de acesta.
    • Propunerea urmăreşte prevenirea intrării în insolvenţă doar pentru a evita plata obligațiilor bugetare.
  • Este prevăzută reducerea de la 50% la 30% a valorii creanțelor înscrise la masa credală pentru care un creditor, sau administratorul judiciar ori lichidatorul judiciar pot promova acțiunea de atragere a răspunderii patrimoniale a persoanelor identificate culpabile de starea de insolvență a debitorului.
  • De asemenea, se reglementează posibilitatea formulării căii de atac de către creditorul care deține mai mult de 30% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală împotriva hotărârii de respingere a acțiunii de atragere a răspunderii.
  • Desemnarea administratorului/lichidatorului judiciar care va administra procedura se va face aleatoriu, dacă cererea de deschidere a acesteia a fost formulată de debitor.
    • Legea ar trebui să evite, astfel,  conflictele de interes, respectiv evitarea administrării, fie și provizorie, a societății de către un practician ales de membrii organelor de conducere ale societății care, prin măsurile anterioare deschiderii procedurii, au determinat starea de insolvență a acesteia.
    • Evitarea altor factori de viciere a procedurii insolvenței ar urma să se facă printr-un regim de incompatibilități privind desemnarea, de către administratorul judiciar, a persoanelor de specialitate.
    • Nu pot fi desemnate persoanele aflate în relații de colaborare cu administratorul/lichidatorul judiciar, cu debitorul în insolvență sau cu vreunul dintre creditori.
  • Este prevăzută posibilitatea conversiei creanțelor bugetare în acțiuni, dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții:reorganizare săcietăţii debitoare să facă posibilă continuarea activităţii;
    • stingerea creanței fiscale prin conversie în acţiuni să ducă la maximizaea recuperării creanței statului, față de situația intrării debitorului în faliment;
    • conversia se face integral și la valoarea creanței fiscale deținute, ea neputând fi cumulată cu măsura reducerii creanței fiscale;
    • dacă statul nu era deja acțiunar la societatea respectivă, acțiunile obținute din conversie, depturile și obligațiile statului român cad în sarcina Autorității de Administrare a Activelor Statului.
  • Oricare dintre creditori sau administratorul judiciar pot solicita oricând judecătorului sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului, dacă acesta nu se conformează planului sau desfășurarea activității sale aduce pierderi sau se acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii.
  • Cererea va trebui judecată de urgență și cu precădere, în maximum 30 de zile de la înregistrarea acesteia la dosarul cauzei. Legea actuală prevede judecarea cererii de urgență și cu precădere, dar prevede și un termen maxim.

Descărcați de AICI proiectul de OUG pentru modificarea Legii insolvenţei

Mediul de afaceri a reclamat de multă vreme lacunele legii insolvenţei şi a altor prevederi legale care fac din procedutra insolvenţei o metodă de management.

Ușurința cu care firmele apelează la metoda insolvenței este unul dintre obstacolele structurale care stau în fața creșterii mai accelerate a creditării, potrivit analizei unui grup de economiști coordonați de Valentin Lazea, publicată în cele mai recentă ediție a Caietelor de studii ale Băncii Naționale a României (BNR).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 12.9.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Anunț al PSD: Fostul judecător CCR Toni Greblă va deveni secretarul general al Guvernului

Vladimir Ionescu

Fostul judecător al Curții Constituționale a României (CCR), Toni Greblă, va fi numit în funcţia de secretar general al Guvernului , a declarat secretarul general… Mai mult

Stiri

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel București a respins prima solicitare de anulare a protocoalelor secrete dintre Parchetul General și SRI, formulată de Flore Mircea Călin şi Benyatov Vadim… Mai mult

Stiri

WSJ: China repetă la coordonate moderne ”imperialismul” care a dus la conflictele secolului 20

Iulian Soare

Încercarea Chinei de exportare a excedentului de producţie pentru a evita blocarea sistemului economic intern este similară expansiunii imperialiste din secolele 19 și 20 și… Mai mult

Stiri

Primăria Capitalei finanțează cu 348 mil. lei achizițiile a 3 dintre controversatele companii municipale

Vladimir Ionescu

Majorarea de capital social a trei dintre companiile municipale ale Primăriei Bucureștiului, cu 348 de milioane de lei,  urmează să fie supuse aprobării în şedinţa din 26… Mai mult

Stiri

Decizie majoritară a CEx PSD: Liviu Dragnea a primit votul de încredere. Tabăra contestatarilor a adunat 10 voturi și o abținere

Victor Bratu

Comitetului Executiv al PSD de vineri s-a încheiat cu un vot de încredere pentru Liviu Dragnea, scrutin la care majoritatea a votat pentru susţinerea preşedintelui… Mai mult

Stiri

CEx PSD / Liviu Dragnea, pe cale să câștige bătălia internă cu contestatarii

Razvan Diaconu

De la anunțul deciziei de convocare a CEx și până la data organizării acestuia, Liviu Dragnea a negociat ”cu funcțiile pe masă” cu unii dintre… Mai mult

Stiri

Ritmul creșterii salariului minim brut încetinește față de programul de guvernare: câte 150 de lei, anual, până în 2022

Mariana Bechir

Salariul minim garantat pe economie va crește anul viitor cu 150 de lei, până la 2.050 de lei, a anunțat joi premierul Viorica Dăncilă, la… Mai mult