vineri

29 martie, 2024

12 septembrie, 2018

Posibilitățile firmelor de a evita plata creditorilor (și mai ales a creanţelor Fiscului), prin simpla declarare a insolvenței, ar urma să fie drastic limitate, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență aflat în lucru la Ministerul Finanțelor.

Astfel, dintre modificările prevăzute de proiectul de OUG pentru Legea 85/2014 privind procedurile de insolvenţă se remarcă:

  • Organele de inspecţie fiscală vor putea face controale şi vor putea înscrie noi creanţe asupra debitorului şi după ce acesta a notificat deschiderea procedurii de insolvenţă în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă (BPI).
    • Sunt considerate anterioare datei de deschidere a procedurii „şi creanţele bugetare stabilite printr-o decizie de impunere întocmită ulterior deschiderii procedurii, dar care are ca obiect activitatea anterioară a debitorului”, potrivit proiectului citat.
    • Condiţia este ca Fiscul să-şi fi efectuat inspecţia în termen de 60 de zile de la data publicării în BPI a notificării privind deschiderea procedurii.
    • Inspecția fiscală a contribuabililor intrați în insolvență ar urma să se realizeze doar atunci când există un risc fiscal de nedeclarare a obligațiilor fiscale pe trecut semnificativ și există, de asemenea, și posibilitatea de recuperare.
  • Valoarea minimă a creanţei  pentru care poate fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă este de 40.000 lei.
    • Când cererea de deschidere a procedurii de insolvență este introdusă de debitor, valoarea-prag este de 40.000 lei iar cuantumul creanțelor bugetare este mai mic de 50% din totalul creanțelor debitorului.
  • Creanţele bugetare nu vor mai depăşi pragul de 50% din totalul creanţelor asupra debitorului, dacă insolvenţa a fost cerută chiar de acesta.
    • Propunerea urmăreşte prevenirea intrării în insolvenţă doar pentru a evita plata obligațiilor bugetare.
  • Este prevăzută reducerea de la 50% la 30% a valorii creanțelor înscrise la masa credală pentru care un creditor, sau administratorul judiciar ori lichidatorul judiciar pot promova acțiunea de atragere a răspunderii patrimoniale a persoanelor identificate culpabile de starea de insolvență a debitorului.
  • De asemenea, se reglementează posibilitatea formulării căii de atac de către creditorul care deține mai mult de 30% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală împotriva hotărârii de respingere a acțiunii de atragere a răspunderii.
  • Desemnarea administratorului/lichidatorului judiciar care va administra procedura se va face aleatoriu, dacă cererea de deschidere a acesteia a fost formulată de debitor.
    • Legea ar trebui să evite, astfel,  conflictele de interes, respectiv evitarea administrării, fie și provizorie, a societății de către un practician ales de membrii organelor de conducere ale societății care, prin măsurile anterioare deschiderii procedurii, au determinat starea de insolvență a acesteia.
    • Evitarea altor factori de viciere a procedurii insolvenței ar urma să se facă printr-un regim de incompatibilități privind desemnarea, de către administratorul judiciar, a persoanelor de specialitate.
    • Nu pot fi desemnate persoanele aflate în relații de colaborare cu administratorul/lichidatorul judiciar, cu debitorul în insolvență sau cu vreunul dintre creditori.
  • Este prevăzută posibilitatea conversiei creanțelor bugetare în acțiuni, dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții:reorganizare săcietăţii debitoare să facă posibilă continuarea activităţii;
    • stingerea creanței fiscale prin conversie în acţiuni să ducă la maximizaea recuperării creanței statului, față de situația intrării debitorului în faliment;
    • conversia se face integral și la valoarea creanței fiscale deținute, ea neputând fi cumulată cu măsura reducerii creanței fiscale;
    • dacă statul nu era deja acțiunar la societatea respectivă, acțiunile obținute din conversie, depturile și obligațiile statului român cad în sarcina Autorității de Administrare a Activelor Statului.
  • Oricare dintre creditori sau administratorul judiciar pot solicita oricând judecătorului sindic să dispună intrarea în faliment a debitorului, dacă acesta nu se conformează planului sau desfășurarea activității sale aduce pierderi sau se acumulează noi datorii către creditorii din cadrul procedurii.
  • Cererea va trebui judecată de urgență și cu precădere, în maximum 30 de zile de la înregistrarea acesteia la dosarul cauzei. Legea actuală prevede judecarea cererii de urgență și cu precădere, dar prevede și un termen maxim.

Descărcați de AICI proiectul de OUG pentru modificarea Legii insolvenţei

Mediul de afaceri a reclamat de multă vreme lacunele legii insolvenţei şi a altor prevederi legale care fac din procedutra insolvenţei o metodă de management.


Ușurința cu care firmele apelează la metoda insolvenței este unul dintre obstacolele structurale care stau în fața creșterii mai accelerate a creditării, potrivit analizei unui grup de economiști coordonați de Valentin Lazea, publicată în cele mai recentă ediție a Caietelor de studii ale Băncii Naționale a României (BNR).


Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: