Guvernul vrea să ofere firmelor și univeristăților drepturi mai mari asupra invențiilor realizate de angajații acestora, potrivit unui proiect de ordonanță inițiat de Ministerul Economiei.
Proiectul instituie trei categorii de invenții, cu diferite niveluri la care firmele capătă drept și control asupra brevetelor respective:
- Invenţii ce au rezultat din activităţi desfăşurate în cadrul unei misiuni inventive stabilite contractual – dreptul de proprietate este al firmei, acesta nefiind obligat la o remuneraţie suplimentară a salariatului.
- Invenţii ce nu au rezultat dintr-o misiune inventivă, dar care au folosit baza materială, metodele specifice angajatorului, sau datele obţinute din activitatea acestuia – invenţia poate fi revendicată de angajator în termen de 4 luni de la comunicare, în caz contrar brevetul aparținând angajatului.
- Invenţii altele decât precedentele două categorii – dreptul asupra invenţiei este al inventatorului salariat.
În cazul în care angajatorul este o universitate publică sau un institut de cercetare de stat, acestea au ceva mai multe drepturi decât au firmele private, în raport cu angajatul.
Astfel, în cazul invențiilor din categoria a treia, când dreptul asupra invenţiei este al inventatorului salariat, se acordă prioritate eventualelor prevederi contractuale între instituţii şi salariaţii lor (cadre didactice, cercetători, personal auxiliar, etc.) dacă acestea există.
Numai în absenţa unor astfel de prevederi contractuale exprese privind drepturile asupra rezultatelor activităţii respectivilor salariaţi, se aplică regimul prevăzut în textul legii.
În plus, proiectul de ordonanță obligă angajatorii să le plătească inventatorilor salariaţi o remunerație în cuantum de cel puţin 30% din veniturile brute realizate de angajator din cesionarea, licenţierea sau exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală create de salariaţi.
(Descarca de AICI Proiectul de ordonanta si Nota de fundamentare)
De ce vrea Ministerul Economiei să acorde drepturi suplimentare angajatorului
Ministerul Economiei susține că în prezent firmele nu sunt stimulate de legislația românească să finanțeze invenții și inovații, întrucât drepturile acestor descoperiri ar aparține angajatului inventator.
”Aceste drepturi si obligatii ar putea fi interpretate de o maniera care sa nu ofere suficiente garantii marilor investitori care dezvolta activitati de cercetare si productie in Romania, in privinta drepturilor aspra inventiilor aparute si dezvoltate in cadrul acestor investitii”, se arată în Nota de fundamentare.
Din cauza actualei legislații, care oferă angajatului-inventator mai multe drepturi în raport cu firma la care lucrează, face ca în prezent, comparativ cu alte ţări europene, ponderea cererilor de brevet de invenţie din mediul de afaceri, cercetare, universităţi să fie mult mai redusă în raport de numărul cererilor de brevet de invenţie ale persoanelor fizice (cca.45-55% din totalul cererilor înregistrate la OSIM provenind de la persoane fizice), mai susține sursa citată.
În aceste condiții, mai arată ministerul, invențiile realizate de persoane fizice sunt aplicate cu greu în industrie sau în producție.
