Confiscarea extinsă va putea fi aplicată în cazul tuturor infracțiunilor, atunci când sunt îndeplinite două condiții – dacă fapta unei persoane condamnate este susceptibilă să îi procure un folos material și dacă maximul pedepsei prevazute de lege pentru aceasta este 4 ani sau mai mare.
Aceasta, dacă proiectul pus în dezbatere de Ministerul Justiției (MJ) va fi votat de parlamentari.
Proiectul MJ conține câteva modificări necesare transpunerii Directive europene /42/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind înghețarea și confiscarea instrumentelor și produselor infracțiunilor săvârșite în Uniunea Europeană.
România are în legislație confiscarea extinsă și aceasta a fost supusă chiar și controlului de constituționalitate, obiecția CCR fiind ca ea să se aplice doar pentru averile dobândite după 2012, data când a intrat în vigoare legea.
În momentul de față, confiscarea extinsă se poate aplica doar în cazul a 17 tipuri de infracțiuni:
- infracţiuni privind traficul de droguri şi de precursori;
- infracţiuni privind traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile;
- infracţiuni privind frontiera de stat a României;
- infracţiunea de spălare a banilor; infracţiuni din legislaţia privind prevenirea şi combaterea pornografiei;
- infracţiuni din legislaţia privind combaterea terorismului;
- constituirea unui grup infracțional organizat; infracţiuni contra patrimoniului;
- nerespectarea regimului armelor, munițiilor, materialelor nucleare şi al materiilor explozive;
- falsificarea de monede, timbre sau de alte valori;
- divulgarea secretului economic, concurența neloială, nerespectarea dispoziţiilor privind operaţii de import sau export, deturnarea de fonduri, infracţiuni privind regimul importului şi al exportului, precum şi al introducerii şi scoaterii din ţară de deşeuri şi reziduuri;
- infracţiuni privind jocurile de noroc;
- infracţiuni de corupţie, infracţiunile asimilate acestora, precum şi infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene;
- infracţiuni de evaziune fiscală;
- infracţiuni privind regimul vamal;
- infracţiuni de fraudă comise prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice;
- traficul de organe, țesuturi sau celule de origine umană.
Noutățile
1. Principala noutate a proiectului MJ este că domeniul aplicării confiscării extinse va fi lărgit, fiindcă nu mai există o listă de infracțiuni, ci doar cele două condiții cumulative:
- fapta este susceptibilă să îi procure condamnatului un folos material
- maximul pedepsei prevazute de lege pentru aceasta este 4 ani sau mai mare.
Exemplu de infracțiuni pentru care confiscarea extinsă va putea fi decisă dacă se Parlamentul votează proiectul de lege:
- unele infracțiuni din Legea nr. 297/2004 privind piața de capital
- infracţiunile de serviciu (delapidarea, abuzul în serviciu, uzurparea funcţiei, conflictul de interese, obţinerea ilegală de fonduri)
- infracțiunile privind sănătatea publică (Infectarea apei, prevăzută de art. 356 alin. (1), Falsificarea sau substituirea de alimente ori alte produse, prevăzută de art. 357 alin. (2), Comercializarea de produse alterate, prevăzută de art. 358 alin. (3), Traficul de produse sau substanțe toxice, prevăzut de art. 359 alin. (1) etc.
2. Modificarea cerinţelor necesare aplicării instituţiei confiscării extinse.
Acum, confiscare extinsă se poate dispune cu două condiții:
- convingerea instanței în sensul că bunurile sunt dobândite din activități infracționale similare celei care a atras condamnarea
- dovedirea unei diferențe de valoare dintre averea condamnatului și veniturile lui legale, precum și constatarea că această diferență face ca averea propriu-zisă să fie „disproporționată” față de veniturile legale.
Art. 5 alin. 1 al noii Directive nu mai prevede o astfel de limitare, prin urmare, instanța trebuie să-și poată fundamenta convingerea că bunurile provin din activități infracționale pe baza oricăror împrejurări, disproporția de valoare menționată fiind doar una dintre circumstanțele, exemplificativ enumerate, care ar putea fi avute în vedere de către judecător.
