Guvernul Mihai Tudose a pus în dezbatere publică proiectul Codului administrativ, o reglementare care va reuni, cu unele modificări, 20 de acte normative din domeniul administraţiei publice, centrală sau locală.
„În prezent, inflaţia de acte normative emise şi desele modificări ale reglementărilor care au fost necesare în procesul de aplicare a acestora au generat paralelisme, suprapuneri şi, implicit, în practică, dificultăţi în aplicare”, se precizează în nota de fundamentare, care este identică celei elaborate anul trecut, în timpul Guvernului Dacian Cioloș.
Cu diferența că, în loc de semnătura lui Vasile Dîncu, existentă pe documentul din 2017, acum figurează cea a lui Sevil Shhaideh.
Proiectul de lege, care va fi transmis Parlamentului, spre adoptare, conține și el puține modificări, față de Codul administrativ elaborat și pus în dezbatere anul trecut.
Ambele forme de Cod, și cea de anul trecut și cea de acum, prevăd dreptul persoanelor condamnate penal de a deveni membri ai Guvernului, după reabilitare.
Legea 90 l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să devină premier, fiindcă le interzicea condamnaților penal să fie miniștri.
Modificarea nu-l va ajuta prea mult pe Dragnea. El a fost condamnat la doi ani cu suspendare și patru ani încercare, în Dosarul Referendumului.
Aceasta înseamnă că, potrivit legislației, reabilitarea se aplică automat în cazul său (deoarece este o pedeapsă care se încadrează în maximum doi ani cu suspendare), dar peste șase ani de la condamnare, adică în 2022.
Proiectul, care va fi trimis Parlamentului, elimină această interdicție prin abrogarea Legii 90/2001, cea care precizează, la articolul 4:
Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara, se bucura de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnari penale si nu se gasesc in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute la art. 4 alin. (1).
În locul acestei prevederi, în noul proiect de Cod administrativ apare, la articolul 17, excepția care le permite reabilitaților să ajungă miniștri sau prim-ministru:
Condiţii generale pentru ocuparea funcţiei de membru al Guvernului
Art. 17
Pot fi membri ai Guvernului persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:
- a) au cetăţenia română şi domiciliul în ţară;
- b) se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;
- c) nu au suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitare
Actualul guvern invocă decizia CCR pe art.4 din Legea 90,pronunțată în urma sesizării Avocatului Poporului.
După patru amânări, CCR a respins sesizarea, dar în motivare a precizat cum trebuie interpretat articolul pentru a fi constituțional:
„Apare cu evidență că, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, sintagma ‘nu au suferit condamnări penale’ încetează să mai constituie o interdicție la dobândirea calității de membru al Guvernului în ceea ce privește persoanele care cad sub incidența/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătorească definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege.
Orice altă interpretare dată sintagmei ‘nu au suferit condamnări penale’ din cuprinsul art.2 din Legea nr.90/2001 ar fi contrară literei și spiritului Constituției”, se arată în motivarea deciziei din 4 mai.
Modificarea propusă de Guvernul Tudose exista și în forma inițială a Codului, formă elaborată de Cabinetul Dacian Cioloș, dar într-o altă formulare:
„Condiţii generale pentru ocuparea funcţiei de membru al Guvernului
Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea, şi nu se află în vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 45alin. (1)”.
Oportunitatea actelor emise de guvern nu poate fi anchetată
A fost introdusă și precizarea CCR conținută în decizia referitoare la OUG 13, potrivit căreia procurorii nu pot investiga oportunitatea actelor administrative ale Guvernului:
- (2) Membrii Guvernului, prin semnare, învestesc cu formulă de autoritate executarea actelor administrative emise în exercitarea atribuțiilor prevăzute de lege.
- (3) Aprecierea necesității și oportunitatea emiterii actelor administrative prevăzute la alin. (2) aparține exclusiv membrilor Guvernului și nu pot face obiectul controlului altor autorități.
Codul extinde însă prevederea și le oferă protecție și șefilor din administrația locală, primari și președinți de consilii județene:
Răspunderea aferentă actelor administrative
Art. 291 (d177)
(1) Primarul, respectiv preşedintele consiliului judeţean, prin semnare, învestesc cu formulă de autoritate executarea actelor administrative emise sau adoptate în exercitarea atribuțiilor care le revin potrivit legii.
(2) Aprecierea necesității și oportunitatea adoptării și emiterii actelor administrative aparține exclusiv autorităților deliberative, respectiv executive și nu pot face obiectul controlului altor autorități.
Reamintim că Liviu Dragnea le promitea acest lucru aleșilor locali, imediat după decizia CCR:
„Motivarea deciziei CCR statuează un lucru despre care vorbesc de foarte mulţi ani: stabileşte o delimitare clară între oportunitate şi legalitate, nu e vorba doar de miniştri, ci şi de primari, aleşi locali.
Ce legi vor trebui modificate, vor fi modificate, primarul trebuie să răspundă doar de legalitate, nu poate fi controlat pe oportunitate“, declara Liviu Dragnea, la o şedinţă a Adunării Generale a Asociaţiei Municipiilor din România.
Demisia miniștrilor
După scandalul apărut la finalul mandatului lui Sorin Grindeanu, când miniștrii și-au depus demisiile pentru a-l forța pe premier să plece și s-a descoperit că există unele lacune ale legislației, Cabinetul Tudose dorește păstrarea actualei prevederi.
În forma elaborată de Guvernul Cioloș se clarifica procedura și se corecta și expresia incorectă „primului-ministru”.
Forma propusă în Codul administrativ elaborat în mandatul Vasile Dîncu:
Demisia din funcţia de membru al Guvernului se prezintă în scris prim-ministrului şi devine irevocabilă la data la care membrul Guvernului o face publică sau la data la care prim-ministrul o face publică, dar nu mai târziu de 10 zile de la înregistrarea acesteia.
Forma actuală din lege, preferată de ministrul Shhaideh:
Demisia din funcţia de membru al Guvernului se anunţa public, se prezintă în scris primului-ministru şi devine irevocabilă din momentul în care s-a lua act de depunerea ei, dar nu mai târziu de 15 zile de la data depunerii.
Președintele poate refuza o singură dată, motivat, numirea unui membru al Guvernului
A fost introdusă și o clarificare mai veche adusă de CCR pe marginea refuzului președintelui de a numi un ministru (ea se aplica deja):
Art. 47 din Codul administrativ
(1) Numirea în funcţia de membru al Guvernului, în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului, se face de Preşedintele României, la propunerea Prim-ministrului.
(2) În situaţia în care refuză, motivat, prima propunere a Prim-ministrului, Preşedintele României numeşte în funcţia de membru al Guvernului a doua persoană propusă de Prim-ministru cu îndeplinirea condiţiilor legale pentru numirea în funcţie.
Există două decizii CRR, din 2007 şi 2008, în care se preciza că şeful statului are dreptul de a verifica corespunderea pentru funcţie a celui propus în guvern şi poate cere şefului Executivului, motivat, o singură dată o altă propunere de candidat la funcţie.
