sâmbătă

20 aprilie, 2024

24 noiembrie, 2010

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR (Foto: Agerpres)

De la cursul valutar, la costul muncii. De la deficitul de cont curent, la modul cum Justiția sanționează fradulele cu cecuri fără acoperire. De la problema arieratelor, la birocrația pe care o înfruntă micile firme. De la echilibrul macroeconomic, la responsabilitatea discursului politic. Spune că nu vrea să fie prim-ministru, dar prin desele sale ieșiri la rampă, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, ne arată ce masuri ar lua dacă s-a afla la palatul Victoria.

Uneori e vorba de atitudine, dar alteori intervențiile sale reclamă niște măsuri. Viziunea lui Mugul Isărescu, configurată în declarații la conferințele de presă, seminarii, interviuri și emisiuni la radio și televiziune, poate fi impărțită pe câteva categorii de interes general.

Despre politicile sociale și piața muncii

  • ”Nemulţumirea faţă de finanţarea serviciilor sociale demonstrează că acestea nu sunt bine structurate sau dimensionate, iar alocarea de resurse suplimentare din alte domenii nu este în favoarea binelui social” (4 martie 2010)
  • „Nu poţi să vorbeşti permanent de situaţia pensionarilor, când salariul mediu al unei familii care munceşte este sub pensia medie. Nu putem vorbi de solidaritate, când nu ne gândim şi la partea cealaltă. (…) România este la un punct de cotitură şi trebuie să decidă dacă vrea un stat social, cu intervenţii în economie, ceea ce obligă la venituri mai mari” (6 mai 2010)
  • ”Nu trebuie să descurajăm munca prin impozite foarte mari. (…) În momentul în care punem pe firme şi pe salariatul român contribuţii enorme, fără să ţinem un anumit echilibru pentru a plăti un anumit nivel de pensii şi ne uităm cu atenţie la cifre, ne uităm că descurajează munca, exact ceea ce poate să asigure pensii mari”. (12 octombrie 2010)
  • „Ieşirile din sistem în economia de piaţă, pe piaţa forţei de muncă, trebuie să fie mai uşoare, pentru ca şi intrările să fie uşoare. Pentru că, dacă un angajator ştie cât de greu se poate despărţi de un angajat, bineînţeles că va angaja foarte greu. Aceasta este logica” (12 octombrie 2010)
  • ”Nu discutăm de o răutate la adresa pensionarilor dacă zicem că sistemul de pensii nu poate să reziste şi ori aducem mai mulţi angajaţi, ori tăiem din pensii (…) Mişcarea discuţiei de la realităţi către vinovaţi este şi ea periculoasă, pentru că tot căutând vinovaţii deficitele curg” (5 noiembrie 2010)

Despre funcționarea mediului de afaceri și a economiei

  • „Nu pot sa spun ca business-ul merge usor. Vinaria aceasta, podgorie asta micuta, m-a apropiat foarte mult de lumea de afaceri si am inteles dinauntru. Nu eu conduc firma pentru ca nu am voie prin lege, dar ma implic, ca sunt actionarul principal. Uitandu-ma la cifre si vazand cum merg lucrurile, am inteles ca nu este usor sa faci afaceri in Romania, afaceri in sens pozitiv. Birocratia este mare, exista raportari absolut nenecesare si nu se fac prin computer, trebuie sa te duci de exemplu de la Dragasani la Valcea cu masina ca sa depui o hârtie” (7 noiembrie 2010)
  • „Cred că aceasta este a doua mare capcană în care a picat România, alături de descurajarea muncii, şi anume confundarea ideii de afacere în sens de economie de piaţă, a produce ceva profitabil, şi afacerism, cu o conotaţie puternic peiorativă. (…) Nu există conştiinţa faptului că a face bani, a face profit, cum s-ar spune, este o treabă grea, o meserie în sine” (12 octombrie 2010)
  • ”La carburanţi am avut o evoluţie divergentă, vă spunem că nu prea înţelegem logica mişcării la preţurile combustibililor interni, de ce depinde … preţurile ţiţeiului, evoluţia cursului. Variaţiile oricum sunt mult prea mari la preţurile interne ale fabricanţilor şi nu le găsim explicaţii, decât că acţionează factori divergenţi (…) Au crescut preţurile temporar şi atunci când leul s-a întărit semnificativ faţă de dolar şi preţurile ţiţeiului nu justificau aceste evoluţii” (4 noiembrie 2010)
  • ”Bogăţia nu se face prin decrete. De 200 de ani cităm din cartea lui Adam Smith despre bogăţia naţiunilor şi, probabil, nici acum nu o înţelegem. Bogăţia se face prin muncă, printr-un efort major al colectivităţii umane. (…) Banii adevăraţi nu pică din cer, nici nu apar din tiparniţă aşa cum cred unii” (21 iulie 2010)

Despre politica fiscală a guvernului și buget

  • ”Trebuie rezolvată problema arieratelor. Iarăşi am intrat în arierate, deşi credeam că am scăpat de ele. Nu ne plătim datoriile. Nu este economie de piaţă. Într-o economie de piaţă ai consumat, ai plătit. Este un obicei care te scoate din club, te elimină, consumi şi nu plăteşti. Este un sport naţional, iar acum nu plăteşte nici statul. Statul trebuie să dea exemplu despre plata la timp a obligaţiilor sale, nu să dea exemplu negativ, pentru că atunci s-a stricat toată atmosfera economiei de piaţă” (12 noiembrie)
  • ”Sistemele fiscale din România sunt „ciuruite” de o lungă listă de excepţii, care scad eficienţa încasărilor bugetare, iar acestea sunt extrem de reduse pentru câtă bogăţie se crede că există în ţară. (….) Nivelul relativ înalt al contribuţiilor şi legislaţia din România descurajează activitatea economică şi încurajează evaziunea fiscală, ceea ce face ca programele sociale să fie greu de finanţat” (26 mai 2010)
  • ”Se pune prea mare speranţă pe ea (creşterea economică, n. red.). A fost plus unu, am ajuns la minus unu şi din cauza asta nu mai putem să plătim pensiile. Problemele bugetare sunt structurale, sunt enorm de mari. Putem să creştem şi cu 8% şi tot trebuie să facem ajustări. Acum nu o facem direct, o facem prin uşa din dos, prin inflaţie” (16 iulie 2010)
  • ”Cred că toate agenţiile de rating ne cotează pentru ceea ce nu facem, nu pentru ce facem în exces. Nu facem reforme structurale, acolo cred că este o problemă mare şi acolo suntem cotaţi de agenţiile de rating” (5 octombrie 2010)
  • ”Probabil că România va ajunge şi la majorări de impozite, dar, până atunci, trebuie precedate de extinderea bazei de impozitare şi eliminarea excepţiilor. Dacă nu se fac aceste lucruri, majorarea impozitelor e o soluţie temporară şi, până la urmă, ajungi tot să tai cheltuielile. (…) Probabilitatea să tai cheltuielile şi să majorezi impozitele după este mică, dar, în situaţia inversă, să majorezi acum impozitele şi după aceea să fii nevoit să tai cheltuielile are o probabilitate mult mai mare” (26 m1i 2010)
  • ”Bogăţia nu se face prin decrete. De 200 de ani cităm din cartea lui Adam Smith despre bogăţia naţiunilor şi, probabil, nici acum nu o înţelegem. Bogăţia se face prin muncă, printr-un efort major al colectivităţii umane. (…) Banii adevăraţi nu pică din cer, nici nu apar din tiparniţă aşa cum cred unii”
  • ”În 2000 am propus să se impoziteze pâmântul. Mi s-a spus că nu se poate, este an electoral. Nefiscalizarea pământuui a fost una din sursele boom-ului imobiliar. De-aia ne uităm jenat la pământurile de pe marginea şoselelor din România, care nu arată deloc bine, sunt câmpuri nelucrate, care aşteaptă câştiguri speculative” (26 mai 2010)
  • ”Problema datoriei publice nu este trecută nici măcar pe umerii generaţiei viitoare, ci pe umerii altcuiva. Apare ca o povară care nu vine în urma deciziilor noastre”. (30 septembrie 2010)
  • ”Probabil că România va ajunge şi la majorări de impozite, dar, până atunci, trebuie precedate de extinderea bazei de impozitare şi eliminarea excepţiilor. Dacă nu se fac aceste lucruri, majorarea impozitelor e o soluţie temporară şi, până la urmă, ajungi tot să tai cheltuielile. (…) Probabilitatea să tai cheltuielile şi să majorezi impozitele după este mică, dar, în situaţia inversă, să majorezi acum impozitele şi după aceea să fii nevoit să tai cheltuielile are o probabilitate mult mai mare” (26 mai 2010)
  • ”Am mers la un moment dat în Parlament şi am spus: Dacă nivelul de trai poate fi determinat de o lege care trece în Parlament, spunţi-mi mie ţara în care nu se va trăi bine! Este simplu. Ce parlament nu vrea să dea o lege care să ducă la creşterea nivelului de trai? Dar nu se poate. Deci nu trebuie să ne îmbătăm atât de mult cu apă rece ” (12 octombrie 2010)
  • ”Reducerea de 25% (a salariilor bugetarilor – n.r.) s-a aplicat la jumatate de an, ceea ce inseamna, chiar cu vorbele domnului Vladescu (fost ministru al Finantelor – n.r.), ca daca s-ar fi aplicat de la inceputul anului ar fi fost doar de circa 12%. (…) Cu alte cuvinte, pentru ca o anumita reducere va trebui sa ramana si la anul, indiferent de cat va fi inflatia, asta iarasi pe un calcul aritmetic simplu, scaderea de la anul, comparativ cu 2009, adica inceputul acestui an, va fi mult mai mica decat cea care s-a aplicat incepand cu 1 iulie 2010” (7 noiembrie 2010)
  • ”Creşterea nivelului de trai se va simţi de către populaţie în 2012, dar acest lucru nu înseamnă că în 2011 vom avea în continuare scădere de activitate economică. Noi prognozăm pentru la anul o creştere economică în jur de 1,5%, poate chiar mai mult. Nu va fi însă suficientă pentru a se simţi în buzunarele oamenilor, ca un sentiment general. Există şi o regulă, după o asemenea ajustare şi după o reluare a creşterii economice mai este nevoie de un an – un an şi jumătate pentru ca populaţia să poată percepe îmbunătăţirea, de aceea v-am spus 2012. Discutăm cu cifre globale, la nivelul întregii ţări” (5 noiembrie 2010)

Despre politicieni, presă și responsabilitatea dezbaterilor politice

  • ”Nu cred într-un guvern de tehnocraţi. Deciziile trebuie asumate politic de către oamenii care au mers în faţa românilor şi au câştigat voturile” (6 mai 2010)
  • ”Nu este suficient să ai intenţii bune şi să vorbeşti bine la televizor, capcana populismului ne pândeşte şi este aproape dominantă în discursul public de astăzi şi este exact drumul spre iad. (…) Riscul de a confunda dorinţa cu putinţa a făcut deja foarte mult rău României. Riscul ne pândeşte pentru că alegerile se apropie şi tentaţia de a promite mai mult decât poate acorda economia este mare” (30 septembrie 2010)
  • ”Cred acest lucru, că puteţi juca un rol foarte important, deoarece acum mai mult decât altădată dominanta discursului public trebuie să fie echilibru, coerenţă şi nu emoţia şi exagerările care distorsionează şi fac mult zgomot, zgomot pe care trebuie să recunosc, încercăm, dar este din ce în ce mai greu să-l explicăm atât pe plan intern, cât şi internaţional” (11 noiembrie 2010)
  • ”Lectia pe care trebuie sa o invatam este sa fim foarte atenti cand dam drumul la majorari pentru ca orice majorare de venituri, de pensii, este aclamata de catre public, dar in momentul in care nu se mai da deja costurile sunt mari, iar in momentul in care se incearca sa se ia, politic, chestiunea devine extrem de dureroasa” (7 noiembrie 2010)
  • ”Nu orice trăncănitor din ţara aceasta are dreptul să se ducă la televizor şi să-şi promoveze interesul. Că asta faceţi. Se duce producătorul de carne de pui şi îşi promovează interesul. Şi două zile, pentru că merge foarte bine mesajul pe ideea că se prăbuşeşte ţara, îl tot repetaţi. (…) Aveţi oameni care în mod zilnic ne vorbesc despre depreciere. Căutaţi-i la conturile în valută şi vedeţi câtă valută au. Cam despre asta este vorba, nu despre altceva. Odată şi odată trebuie spus că lipsa de disciplină în dialogul public are nişte costuri. Voi credeţi că sunteţi mimoza pudică şi puteţi spune ce vreţi şi nu o să vă zică nimeni nimic. Uite, vă zic eu acum!” (4 noiembrie 2010)
  • ”Sunt foarte multe confuzii. Societatea românească are nevoie mai mult ca oricând de dezbateri profesioniste şi trebuie să facem eforturi pentru a le traduce într-un limbaj mai accesibil. Nu trebuie să continue trivialitatea dezbaterilor economice. Este un lucru extrem de periculos” (16 iunie)
  • ”Una dintre marile probleme ale României rămâne cum decurge dezbaterea politică, precum şi promovarea de politici guvernamentale prociclice” (27 mai 2010)

Despre cum ar trebui Justiția să protejeze sănătatea economiei

”Poate o bancă centrală să spună: «Ştiţi, sunt 15.000 de cazuri de bilete la ordin fraudate, dar nu ne interesează»? Nu poate, pentru că are impact. Acolo s-a creat masă monetară, şi dacă cineva intră într-un restaurant şi mănâncă, şi plăteşte cu un cec fals, atunci a făcut consum. Mai poţi să îl întorci cu capul în jos şi să neutralizezi? Câtuşi de puţin. Ştim cât durează procesele în România” (6 octombrie 2010)

Cine ce crede despre Mugur Isărescu

  • Victor Ponta: ”Nu cred în persoane providenţiale, cu tot respectul pentru domnul Isărescu, nu cred că va putea schimba ceva, nu cred că va putea schimba PDL şi clientela politică. Este o iluzie”.  (20 mai 2010)
  • Crin Antonescu: ”Nu e singurul independent prestigios şi capabil să conducă un guvern în ţara asta ”. (20 mai 2010)

Răspunsul lui Mugur Isărescu, prin consilierul său, Adrian Vasilescu, pe 9 decembrie 2009, cînd apăruseră zvonuri potrivit cărora ar putea fi nominalizat pentru funcția de premier:


”Guvernatorul BNR nu va accepta în niciun caz un nou mandat de prim-ministru, precum cel din perioada 1999-2000”


Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Acest text se adresează în primul rând tinerilor, adică celor

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: