La obiect

August 2018 a adus cel mai mic salariu din ultimele şase luni

Câștigul salarial mediu brut pe luna august 2018 a fost de 4.449 lei, cu 1,4% mai mic faţă de cel din luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

09.10.2018

Evenimentul

România și Lituania au pierdut definitiv la CEDO procesul privind închisorile secrete ale CIA. România a crezut că poate închide subiectul cu verdictul Comisiei parlamentare speciale

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a respins marți apelurile depuse de România și Lituania, care au fost condamnate de către instanța europeană pentru participarea la… Mai mult

09.10.2018

La obiect

Deficitul contului curent pâlpâie în roşu pe tabloul de bord

Potrivit datelor publicate de Eurostat, deficitul de cont curent al României a trecut în al doilea trimestru al anului în curs pragul de cinci procente… Mai mult

08.10.2018

Analiză

T2 / Venitul mediu lunar per român a urcat la aproape 1.600 de lei: Modificările în redistribuirea bugetului familiei

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2018 arată că veniturile românilor s-au apropiat de nivelul de 1.600 lei lunar pe persoană. Ele au fost… Mai mult

08.10.2018

Prognoza pentru 2020 – atenție la PIB și la balanța comercială!

de Marin Pana 20.12.2016

Grafic financiar

Grafic financiar

Potrivit datelor oficiale publicate de Comisia Națională de Prognoză, Produsul Intern Brut al României ar urma să crească cu aproape 19% în următorii patru ani.

Simultan, balanța comercială ar urma să se deterioreze până la -7% din PIB, pe fondul unei pierderi relative de competitivitate în raport cu țările din afara Uniunii Europene.

Cele zece procente în plus ale PIB în euro

Ceea ce atrage atenția la prognoza de creștere economică făcută de CNP nu este nivelul de peste patru procente care ar urma să fie păstrat până în 2020, ci diferența care apare la translarea cifrelor din lei în euro.

Astfel prezentat, avansul PIB ar urma să se situeze la peste 7% în intervalul 2017 – 2019, pentru a se reduce ușor până la 6,2% în 2020 (vezi tabelul).

tabel1

Rezultatul menținerii acestui decalaj sistematic între creșterea reală în lei și cea exprimată în euro (18,9% pe patru ani în lei față de 30,8% pe aceaiași patru ani în euro) ar fi un spor de zece la sută provenit din ameliorarea raportului de curs de schimb mediu de la 4,49 lei pe anul în curs până la 4,42 lei în 2019 – 2020.

Cu alte cuvinte, pentru un observator din Zona Euro, creșterea întrevăzută pentru România pe următorii patru ani apare ca spectaculoasă. Numai că ea depinde în mod esențial de stabilitatea raportului dintre euro și leu, mai exact de transmiterea unei părți din creșterea economică în păstrarea și chiar ameliorarea discretă a cursului de schimb.

Pentru a avea o referință în materie, așa ceva nu ar fi posibil la colega de aderare de la sud de Dunăre, care și-a legat leva la un curs de schimb fix în raport cu moneda unică europeană (1,9596 leva = 1 euro, respectiv paritatea fostei mărci germane).

Partea bună este că noi am adoptat un regim de curs flotant și avem posibilitatea de a ne apropia mai rapid de nivelul de trai din Zona Euro. Partea proastă este că ne-am asumat și riscul unor eventuale derapaje pe curs, dacă ne apucăm să acordăm venituri fără acoperire în rezultatele din economie. Caz în care toată prognoza de PIB făcută de CNP în lei va trebui rescrisă în jos la valorile în euro. Odată cu valoarea tuturor activelor românești și cu majorarea ratelor la creditele luate în valută.

Ceva nu se leagă la balanța comercială

Să zicem, însă, că totul va merge bine iar România va reuși performanța de a-și crește în doar patru ani PIB-ul real cu aproape 19% iar PIB-ul în euro (cât se poate de real pentru cei din Zona Euro, după ce îl ajustăm cu inflația de acolo) cu peste 30%.Totuși, există o problemă destul de însemnată pe partea de competitivitate, problemă care reiese din datele prezentate de CNP (vezi tabelul).

tabel2

În primul rând, sare imediat în ochi faptul că deficitul balanței comerciale ar urma să se majoreze de la circa 4% din PIB în 2014 până la 7% din PIB-ul pe care ar urma să-l atingem prin 2020. Așa majorat cum e el și cu tot ritmul de creștere al economiei remarcabil în context european. De reținut, 2014 a fost ultimul an al perioadei prezentate în care ritmul de creștere al exporturilor s-a situat peste cel al importurilor.

Culmea, însă, nu relațiile cu țările UE sunt marea problemă în evoluțiile pe următorii patru ani, în care deficitul comercial ar urma să crească de la circa 10 miliarde de euro în prezent la peste 15 miliarde de euro. Dacă se face raportarea la PIB, se poate observa o anumită recuperare a poziției față de acestea, cu readucerea sub 5% a deficitului aferent.

Problema este modificarea destul de rapidă și de susținută a soldului pe relația non-UE, unde de la un plus de jumătate de procent din PIB consemnat în 2014, am trecut la echilibru anul trecut, urcăm spre 0,7% din PIB pe anul în curs și ne ducem către o triplare, la peste două procente pe minus din PIB în 2020.

Ceea ce ridică o problema esențială: ce fel de creștere avem în vedere, dacă ea se conjugă cu o pierdere evidentă de competitivitate cu economiile emergente. Adică să fim o piață de desfacere pentru UE mai treacă-meargă, dacă tot ne susține prin fonduri de coeziune și ne ajută să ne dezvoltăm. Dar să mai devenim și un perdant net față de restul lumii nu prea e de interes. Nici pentru noi și nici chiar pentru UE.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 20.12.2016

2 comentarii

  1. EU - 74 - RON
    26.12.2016, 12:53 pm

    Cred c’-am m-ai atins ,,subiectul”…CNP,CE,BNR,BM,FMI, Consiliul Fiscal, SAR, SUPEREXTRASPECIALIŞTIIALARMISTOPROPAGANDIŞTI, alţii…

    Mai întîi de toate de studiat prognozele din 2012 ale CNP (nu mă deranjează şi pe cele ale FMI, BM, CE) pentru următorii patru ani (2013-2016):

    http://cnp.ro/user/repository/prognoza_2012-2016_varianta_de_toamna_2012.pdf

    (a mai fost una gen ,,preliminară” care a stat la baza construirii Proiectului de Buget 2013, dar a dispărut de pe site)

    De comparat cu ceea ce s-a … ,,obţinut” în mod real în perioada 2013-16.

    După care (dacă n-om fi prea dezamăgiţi/ dezumflaţi) şi prognozele pentru pînă-n 2020…Dar n-ar mai avea acelaşi ,,farmec”, nu-i aşa? Adică: ,,Atenţie!…” şi-ar putea pierde din …atenţie…

Lăsați un comentariu


Stiri

După Opinia de la Veneția, Raportul MCV de la Bruxelles

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană va prezenta în raportul MCV (ce va fi publicat pe 13 noiembrie) o analiză detaliată privind modificarea legislației din domeniul justiției. Analiza va… Mai mult

Stiri

Italia anunță formal Comisia Europeană că nu va revizui bugetul pe 2019

Iulian Soare

Guvernul Italiei nu va reveni asupra proiectului de buget pe 2019 chiar dacă este conștientă că acesta încalcă regulile UE. Ministrul italian al Finanțelor, Giovanni… Mai mult

Stiri

Bărbați de Stat: Ministrul Justiției pleacă și el în concediu, în plină criză pe legile Justiției, asemenea Avocatului Poporului

Razvan Diaconu

Tudorel Toader și-a luat patru zile de concediu în această săptămână, în plină criză în justiție după criticile dure transmise vineri de președintele Iohannis pe… Mai mult

Stiri

Mediul de afaceri acuză coaliția de populism: Guvernul mărește salariul minim ca să stoarcă mai mulți bani pentru buget

Vladimir Ionescu

Liderii a două importante organizații ale mediului de afaceri- AOAR și CNIPMMR- acuză intenția guvernamentală de a majora anticipat salariului minim pe economie: este o… Mai mult

Stiri

Președintele cheamă partidele parlamentare la consultări pe legile justiției

Vladimir Ionescu

Administrația Prezidențială a anunțat luni că președintele Klaus Iohannis a invitat miercuri la Cotroceni, pentru consultări pe tema legislației din domeniul justiției, președinții partidelor și… Mai mult

Europa

Alegeri locale în Polonia – PiS, pe primul loc, dar opoziția câștigă din primul tur Varșovia și alte mari orașe

Iulian Soare

Partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS), care se află la putere de trei ani în Polonia, a câştigat alegerile locale de duminică cu 32, 3% conform… Mai mult

Stiri

Barometrul industrial: Ușoară revenire a producției și a comenzilor

Vladimir Ionescu

Industria română şi-a revenit, după patru luni de activitate slabă, potrivit Barometrului Industrial publicat luni. Volumul producţiei şi comenzile, inclusiv cele pentru export au crescut,… Mai mult