Prognoza pentru 2020 – atenție la PIB și la balanța comercială!

de Marin Pana | 20.12.2016 .

Grafic financiar

Grafic financiar

Potrivit datelor oficiale publicate de Comisia Națională de Prognoză, Produsul Intern Brut al României ar urma să crească cu aproape 19% în următorii patru ani.

Simultan, balanța comercială ar urma să se deterioreze până la -7% din PIB, pe fondul unei pierderi relative de competitivitate în raport cu țările din afara Uniunii Europene.

Cele zece procente în plus ale PIB în euro

Ceea ce atrage atenția la prognoza de creștere economică făcută de CNP nu este nivelul de peste patru procente care ar urma să fie păstrat până în 2020, ci diferența care apare la translarea cifrelor din lei în euro.

Astfel prezentat, avansul PIB ar urma să se situeze la peste 7% în intervalul 2017 – 2019, pentru a se reduce ușor până la 6,2% în 2020 (vezi tabelul).

tabel1

Rezultatul menținerii acestui decalaj sistematic între creșterea reală în lei și cea exprimată în euro (18,9% pe patru ani în lei față de 30,8% pe aceaiași patru ani în euro) ar fi un spor de zece la sută provenit din ameliorarea raportului de curs de schimb mediu de la 4,49 lei pe anul în curs până la 4,42 lei în 2019 – 2020.

Cu alte cuvinte, pentru un observator din Zona Euro, creșterea întrevăzută pentru România pe următorii patru ani apare ca spectaculoasă. Numai că ea depinde în mod esențial de stabilitatea raportului dintre euro și leu, mai exact de transmiterea unei părți din creșterea economică în păstrarea și chiar ameliorarea discretă a cursului de schimb.

Pentru a avea o referință în materie, așa ceva nu ar fi posibil la colega de aderare de la sud de Dunăre, care și-a legat leva la un curs de schimb fix în raport cu moneda unică europeană (1,9596 leva = 1 euro, respectiv paritatea fostei mărci germane).

Partea bună este că noi am adoptat un regim de curs flotant și avem posibilitatea de a ne apropia mai rapid de nivelul de trai din Zona Euro. Partea proastă este că ne-am asumat și riscul unor eventuale derapaje pe curs, dacă ne apucăm să acordăm venituri fără acoperire în rezultatele din economie. Caz în care toată prognoza de PIB făcută de CNP în lei va trebui rescrisă în jos la valorile în euro. Odată cu valoarea tuturor activelor românești și cu majorarea ratelor la creditele luate în valută.

Ceva nu se leagă la balanța comercială

Să zicem, însă, că totul va merge bine iar România va reuși performanța de a-și crește în doar patru ani PIB-ul real cu aproape 19% iar PIB-ul în euro (cât se poate de real pentru cei din Zona Euro, după ce îl ajustăm cu inflația de acolo) cu peste 30%.Totuși, există o problemă destul de însemnată pe partea de competitivitate, problemă care reiese din datele prezentate de CNP (vezi tabelul).

tabel2

În primul rând, sare imediat în ochi faptul că deficitul balanței comerciale ar urma să se majoreze de la circa 4% din PIB în 2014 până la 7% din PIB-ul pe care ar urma să-l atingem prin 2020. Așa majorat cum e el și cu tot ritmul de creștere al economiei remarcabil în context european. De reținut, 2014 a fost ultimul an al perioadei prezentate în care ritmul de creștere al exporturilor s-a situat peste cel al importurilor.

Culmea, însă, nu relațiile cu țările UE sunt marea problemă în evoluțiile pe următorii patru ani, în care deficitul comercial ar urma să crească de la circa 10 miliarde de euro în prezent la peste 15 miliarde de euro. Dacă se face raportarea la PIB, se poate observa o anumită recuperare a poziției față de acestea, cu readucerea sub 5% a deficitului aferent.

Problema este modificarea destul de rapidă și de susținută a soldului pe relația non-UE, unde de la un plus de jumătate de procent din PIB consemnat în 2014, am trecut la echilibru anul trecut, urcăm spre 0,7% din PIB pe anul în curs și ne ducem către o triplare, la peste două procente pe minus din PIB în 2020.

Ceea ce ridică o problema esențială: ce fel de creștere avem în vedere, dacă ea se conjugă cu o pierdere evidentă de competitivitate cu economiile emergente. Adică să fim o piață de desfacere pentru UE mai treacă-meargă, dacă tot ne susține prin fonduri de coeziune și ne ajută să ne dezvoltăm. Dar să mai devenim și un perdant net față de restul lumii nu prea e de interes. Nici pentru noi și nici chiar pentru UE.

Publicat la data de 20.12.2016 .

2 comentarii

  1. EU - 74 - RON
    26.12.2016, 12:53 pm

    Cred c’-am m-ai atins ,,subiectul”…CNP,CE,BNR,BM,FMI, Consiliul Fiscal, SAR, SUPEREXTRASPECIALIŞTIIALARMISTOPROPAGANDIŞTI, alţii…

    Mai întîi de toate de studiat prognozele din 2012 ale CNP (nu mă deranjează şi pe cele ale FMI, BM, CE) pentru următorii patru ani (2013-2016):

    http://cnp.ro/user/repository/prognoza_2012-2016_varianta_de_toamna_2012.pdf

    (a mai fost una gen ,,preliminară” care a stat la baza construirii Proiectului de Buget 2013, dar a dispărut de pe site)

    De comparat cu ceea ce s-a … ,,obţinut” în mod real în perioada 2013-16.

    După care (dacă n-om fi prea dezamăgiţi/ dezumflaţi) şi prognozele pentru pînă-n 2020…Dar n-ar mai avea acelaşi ,,farmec”, nu-i aşa? Adică: ,,Atenţie!…” şi-ar putea pierde din …atenţie…

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Sondaj BNR: Băncile vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare în T3 din 2017

Instituțiile de credit vor continua să-şi înăsprească standardele de creditare mai ales la creditele de consum pentru populație, în trimestrul 3 al acestui an...Citeste mai departe »

Marin Pana

Deficitul comercial – în creştere de peste 50% de la un trimestru la altul: Fenomene, consecințe

Deficitul comercial pe al doilea trimestru din 2017 a fost de 3.520,7 milioane euro, potrivit datelor comunicate de INS, ce arată o creştere spectaculoasă...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

România – cea mai mică rată de recuperare a creditelor de la firmele în insolvență. Lacunele legii devin obstacole ale creditării

Ușurința cu care firmele apelează la metoda insolvenței este unul dintre obstacolele structurale care stau în fața creșterii mai accelerate a creditării, potrivit analizei...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

BNR: Capacitățile de producție sunt folosite la maximum, dar nu se investește în altele noi

Gradul de utilizare a capacităților de producție din România „depășește media pe termen lung în majoritatea grupelor industriale”. Totodată, exporturile de bunuri și servicii...Citeste mai departe »

Claudiu Vrînceanu

Comisia Europeană – set de soluții pentru evaziunea TVA. Nicio recomandare nu se refera la Split TVA. În Polonia s-a introdus opțional

Chiar în perioada în care guvernul pregătește mecanismul Split TVA, Comisia Europeană a elaborat un studiu cu recomandări concrete prin care Statul Român poate...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română