Comisia Europeană estimează un avans de 1,9% din PIB pentru economia Uniunii Europene în 2015, în uşoară creştere faţă de prognoza din primăvară, de 1,8% din PIB.
Pentru anul viitor, Comisia a revizuit în scădere prognoza de creştere de la 2,1% din PIB, la 2%, reiese din estimările de toamnă publicate la finele săptămânii.
România ar urma să înregistreze al doilea cel mai ridicat ritm de creştere din UE în 2016, de 4,1% din PIB, după cel din Irlanda, de 4,5% din PIB.
Dacă în Irlanda, această creştere ar urma să fie realizată pe un deficit bugetar de 1,5% din PIB, calculele Comisiei arată că deficitul bugetar al României va urca la 2,8% din PIB anul viitor şi va ajunge la 3,7% în 2017.
România ar urma să aibă al şaptelea cel mai ridicat deficit din Uniune în 2016 şi al doilea cel mai mare deficit în 2017.
Comisia estimează totodată o nouă intrare a Greciei în recesiune, după o creştere economică modestă de 0,7% din PIB în 2014. Astfel, economia elenă este aşteptată să se contracte cu 1,4% din PIB în acest an şi cu 1,3% din PIB anul viitor, în condiţiile în care în primăvară, Comisia vedea o creştere economică de 0,5% pentru acest an şi de 2,9% pentru anul viitor.
„Concluziile celui de-al doilea pachet de salvare, referendumul din iunie 2015 urmat de vacanţa bancară şi de instituirea controalelor de capital au ridicat noi incertitudini, cu privire la deterioarea perspectivelor de creştere”, au explicat oficialii Comisiei. „Creşterea PIB-ului este prognozată să ia avânt în 2017 pe măsură ce implementarea reformelor structurale va consolida cererea agregată”, arată oficialii europeni.
Principalii indicatori din Prognoza de Toamnă a Comisiei Europene
Zona euro se uită către BCE
Comisia Europeană a revizuit în scădere perspectivele de creştere economică şi inflaţie din zona euro pentru anul viitor, pe fondul înrăutăţirii condiţiilor de la nivel global, în special din statele emergente.
PIB-ul blocului monetar este prognozat să avanseze cu 1,8% în 2016, faţă de 1,9% cât se estima în mai. Inflaţia va ajunge la 0,1% anul viitor şi se va accelera la 1,6% abia în 2017.
Revenirea economică a zonei euro stă în mâinile unui pachet de relaxare cantitativă fără precedent al Băncii Centrale Europene (BCE), notează Bloomberg. Asupra zonei euro planează riscul unei creşteri economice insuficiente pentru a susţine scăderea şomajului şi creşterea inflaţiei către ţinta de 2% a BCE, ca urmare a evoluţiilor de pe pieţele emergente, cu efecte puternice asupra comerţului global.
„Prognoza economică de toamnă arată că zona euro îşi continuă revenirea moderată. Pentru a susţine şi consolida această revenire trebuie să fie folosite avantajele unor tendinţe trecătoare, cum ar fi preţul scăzut al petrolului, un euro slab şi politica monetară a BCE”, a arătat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele Comisiei Europene.
Printre riscurile identificate de Comisie se numără o încetinire mai mare decât cea anticipată a Chinei şi o volatilitate a pieţelor financiare ca urmare a normalizării dobânzilor din Statele Unite.
