Chestiunea

Responsabilitatea fiscal-bugetară în epoca Marii Uniri: O filosofie și mai multe cifre

Consiliul Superior Economic al României publica, în vara anului 1939, o serie de studii realizate de referenți ai Oficiului de Studii al Consiliului – în… Mai mult

30.11.2018

La obiect

PIB-ul României şi Marea Unire

În urma Marii Uniri din 1918, Produsul Intern Brut al României a crescut cu aproape 63%, de la 8,83 miliarde dolari, media perioadei 1911 –… Mai mult

30.11.2018

Chestiunea

Acord spectaculos pentru asfaltatori și juriști: Guvernul modifică legislația salarială într-o industrie de miliarde. Construcțiile

  O inedită și oarecum bizară decizie a luat joi, 29 noiembrie guvernul, referitoare la maniera în care gestionează salarizarea în economie: Angajaţii din sectorul… Mai mult

29.11.2018

Analiză

Sectorul de transport – oportunitatea insuficient exploatată pentru echilibrarea contului curent

România s-a situat anul trecut pe locul 5 între statele membre UE, în ceea ce priveşte ritmul de creştere a transportului de mărfuri, potrivit datelor… Mai mult

27.11.2018

Cronicile

IMM-urile: o hartă a specificului românesc desenată de UE

de Alexandra Pele , 25.11.2018

IMM-urile din România generează jumătate din valoarea adaugată şi aproape două treimi din locurile de muncă din economia „non-financiară”.

În perioada 2013-2017, valoarea adaugată a acestora a crescut cu 28,8%, reiese dintr-un raport realizat de Comisia Europeană.

Perspectiva de dezvoltare a IMM-urilor de la nivel local este pozitivă, iar Comisia Europeană se aşteaptă ca avansul valorii adăugate generate să continue şi în perioada 2018-2019. În ceea ce priveşte evoluţia locurilor de muncă, acestea ar urma să înregistreze o creştere moderată, de 1,6% pe an în intervalul 2017-2019.

Până în 2019, IMM-uri locale vor crea 88.000 de noi locuri de muncă, de aproape şapte ori mai multe decât marile companii.

România performează peste media europeană la capitolul antreprenoriat, în linie cu media UE în ceea ce priveşte a doua şansă, administrarea receptivă, accesul la achiziţii publice şi internaţionalizare. La alte patru capitole, România este sub medie: accesul la finanţare, provocările legate de mediu, piaţa unică şi competenţe şi inovare. Indicatorii analizaţi de executivul european se referă, în principal, la sprijinul pe care îl acordă statele membre pentru dezvoltarea companiilor mici şi mijlocii.

„Politicile dedicate IMM-urilor ar trebui să prioritizeze competenţele şi inovarea şi piaţa unică. Îmbunătăţiri în aceste sectoare ar pune bazele progresului în ceea ce priveşte internaţionalizarea şi accesul la finanţare”, notează Comisia Europeană.

Dimensiunea legată de antreprenoriat se referă la promovarea spiritului antreprenorial prin introducerea de programe naţionale pentru dezvoltarea aptitudinilor şi competenţelor antreprenoriale, în special în rândul tinerilor.

A doua şansă” vizează îndeplinirea recomandărilor europene de a limita la un an durata necesară finalizării tuturor procedurilor judiciare de lichidare a unei întreprinderi în caz de faliment nefraudulos.

Administrarea receptivă” se referă la simplificarea birocraţiei în relaţia IMM-urilor cu instituţiile publice. „

Accesul la achiziţiile publice” se referă la reducerea obstacolelor privind participarea la licitaţiile publice.

Accesul la finanţare” se referă la sprijinul public pentru schemele de garantare sau pentru cofinanţarea de microcredite.

Piaţa unică” se referă la insttiuirea de ghişee unice operaţionale care să le permită furnizorilor de servicii să efectueze formalitățile administrative pe cale electronică atunci când doresc să desfășoare activități în întreaga Europă.

Competenţe şi inovare” se referă la sprijinirea eforturilor IMM-urilor de a dobândi know-how în special în domeniul inovării.

Transformarea provocărilor legate de mediu în oportunități” se referă la furnizarea de finanţări în favoarea eficienţei energetice.

Sprijinirea internaționalizării” se referă la promovarea exporturilor.

Caracteristicile IMM-urilor românești – din concluziile Raportului CE:

  • România se află pe ultimul loc la nivel european în ceea ce priveşte numărul de companii la mia de locuitori – 29, faţă de 57 media din UE.
  • Valoarea adăugată generată de IMM-urile din România este de 51,3%, al treilea cel mai scăzut nivel din UE. Pe de altă parte, aceste companii angajează 65,8% din totalul salariaţilor, aproape de media europeană de 66,4%. Totuşi, IMM-urile de la nivel local au în prezent mai puţini angajaţi decât înainte de criză.
  • În perioada 2013-2017, valoarea adăugată generată de IMM-urile locale a înregistrat un avans de 28,8%, mult peste evoluţia valorii adaugate generată de companiile mari, de 19,7%.
  • Contribuţia companiilor mici şi mijlocii de la nivel local la creşterea PIB a fost de 16%, al treilea cel mai redus nivel din UE şi departe de media de 29%.
  • Productivitatea angajaţilor IMM-urilor a scăzut cu 2,6% în intervalul 2008-2017, în vreme ce productivitatea de la nivel naţional a înregistrat un avans de 42,8%. Acest lucru s-a mai întâmplat doar în cinci state. La nivel european, productivitatea IMM-urilor a înregistrat un avans de 11,6% în perioada analizată, în vreme ce media la nivelul întregii economii europene a fost de 14,4%.
  • Cele mai dinamice IMM-uri sunt cele din IT, unde valoarea adăugată a înregistrat un avans însemnat în ultimul deceniu şi unde există cel mai mare potenţial de atragere a unor finanţări străine.
  • Media netă a apariţiei de noi companii mici şi mijlocii (numărul de IMM-uri nou-înfiinţate minus numărul de IMM-uri care îşi încetează activitatea) este de 1,4% în România, aproape de media europeană, de 1,5%.
  • IMM-urile din România au o mare problemă atunci când vine vorba de finanţare. Doar opt acorduri de finanţare venture capital au fost încheiate în perioada 2015-2017, potrivit datelor Comisie Europene.
  • Internaţionalizarea afacerilor: Doar 1,3% din exporturile României din 2015 au fost realizate de IMM-uri.

Executivul european este însă optimist în ceea ce priveşte viitorul IMM-urilor din România. Valoarea adăugată generată de acestea ar urma să înregistreze un avans de 18,9% până în 2019, cel mai ridicat nivel din UE.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 25.11.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

UDMR nu susţine modificarea legislaţiei penale prin Ordonanţă de Urgenţă

Razvan Diaconu

UDMR nu susţine modificarea legislaţiei penale prin Ordonanţă de Urgenţă, declară la RFI liderul senatorilor Uniunii, Cseke Attila (foto). Premierul Viorica Dăncilă a anunţat că… Mai mult

Stiri

24 și 31 decembrie, zile libere acordate bugetarilor de către Guvern

Vladimir Ionescu

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat joi, la începutul şedinţei de Guvern, că angajaţii din sectorul bugetar vor avea două zile libere în plus de sărbători,… Mai mult

Stiri

Titluri de stat pentru populaţie: Ministerul Finanţelor a prelungit cu o săptămână perioada de subscriere

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor Publice a prelungit cu o săptămână perioada de subscriere a titlurilor de stat în „Centenar”, cu valoarea nominală de un leu, dobândă de… Mai mult

Stiri

Președintele Iohannis a atacat la CCR, a doua oară în 2018, modificările la legea educației

Razvan Diaconu

Președintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituțională, pentru a doua oară în 2018, legea de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 96/2016 pentru modificarea… Mai mult

Stiri

Noi completuri de 5 la Curtea Supremă. Cristina Tarcea: A început un asalt și asupra completurilor de 3 judecători

Vladimir Ionescu

O nouă tragere la sorți a completurilor de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a avut loc joi, în urma deciziei… Mai mult

Europa

S-a ”rezolvat” unul dintre dosarele președinției române a Consiliului – Nou termen de adoptare a bugetului multianual UE: ”toamna 2019”

Victor Bratu

La summit-ul Consiliului European care se organizează joi și vineri, liderii UE se vor confrunta cu ceea ce este de obicei una dintre cele mai… Mai mult

Stiri

Patronatele și sindicatele din bănci au încheiat primul contract colectiv de muncă

Vladimir Ionescu

Reprezentanţii Federației Patronale a Serviciilor Financiare din România (FinBan) și cei ai Federației Sindicatelor din Asigurări și Bănci (FSAB) au semnat primul contract colectiv de… Mai mult