Producția agricolă 2016 – efectul asupra PIB = ZERO, ponderea în PIB s-a dus sub 4%

de Marin Pana | 25.7.2017 .

Producția agricolă a României a crescut în 2016 cu 2,5% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Producția vegetală, care reprezintă 63,3% din total, a înregistrat o creştere de peste cinci procente, în timp ce producția animală a consemnat, în preţuri comparabile, o scădere, de 2,5%. Sectorul serviciilor pare a fi înregistrat o creştere rezonabilă de +3,5%, dar aceasta vine după declinul de -13,5% din 2016.

Dacă se urmărește evoluția pe parcursul ultimilor şase ani, se poate vedea cum producția ramurii agricole a rămas cu circa zece procente sub nivelul atins în 2011 (asta fără a mai contabiliza efectul inflației). Cauza evidentă este dependența puternică de condițiile meteo a producției vegetale, ajunsă la o valoare cu 20% mai mică pe fondul unor probleme climatice tot mai numeroase.

Investițiile reduse în sisteme de irigații și distrugerea în bună parte a lucrărilor efectuate în perioada cooperativizării au afectat producțiile medii la hectar și ne-au menținut semnificativ sub potențialul pedoclimatic de care dispunem. Zootehnia a fost în scădere, iar ponderea ei insuficientă (situată la doar ceva mai mult de o treime -33,6%), a contribuit la rezultatului final pe ramură de efect zero pe creşterea PIB ( vezi datele recente prezentate de INS).

Structura producției vegetale și animale

În structura producției vegetale, cerealele au reprezentat anul trecut ceva mai mult de o treime (34,3%), cu un avans de o jumătate de procent faţă de anul anterior. Cartofii, care au influenţat sistematic şi semnificativ indicele general de inflație, au revenit la o pondere ceva mai mare decât în 2015 ( 8% faţă de 7,2%) dar au rămas mult sub cota-record de 12,2% atinsă în 2011.

Rezultate în scădere s-au înregistrat la trei grupe: legume și pepeni (peste două procente mai puţin ca pondere în total), plante de nutreţ şi fructe şi struguri (o jumătate de procent în minus). Performerele anului au fost plantele uleioase, care au depășit în premieră ponderea de 12%, sub efectul investiţiilor importante în tehnologii moderne.

În structura producției animale, modificările au fost relativ minore, singura notabilă fiind un soi de transfer de importanţă dinspre segmentul de păsări spre cel de bovine ( primul s-a diminuat cu 0,4%, exact valoarea care s-a contabilizat în plus la cel de al doilea).

De remarcat, în context, şi o anumită revenire în producţia de lapte, dat fiind că importurile de produse lactate sunt destul de însemnate.

Greutatea agriculturii în formarea PIB

Una peste alta, trebuie menţionată reducerea sistematică a importanței agriculturii în formarea PIB, concretizată în plasarea anul trecut sub pragul de 4% din rezultatul economic și cu o pondere de doar 4,3% în valoarea adăugată brută. Sunt valori cu circa 40% mai reduse decât în urmă cu şase ani, care certifică un proces de scădere rapidă a importanței acestui sector de activitate pentru economia națională.

Din această perspectivă, situația pe ultimii cinci ani se prezintă după cum urmează:

Consecință directă, în pofida avantajelor comparative pe care le avem de la natură, avem rezultate tot mai slabe şi înregistrăm un dezechilibru tot mai pronunţat în schimburile externe de produse pentru hrana populației.

Asta în loc să exportăm şi să mai aducem un plus substanțial, ce ar fi fost normal pentru o țară cu pretenții de economie OECD (organizația care grupează țările cu economie dezvoltată).

Publicat la data de 25.7.2017 .

Un raspuns

  1. augustin
    17.8.2017, 11:47 am

    “avem rezultate tot mai slabe” in agricultura. 761,5 MILIAREDE LEI PRODUCTIE AGRICOLA ESTE CEA MAI MARE DIN ISTORIE. Baiul este altul, alte ramuri ale economiei, au crescut mai mult, din fericire, iar agricultura exporta prea mult produse neprelucrate si poate nu produce ce ar fi mai rentabil.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Alarmă pe capitalul uman: Crește numărul tinerilor care nici nu se angajează și nici nu învață. O comparație cu țările UE

România figura , la nivelul anului 2016, pe locul patru în UE la proporţia tinerilor (20 – 34 de ani) care nici nu sunt...Citeste mai departe »

Marin Pana

Soluția (logică și echitabilă) de reașezare a fiscalității și stimulare a natalității

Problema echilibrării cheltuielilor cu veniturile bugetare ţine, dincolo de efectul brut al modificării unor taxe cu impact mare în cazul modificării cotelor, precum TVA...Citeste mai departe »

Marin Pana

Gestiunea dezastruoasă a unei creșteri economice spectaculoase: în loc de consolidare, îndatorare

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2.745 milioane euro, cu 40% mai mare...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avans rapid al inflației – o alimentează prețurile administrate

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în iulie 2017 o creştere prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, cea mai mare valoare...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Obsesia guvernului pentru Pilonul II de pensii: o comparație a comisioanelor de administrare

Acuzațiile ministrului de Finanțe Ionuț Mișa la adresa administratorilor Pilonului II de pensii, formulate la finele săptămânii trecute configurează ideea că guvernul începe să...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Mai poate fi Franța partenerul strategic al României?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Președintele Republicii Franceze vine într-o (foarte) scurtă vizită în România, ca parte a primului său turneu european, în care dorește să pozeze...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română