Procurorul șef al DNA: Mita ajunge la 20% în contractele din Sănătate și la 10% în IT

Valoarea mitei acordate pentru obținerea unor contracte cu statul variază de la 20% în domeniul sănătății, până la 2-% în cazul proiectelor de infrastructură, potrivit procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

Toate mitele, atrage aceasta atenția, îi afectează indirect pe toți cetățenii, întrucât se reflectă ulterior în servicii mai slabe calitativ sau, un exemplu punctual, în medicamente mai scumpe.

„Am investigat un dosar în care o companie a oferit mită pentru a obţine autorizaţie în vederea punerii în circulaţie a unui medicament. În astfel de situaţii, mita se cere în cash, înainte de încheierea contractului şi se cere un anum procent din valoarea contractului.

În domeniul sănătăţii, valoarea mitei e undeva la 20%, în IT la 10%, în infrastructură – între 2% și 5%.

Compania, că să obţină aceşti bani şi să-i ofere mită pentru a câştiga contractul, de foarte multe ori comite altă infracţiune: de evaziune fiscală, spălare de bani.

Oferă mită, câştigă contractul, după care trebuie să-şi recupereze banii. Şi atunci, preţul medicamentelor creşte, calitatea serviciilor e mai slabă. Iată un efect indirect al corupţiei!”, a declarat Laura Codruţa Kovesi.

Ce declara șefa DNA despre corupția din sănătate, la bilanțul activității pe 2016:

• În sănătate, statul a plătit pentru echipamentele medicale prețuri mai mari cu 50% sau 60% față de prețul real. 
• „Există situații în care anumite unități sanitare încheie contracte doar cu unii distribuitori de medicamente. Caracterul specializat al acestor achiziții a îngreunat până acum verificările efectuate în domeniu, dar acest lucru se schimbă. Acest specific al corupției în sănătate a făcut ca procentul din contracte cerut ca mită să fie mai mare decât în alte domenii, lucru pe care l-am descoperit pe măsură ce am acordat mai multă atenție acestei zone. Procentul comisioanelor ilegale identificate de procurorii DNA este cuprins între 10% și 20% din valoarea contractelor în sănătate”, a mai precizat șefa DNA.
• „Corupția din sănătate nu înseamnă doar sumele de bani date de pacienți medicilor. Ci modul în care sunt spoliate resursele sănătății prin produse, lucrări și servicii supraevaluate și inexistente. Anul 2016 a adus importante investigații privind achizițiile de medicamente și substanțe medicale, echipamente și aparatură medicală, construcția sau renovarea unor unități medicale, repartizarea bugetelor către spitale sau punerea pe piață a unor medicamente.”