Procurorul militar Marian Lazăr a anunțat, luni, că s-a avansat substanțial în dosarul Revoluției, iar printre concluziile prezentate de el se numără și aceea că în decembrie 1989 nu a existat un vid de putere.
Dimpotrivă, din probele noi administrate rezultă că noul comandament politico-militar a preluat puterea totală în România, în foarte scurt timp după fuga lui Nicolae Ceaușescu.
A existat în schimb, a spus Marian Lazăr, o diversiune ce s-a „manifestat complex pe mai multe planuri” și a fost „cauza principală a numeroaselor decese, vătămări corporale și distrugeri survenite”.
Nu a existat vid de putere
„A fost stabilită componența comandamentului politico-militar care a preluat, în timp foarte scurt, după fuga președintelui în exercițiu, puterea totală în România.
Referitor la acest aspect a existat o eficientă colaborare cu principalele facultăți de drept din țară (București, Cluj-Napoca și Iași), concluzionându-se, fără echivoc, faptul că în decembrie 1989 nu a existat vid de putere.
În această etapă a anchetei, este posibilă o mai bună stabilire a conduitei membrilor noii puteri politico-militare și acțiunile de legitimare a acesteia pe plan intern și international”, potrivit procurorilor care investighează dosarul.
Explicațiile procurorilor militari referitoare la diversiune
- Probatoriul administrat a reliefat mecanismele dezinformărilor constante, având consecințe deosebit de grave, lansate prin intermediul TVR, Radiodifuziunii și mijloacelor militare de comunicații, astfel fiind instaurată la nivel național binecunoscuta psihoză teroristă.
- De asemenea, se conturează modalitatea prin care au fost transmise o serie de ordine militare diversioniste, cu consecințe deosebit de grave.
- În legătură cu aceeași diversiune au fost obținute date care demonstrează că în anul 1987 forțele armate ale României au importat două tipuri de imitatoare de foc militare, respectiv imitatoare pentru armamentul de infanterie, cu foc la gura țevii și imitatoare privind desantul de parașutare.
- Totodată, urmare a probatoriului administrat există o mai bună înțelegere a diversiunii radio-electronice.
- Au fost realizate progrese notabile pentru înțelegerea fenomenului diversionist (unic în istoria României prin complexitate și anvergură) atât sub aspectul mecanismelor concrete de acțiune cât și din perspectiva persoanelor ce au dirijat acest fenomen. Este de așteptat ca viitoarele cercetări să aducă lămuriri privind autorii diversiunii și eventualele complicități în realizarea acesteia.
Probe distruse după 1989
„După anul 1989, probe importante, de natură să stabilească adevărul privind Revoluția, au fost distruse sau alterate, ceea ce face dificilă stabilirea, cu claritate, a unui raport de cauzalitate între anumite conduite, acțiuni sau inacțiuni și consecințele deosebit de grave ale evenimentelor din decembrie 1989”, mai spun procurorii, într-un comunicat referitor la evoluția anchetei.
Despre solicitarea ajutorului militar sovietic
„Probele administrate au permis o bună edificare cu privire la solicitarea de ajutor militar străin (sovietic) și consecințele grave ale unei astfel de solicitări pentru structurile militare interne și populația civilă. Această realitate este necesar a fi coroborată cu situația militară alarmantă care a existat de-a lungul întregii frontiere de stat a României în luna decembrie 1989.”
Trei tentative de executare a soților Ceaușescu
Totodată, a fost clarificată succesiunea evenimentelor petrecute la UM 01417 Târgoviște, locația unde s-a aflat cuplul Ceaușescu începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989. Probele au evidențiat existența unei constante diversiuni exercitate asupra cadrelor de comandă ale acestei unități militare, precum şi existenţa unor ordine venite de la vârful ierarhiei militare privind eliminarea fizică a cuplului Ceaușescu.
Astfel, până la execuția celor doi, survenită la data de 25 decembrie 1989, au fost identificate trei tentative de lichidare fizică a acestora.
De asemenea, au fost clarificate circumstanțele și împrejurările privind pregătirea judecării în regim de urgență a fostului președinte și a soției acestuia, judecarea propriu-zisă, motivațiile reale care au stat la baza acestei acțiuni și, mai apoi, executarea soților Ceaușescu.
Reamintim că dosarula fost redeschis, după ce în 2015 a fost clasat din cauza prescripției faptelor.
Decizia de redeschidere a fost luată după ce Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a explicat că infracţiunile contra umanității nu pot fi prescrise, astfel încât nu se pot invoca nici amnistia și nici prescripția crimelor, statul român fiind obligat să finalizeze cercetările în dosar pentru a da satisfacție victimelor.
Victimele:
- 709 de persoane decedate
- 1.855 de persoane rănite prin împuşcare
- 343 persoane – rănite în alte împrejurări sau care au suferit diferite traume
- 924 persoane reținute
