Toate documentele care au o contribuție pentru a clarifica situația de la Revoluție trebuie declasificate, a declarat, luni, procurorul general al României, Augustin Lazăr.
Până acum, deși au existat trei dosare deschise pe acest subiect, procurorii militari nu au declasificat numeroasele documente secrete legate de cele întâmplate în decembrie 1989.
Acest lucru a fost constatat de Rodica Cosma, judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de casație și Justiție, care a confirmat în iunie redeschiderea dosarului clasat anul trecut.
Ce scria magistratul, în iunie anula cesta, referitor la superficialitatea lucrărilor din ultimul dosar Revoluția:
„Ancheta nu a identificat si audiat persoanele care exercitau comanda armatei, nu s-au stabilit in ce conditii s-a produs preluarea comenzii armatei, nu au fost identificati ofiterii in rezerva care au fost numiti la conducerea armatei, nu s-a stabilit daca s-a urmarit divizarea comenzii MApN, nu s-a stabilit in ce masura si daca a existat o preocupare pentru culegerea de informatii cu privire la situatia evenimentelor, nu au fost identificate persoanele din cadrul comandamentului militar, nu s-au stabilit atributiile persoanelor care au decis infiintarea acestui comandament, nu s-a stabilit identitatea persoanelor care furnizau informatiile celor care le transmiteau ulterior, cum se primeau, cine le verifica, nu au fost identificate persoanele care au incercat dezorganizarea conducerii militare, nu au fost valorificate informatiile rezultate din actele efectuate in cauza, nu s-a facut nici un demers pentru declasificarea documentelor cu caracter secret, nu s-a stabilit cine detinea tehnica necesara efectuarii diversiunilor, nu s-a solicitat opinia unor experti in aceasta materie, nu s-a facut o analiza privind activitatea fortelor repartizate in teritoriu si modul in care au actionat, perioada, efectivele, tehnica, comunicatiile, comanda.”
Luni, întrebat dacă va cere declasificarea unor documente despre care s-a vorbit în ordonanța de redeschidere a dosarului Revoluției, el a precizat: ”Evident, toate documentele care pot să aducă o contribuție, toate documentele care au o contribuție pentru a clarifica situația de fapt la Revoluție trebuie declasificate”.
Săptămâna trecută, procurorii Secției Parchetelor Militare au dispus, în dosarul Revoluției, extinderea urmăririi penale in rem sub aspectul infracțiunii contra umanității, a anunțat PÎCCJ.
Potrivit procurorilor, incidentele armate produse într-un număr mare de localități indică faptul că s-a acționat după un plan prestabilit, ce avea drept obiectiv preluarea puterii de către noi lideri și legitimarea acestora.
Conform anchetatorilor, cercetările urmează a fi reluate cu privire la toate faptele care au făcut obiectul dosarului nr. 11/P/2014, inclusiv cu privire la cele comise după data de 22 decembrie 1989 pe întreg teritoriul țării, potrivit dispozițiilor reținute în încheierea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauză.
Anunțul de extindere a acuzațiilor:
“Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acțiunile desfășurate și măsurile dispuse, noua conducere politică și militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împușcare, vătămarea integrității fizice și psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condițiilor de tipicitate ale infracțiunii contra umanitățiiprev. de art. 439 alin. 1 lit. a, g, i și k Cod penal cu aplic. art. 5 Cod penal.
Situaţia premisă a infracţiunii contra umanităţii referitoare la existenţa unui atac generalizat rezultă din numărul mare de localităţi în care au avut loc incidente armate cu consecinţele menţionate anterior.
Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui „război civil” în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi legitimării noilor lideri.
În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa generării unui „război” psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime“, preciza săptămâna trecută un comunicat al Parchetului General.
Cercetările urmează a fi reluate cu privire la toate faptele care au făcut obiectul dosarului nr. 11/P/2014, inclusiv cu privire la faptele comise după data de 22.12.1989 pe întreg teritoriul ţării, conform dispozițiilor reținute în încheierea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauză.
Dosarul a fost clasat anul trecut, deși CEDO explicase din 2011 că nu se prescriu crimele împotriva umanității
Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a clasat în octombrie 2015 Dosarul Revoluției, pe motiv că unele dintre fapte s-au prescris sau nu sunt prevăzute de legea penală.
Cele 709 de persoane decedate, 1.855 de persoane rănite prin împuşcare, 343 persoane – rănite în alte împrejurări sau care au suferit diferite traume – și 924 persoane reținute, sunt fie victimele represiunii ceaușiste (pentru intervalul dintre 16 și 22 decembrie 1989), fie victime ale „derutei şi reprezentării greşite”, fie ale stresului și oboselii participanților la evenimentele de atunci, spunea PICCJ.
Era ultimul dosar în lucru legat de cele întâmplate în decembrie 1989.
Clasarea, infirmată în aprilie anul acesta
În aprilie, procurorul general interimar a infirmat decizia de clasare a dosarului Revoluției, decizia din 2015, considerând clasarea din octombrie anul trecut ca fiind nelegală și netemeinică.
Motivele pentru care s-a decis redeschiderea dosarului fără să mai aștepte hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), unde se judecă contestația Asociației 21 Decembrie, care a atacat clasarea:
- Nu a existat o preocupare reală pentru aflarea adevărului despre evenimentele din decembrie 1989.
- Faptele au fost încadrate greșit.
- Nu au fost luaţi in considerare factorii externi care au contribuit la căderea regimurilor comuniste din Europa de Est
- Procurorii nu au luat în considerare toate rapoartele şi mărturiile existente.
- Nu s-a cerut raportul Comisiei senatoriale care a făcut mii de audieri şi a obţinut numeroase documente.
- Deşi SRI a întocmit un document referitor la evenimentele din decembrie 1989, acesta nu se regăseşte în dosar.
- Nu s-au efectuat activităţi necesare stabilirii condiţiilor în care s-a deschis focul în fiecare caz în parte.
- Nu s-au făcut autopsii.
- Nu au valorificat informații importante furnizate de numeroase lucrări, jurnale, cărți, monografii care se referă la acele evenimente.
- Modul în care s-a făcut ancheta nu corespunde normelor Curţii Europene a Drepturilor Omului
Ulterior, Înalta Curte de casație a infirmat și ea clasarea, cerând redeschiderea dosarului.
