Forța de muncă din România: probleme de structură

de Marin Pana | 31.10.2016 .

bugetariRomânia figurează pe ultimul loc între statele membre UE la ponderea bugetarilor în forța de muncă totală, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2015. Asta deși, suntem statul care a înregistrat și cea mai mare creștere a procentajului lucrătorilor din sectorul public pe ultimii douăzeci de ani, de la 6,1% în 1995, până la 11,6% anul trecut.

Suntem totodată și singura țară din Uniune în care principalul sector de activitate, după numărul celor implicați în el, este agricultura, cu o pondere de 26,6% în totalul celor ocupați. De data aceasta invers, deși am înregistrat cea mai abruptă scădere a acestui indicator în ultimii 20 de ani, la care consemnam un nivel de 42,4% în 1995.

Aceste date arată că am pornit pe drumul occidentalizării economiei cu grave handicapuri structurale și nu am reușit nici până în prezent să prindem din urmă nu statele din vechiul UE15, dar nici măcar fostele colege de bloc estic integrate în UE, inclusiv Bulgaria, aflată cu procente bune înaintea noastră pe partea de bugetari.

De reținut și paradoxul penalizator pentru actuala productivitate a muncii sociale pe total economie a unei productivități relative în prezent în agricultură de numai 40% față de cea din 1995. Concret, cei 42,4% din populația ocupată de atunci produceau 19,2% din valoarea adăugattă brută inclusă în PIB. Acum, cei 26,6% rămași mai vin cu doar un sfert din aportul din urmă cu două decenii, și anume 4,8%.

Practic avem o Românie puternic divizată între o industrie mai dezvoltată și mai performantă decât credem noi (nu că nu ar fi loc destul de mai bine) și un sector agricol mai aproape de secolul XIX decât de secolul XXI. Care dă în virtutea mediei rezultate din această dispunere servicii sociale slabe la toată lumea.

Probleme de personal in Administratie, Educatie, Sanatate….

Nici nu ar avea cum altfel, pentru că, mai ales în domeniile sociale, omul este principalul factor de producție iar ceea ce contează în primul rând este calitatea. Or, iată cum se prezintă datele pentru câteva țări europene, pentru a ne poziționa în contextul UE. Și pentru a nu mai asculta clisee de genul ”omul gras care stă în spinarea omului slab”:

1De observat că toate statele bine situate la acest capitol în UE au venituri bugetare cu mult mai mari decât noi ca pondere în PIB și ocupă în sectorul public mai mulți oameni decât avem noi în sectorul agricol, de care aminteam mai sus. Oameni pe care îi susținem de la buget direct sau indirect în loc să-i luăm de pe câmpul unde nu au productivitate și să-i redirecționăm, după educarea prealabilă, către domeniile bugetare (unde asistența socială ar trebui să vină predominant de la ei și nu către ei).

Nu de alta, dar suntem la ponderea angajaților la stat în populația ocupată la zece procente sub media UE, la douăzeci de procente sub ponderea atinsă de Suedia și, dacă vreți ceva mai aproape ca model, la mai puțin de jumătate din numărul bugetarilor din Franța.

Ceea ce ne salvează din perspectiva economiei în ansamblu este procentajul încă destul de ridicat al industriei în formarea valorii adăugate brute în economie, unde figurăm pe locul 5, ( atenție mare și de reținut !) devansând Polonia și Germania. De remarcat că topul zece este format din foste state socialiste dar între care se strecoară locomotiva europeană Germania și sora ei Austria.

2

*am omis din clasament Irlanda, care figura cu un neverosimil 39,2%, din cauza unei conjucturi excepționale de raportare

De ce este important acest sector economic moștenit din vremea economiei planificate: rezultatele prezentate de 26,4% din VAB în cazul nostru se obțin cu doar 20,6% din forța de muncă, ceea ce înseamnă că acest sector trage prin productivitate și bază mare valoric toată economia după el.

De-abia pe această bază se pot scoate performanțe precum 6,4% din VAB cu 2,3% din lucrători în IT și comunicații sau 3,9% din VAB cu 1,3% din forța de muncă în activități financiare și asigurări (care altminteri și-au diminuat serios ponderea în ultimii 20 de ani, deoarece în 1995, înainte de marile privatizări, reprezentau 7,4% din VAB).

Publicat la data de 31.10.2016 .

2 comentarii

  1. nelu
    31.10.2016, 5:54 pm

    Bai analistilor in 1995 Romania avea un PIB de 35.48 miliarde $ deci producea 19.2% x 35.48=6.81 miliarde $ din agricultura cu 42.4% din populatia ocupata adica aprox.7.2 milioane persoane ocupate in agricultura. In 2015 a avut un PIB de 199 miliarde $ deci a produs 4.8% x 199 = 9.5 miliarde $ in agricultura (apropo 9.5 miliarde > 6.81 miliarde) cu 4.5 milioane persoane ocupate in agricultura. Deci cum e cu productivitatea? Acum producem cu 4.5 milioane de persoane o valoare de 9.5 miliarde $ si in 1995 produceam cu 7.2 milioane persoane a valoare de 6.81 miliarde $. Cred ca ar fi bine sa va mai intoarceti pe la scoala sa invatati un pic de aritmetica, regula de 3 simpla si alte ecuatii de gradul 1 si apoi sa scrieti articole de macroeconomie.

  2. eu
    1.11.2016, 10:08 am

    Statistici nerelevante. Intr-adevar procentul angajatilor in sectorul public e mic calculat din forta de munca totala pentru ca in general procentul celor efectiv ocupati din forta de munca totala este extrem de mic in Romania. Daca faci procentul celor angajati in sectorul public raportat la totalul celor efectiv ocupati o sa vezi ca trecem imediat pe locul 1 in Europa.
    Exista minciuni, minciuni sfruntate si statistici.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Gestiunea dezastruoasă a unei creșteri economice spectaculoase: în loc de consolidare, îndatorare

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2.745 milioane euro, cu 40% mai mare...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avans rapid al inflației – o alimentează prețurile administrate

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în iulie 2017 o creştere prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, cea mai mare valoare...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Obsesia guvernului pentru Pilonul II de pensii: o comparație a comisioanelor de administrare

Acuzațiile ministrului de Finanțe Ionuț Mișa la adresa administratorilor Pilonului II de pensii, formulate la finele săptămânii trecute configurează ideea că guvernul începe să...Citeste mai departe »

Marin Pana

Reintroducerea supraaccizei la carburanţi: riscurile mari versus rezultatele bugetare incerte

La începutul anului în curs, a fost eliminate supraacciza de 7 eurocenţi pe litru inclusă în acciza totală. Simultan, nivelul TVA a scăzut cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cum s-au distribuit creșterile salariale în economia națională. Puterea de cumpărare – 1.017 euro pe lună

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna iunie 2017 a fost de 3.313 de lei cu 0,8% mai mic faţă de luna...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română