Forța de muncă din România: probleme de structură

de Marin Pana | 31.10.2016 .

bugetariRomânia figurează pe ultimul loc între statele membre UE la ponderea bugetarilor în forța de muncă totală, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2015. Asta deși, suntem statul care a înregistrat și cea mai mare creștere a procentajului lucrătorilor din sectorul public pe ultimii douăzeci de ani, de la 6,1% în 1995, până la 11,6% anul trecut.

Suntem totodată și singura țară din Uniune în care principalul sector de activitate, după numărul celor implicați în el, este agricultura, cu o pondere de 26,6% în totalul celor ocupați. De data aceasta invers, deși am înregistrat cea mai abruptă scădere a acestui indicator în ultimii 20 de ani, la care consemnam un nivel de 42,4% în 1995.

Aceste date arată că am pornit pe drumul occidentalizării economiei cu grave handicapuri structurale și nu am reușit nici până în prezent să prindem din urmă nu statele din vechiul UE15, dar nici măcar fostele colege de bloc estic integrate în UE, inclusiv Bulgaria, aflată cu procente bune înaintea noastră pe partea de bugetari.

De reținut și paradoxul penalizator pentru actuala productivitate a muncii sociale pe total economie a unei productivități relative în prezent în agricultură de numai 40% față de cea din 1995. Concret, cei 42,4% din populația ocupată de atunci produceau 19,2% din valoarea adăugattă brută inclusă în PIB. Acum, cei 26,6% rămași mai vin cu doar un sfert din aportul din urmă cu două decenii, și anume 4,8%.

Practic avem o Românie puternic divizată între o industrie mai dezvoltată și mai performantă decât credem noi (nu că nu ar fi loc destul de mai bine) și un sector agricol mai aproape de secolul XIX decât de secolul XXI. Care dă în virtutea mediei rezultate din această dispunere servicii sociale slabe la toată lumea.

Probleme de personal in Administratie, Educatie, Sanatate….

Nici nu ar avea cum altfel, pentru că, mai ales în domeniile sociale, omul este principalul factor de producție iar ceea ce contează în primul rând este calitatea. Or, iată cum se prezintă datele pentru câteva țări europene, pentru a ne poziționa în contextul UE. Și pentru a nu mai asculta clisee de genul ”omul gras care stă în spinarea omului slab”:

1De observat că toate statele bine situate la acest capitol în UE au venituri bugetare cu mult mai mari decât noi ca pondere în PIB și ocupă în sectorul public mai mulți oameni decât avem noi în sectorul agricol, de care aminteam mai sus. Oameni pe care îi susținem de la buget direct sau indirect în loc să-i luăm de pe câmpul unde nu au productivitate și să-i redirecționăm, după educarea prealabilă, către domeniile bugetare (unde asistența socială ar trebui să vină predominant de la ei și nu către ei).

Nu de alta, dar suntem la ponderea angajaților la stat în populația ocupată la zece procente sub media UE, la douăzeci de procente sub ponderea atinsă de Suedia și, dacă vreți ceva mai aproape ca model, la mai puțin de jumătate din numărul bugetarilor din Franța.

Ceea ce ne salvează din perspectiva economiei în ansamblu este procentajul încă destul de ridicat al industriei în formarea valorii adăugate brute în economie, unde figurăm pe locul 5, ( atenție mare și de reținut !) devansând Polonia și Germania. De remarcat că topul zece este format din foste state socialiste dar între care se strecoară locomotiva europeană Germania și sora ei Austria.

2

*am omis din clasament Irlanda, care figura cu un neverosimil 39,2%, din cauza unei conjucturi excepționale de raportare

De ce este important acest sector economic moștenit din vremea economiei planificate: rezultatele prezentate de 26,4% din VAB în cazul nostru se obțin cu doar 20,6% din forța de muncă, ceea ce înseamnă că acest sector trage prin productivitate și bază mare valoric toată economia după el.

De-abia pe această bază se pot scoate performanțe precum 6,4% din VAB cu 2,3% din lucrători în IT și comunicații sau 3,9% din VAB cu 1,3% din forța de muncă în activități financiare și asigurări (care altminteri și-au diminuat serios ponderea în ultimii 20 de ani, deoarece în 1995, înainte de marile privatizări, reprezentau 7,4% din VAB).

Publicat la data de 31.10.2016 .

2 comentarii

  1. nelu
    31.10.2016, 5:54 pm

    Bai analistilor in 1995 Romania avea un PIB de 35.48 miliarde $ deci producea 19.2% x 35.48=6.81 miliarde $ din agricultura cu 42.4% din populatia ocupata adica aprox.7.2 milioane persoane ocupate in agricultura. In 2015 a avut un PIB de 199 miliarde $ deci a produs 4.8% x 199 = 9.5 miliarde $ in agricultura (apropo 9.5 miliarde > 6.81 miliarde) cu 4.5 milioane persoane ocupate in agricultura. Deci cum e cu productivitatea? Acum producem cu 4.5 milioane de persoane o valoare de 9.5 miliarde $ si in 1995 produceam cu 7.2 milioane persoane a valoare de 6.81 miliarde $. Cred ca ar fi bine sa va mai intoarceti pe la scoala sa invatati un pic de aritmetica, regula de 3 simpla si alte ecuatii de gradul 1 si apoi sa scrieti articole de macroeconomie.

  2. eu
    1.11.2016, 10:08 am

    Statistici nerelevante. Intr-adevar procentul angajatilor in sectorul public e mic calculat din forta de munca totala pentru ca in general procentul celor efectiv ocupati din forta de munca totala este extrem de mic in Romania. Daca faci procentul celor angajati in sectorul public raportat la totalul celor efectiv ocupati o sa vezi ca trecem imediat pe locul 1 in Europa.
    Exista minciuni, minciuni sfruntate si statistici.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Economia României, pe locul 17 în UE. La un pas de mijlocul clasamentului, după un avans de peste 6% al PIB exprimat în euro

Economia României figurează pe locul 17 la nivelul Uniunii Europene, depășind de puțin pragul de 1% din economia UE, potrivit datelor publicate de Eurostat...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cât de prost e distribuit costul salarial în România – țara cu cea mai mare creștere a costurilor cu munca în 2016

România conduce detașat în topul creșterii costurilor cu forța de muncă la nivelul statelor UE, potrivit datelor pentru 2016 publicate de Eurostat. Cu o...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză chiar de la bază: Activele şi pasivele gospodăriilor româneşti, în context european

România ocupă ultimul loc între statele atât în ceea ce priveşte activele cât şi pasivele gospodăriilor populaţiei raportate la PIB, potrivit celor mai recente...Citeste mai departe »

Marin Pana

4 din cele 8 regiuni ale României – încadrate în baremul european de sărăcie. Bucureştiul figurează peste Madrid şi Berlin

Numărul regiunilor de dezvoltare cu care România intră în topul 20 al celor mai sărace zone din Uniunea Europeană a rămas la patru anul...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stat tot mai slab, cu obligații tot mai mari: Microexcedentul bugetar de moment explicat pe scurt

Bugetul general consolidat a încheiat primele două luni din anul 2017 cu un microexcedent de 0,05% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5333 lei
4.1453 lei
5.3604 lei

OPINII & EDITORIAL

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Macron va fi Preşedintele Franţei, dar transformarea politicii în Europa continuă

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În absenţa unei „lebede negre” în următoarele două săptămâni, candidatul pro-european de centru, Emmanuel Macron, va fi ales pe 7 mai Preşedintele...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Cele două Turcii vor intra într-o lungă perioadă conflictuală. Dar este ceva și mai grav

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Rezultatul în sine al referendumului din Turcia nu este surprinzător. Eu m-aș fi așteptat la o diferență chiar mai mare decât 51,4%...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română