Forța de muncă din România: probleme de structură

de Marin Pana | 31.10.2016 .

bugetariRomânia figurează pe ultimul loc între statele membre UE la ponderea bugetarilor în forța de muncă totală, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2015. Asta deși, suntem statul care a înregistrat și cea mai mare creștere a procentajului lucrătorilor din sectorul public pe ultimii douăzeci de ani, de la 6,1% în 1995, până la 11,6% anul trecut.

Suntem totodată și singura țară din Uniune în care principalul sector de activitate, după numărul celor implicați în el, este agricultura, cu o pondere de 26,6% în totalul celor ocupați. De data aceasta invers, deși am înregistrat cea mai abruptă scădere a acestui indicator în ultimii 20 de ani, la care consemnam un nivel de 42,4% în 1995.

Aceste date arată că am pornit pe drumul occidentalizării economiei cu grave handicapuri structurale și nu am reușit nici până în prezent să prindem din urmă nu statele din vechiul UE15, dar nici măcar fostele colege de bloc estic integrate în UE, inclusiv Bulgaria, aflată cu procente bune înaintea noastră pe partea de bugetari.

De reținut și paradoxul penalizator pentru actuala productivitate a muncii sociale pe total economie a unei productivități relative în prezent în agricultură de numai 40% față de cea din 1995. Concret, cei 42,4% din populația ocupată de atunci produceau 19,2% din valoarea adăugattă brută inclusă în PIB. Acum, cei 26,6% rămași mai vin cu doar un sfert din aportul din urmă cu două decenii, și anume 4,8%.

Practic avem o Românie puternic divizată între o industrie mai dezvoltată și mai performantă decât credem noi (nu că nu ar fi loc destul de mai bine) și un sector agricol mai aproape de secolul XIX decât de secolul XXI. Care dă în virtutea mediei rezultate din această dispunere servicii sociale slabe la toată lumea.

Probleme de personal in Administratie, Educatie, Sanatate….

Nici nu ar avea cum altfel, pentru că, mai ales în domeniile sociale, omul este principalul factor de producție iar ceea ce contează în primul rând este calitatea. Or, iată cum se prezintă datele pentru câteva țări europene, pentru a ne poziționa în contextul UE. Și pentru a nu mai asculta clisee de genul ”omul gras care stă în spinarea omului slab”:

1De observat că toate statele bine situate la acest capitol în UE au venituri bugetare cu mult mai mari decât noi ca pondere în PIB și ocupă în sectorul public mai mulți oameni decât avem noi în sectorul agricol, de care aminteam mai sus. Oameni pe care îi susținem de la buget direct sau indirect în loc să-i luăm de pe câmpul unde nu au productivitate și să-i redirecționăm, după educarea prealabilă, către domeniile bugetare (unde asistența socială ar trebui să vină predominant de la ei și nu către ei).

Nu de alta, dar suntem la ponderea angajaților la stat în populația ocupată la zece procente sub media UE, la douăzeci de procente sub ponderea atinsă de Suedia și, dacă vreți ceva mai aproape ca model, la mai puțin de jumătate din numărul bugetarilor din Franța.

Ceea ce ne salvează din perspectiva economiei în ansamblu este procentajul încă destul de ridicat al industriei în formarea valorii adăugate brute în economie, unde figurăm pe locul 5, ( atenție mare și de reținut !) devansând Polonia și Germania. De remarcat că topul zece este format din foste state socialiste dar între care se strecoară locomotiva europeană Germania și sora ei Austria.

2

*am omis din clasament Irlanda, care figura cu un neverosimil 39,2%, din cauza unei conjucturi excepționale de raportare

De ce este important acest sector economic moștenit din vremea economiei planificate: rezultatele prezentate de 26,4% din VAB în cazul nostru se obțin cu doar 20,6% din forța de muncă, ceea ce înseamnă că acest sector trage prin productivitate și bază mare valoric toată economia după el.

De-abia pe această bază se pot scoate performanțe precum 6,4% din VAB cu 2,3% din lucrători în IT și comunicații sau 3,9% din VAB cu 1,3% din forța de muncă în activități financiare și asigurări (care altminteri și-au diminuat serios ponderea în ultimii 20 de ani, deoarece în 1995, înainte de marile privatizări, reprezentau 7,4% din VAB).

Publicat la data de 31.10.2016 .

2 comentarii

  1. nelu
    31.10.2016, 5:54 pm

    Bai analistilor in 1995 Romania avea un PIB de 35.48 miliarde $ deci producea 19.2% x 35.48=6.81 miliarde $ din agricultura cu 42.4% din populatia ocupata adica aprox.7.2 milioane persoane ocupate in agricultura. In 2015 a avut un PIB de 199 miliarde $ deci a produs 4.8% x 199 = 9.5 miliarde $ in agricultura (apropo 9.5 miliarde > 6.81 miliarde) cu 4.5 milioane persoane ocupate in agricultura. Deci cum e cu productivitatea? Acum producem cu 4.5 milioane de persoane o valoare de 9.5 miliarde $ si in 1995 produceam cu 7.2 milioane persoane a valoare de 6.81 miliarde $. Cred ca ar fi bine sa va mai intoarceti pe la scoala sa invatati un pic de aritmetica, regula de 3 simpla si alte ecuatii de gradul 1 si apoi sa scrieti articole de macroeconomie.

  2. eu
    1.11.2016, 10:08 am

    Statistici nerelevante. Intr-adevar procentul angajatilor in sectorul public e mic calculat din forta de munca totala pentru ca in general procentul celor efectiv ocupati din forta de munca totala este extrem de mic in Romania. Daca faci procentul celor angajati in sectorul public raportat la totalul celor efectiv ocupati o sa vezi ca trecem imediat pe locul 1 in Europa.
    Exista minciuni, minciuni sfruntate si statistici.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Pulverizarea clasei mijlocii: Inegalitatea socială exagerată scoate România din cifrele UE. Știați că?…

România a apărut din nou la coada UE din perspectiva ratei de risc la sărăcie şi excludere socială, cu 38,8% din populaţie ( aproape...Citeste mai departe »

Marin Pana

Stabilitatea economică a României: alarmele anului 2017, așa cum se văd din indicatorii europeni

România începe să prezinte tot mai multe semnale de avertizare pentru analiza economică pe termen scurt fundamentată de Eurostat, cu valori situate semnificativ în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avansul salariului real – o listă a anomaliilor: Administrația urcă cu 44% peste Sănătate, Industria prelucrătoare coboară la sub 90% din media pe economie

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna august 2017 a fost de 3.290 de lei cu 1,2% mai mare faţă de luna...Citeste mai departe »

Marin Pana

Peste 1 miliard de euro lunar: atât a ajuns deficitul comercial prin supraturarea consumului

Pe fondul celor mai reduse exporturi din ultimele şapte luni, deficitul comercial lunar a depăşit din nou pragul de un miliard de euro în...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română