Forța de muncă din România: probleme de structură

de Marin Pana | 31.10.2016 .

bugetariRomânia figurează pe ultimul loc între statele membre UE la ponderea bugetarilor în forța de muncă totală, potrivit datelor publicate de Eurostat pentru anul 2015. Asta deși, suntem statul care a înregistrat și cea mai mare creștere a procentajului lucrătorilor din sectorul public pe ultimii douăzeci de ani, de la 6,1% în 1995, până la 11,6% anul trecut.

Suntem totodată și singura țară din Uniune în care principalul sector de activitate, după numărul celor implicați în el, este agricultura, cu o pondere de 26,6% în totalul celor ocupați. De data aceasta invers, deși am înregistrat cea mai abruptă scădere a acestui indicator în ultimii 20 de ani, la care consemnam un nivel de 42,4% în 1995.

Aceste date arată că am pornit pe drumul occidentalizării economiei cu grave handicapuri structurale și nu am reușit nici până în prezent să prindem din urmă nu statele din vechiul UE15, dar nici măcar fostele colege de bloc estic integrate în UE, inclusiv Bulgaria, aflată cu procente bune înaintea noastră pe partea de bugetari.

De reținut și paradoxul penalizator pentru actuala productivitate a muncii sociale pe total economie a unei productivități relative în prezent în agricultură de numai 40% față de cea din 1995. Concret, cei 42,4% din populația ocupată de atunci produceau 19,2% din valoarea adăugattă brută inclusă în PIB. Acum, cei 26,6% rămași mai vin cu doar un sfert din aportul din urmă cu două decenii, și anume 4,8%.

Practic avem o Românie puternic divizată între o industrie mai dezvoltată și mai performantă decât credem noi (nu că nu ar fi loc destul de mai bine) și un sector agricol mai aproape de secolul XIX decât de secolul XXI. Care dă în virtutea mediei rezultate din această dispunere servicii sociale slabe la toată lumea.

Probleme de personal in Administratie, Educatie, Sanatate….

Nici nu ar avea cum altfel, pentru că, mai ales în domeniile sociale, omul este principalul factor de producție iar ceea ce contează în primul rând este calitatea. Or, iată cum se prezintă datele pentru câteva țări europene, pentru a ne poziționa în contextul UE. Și pentru a nu mai asculta clisee de genul ”omul gras care stă în spinarea omului slab”:

1De observat că toate statele bine situate la acest capitol în UE au venituri bugetare cu mult mai mari decât noi ca pondere în PIB și ocupă în sectorul public mai mulți oameni decât avem noi în sectorul agricol, de care aminteam mai sus. Oameni pe care îi susținem de la buget direct sau indirect în loc să-i luăm de pe câmpul unde nu au productivitate și să-i redirecționăm, după educarea prealabilă, către domeniile bugetare (unde asistența socială ar trebui să vină predominant de la ei și nu către ei).

Nu de alta, dar suntem la ponderea angajaților la stat în populația ocupată la zece procente sub media UE, la douăzeci de procente sub ponderea atinsă de Suedia și, dacă vreți ceva mai aproape ca model, la mai puțin de jumătate din numărul bugetarilor din Franța.

Ceea ce ne salvează din perspectiva economiei în ansamblu este procentajul încă destul de ridicat al industriei în formarea valorii adăugate brute în economie, unde figurăm pe locul 5, ( atenție mare și de reținut !) devansând Polonia și Germania. De remarcat că topul zece este format din foste state socialiste dar între care se strecoară locomotiva europeană Germania și sora ei Austria.

2

*am omis din clasament Irlanda, care figura cu un neverosimil 39,2%, din cauza unei conjucturi excepționale de raportare

De ce este important acest sector economic moștenit din vremea economiei planificate: rezultatele prezentate de 26,4% din VAB în cazul nostru se obțin cu doar 20,6% din forța de muncă, ceea ce înseamnă că acest sector trage prin productivitate și bază mare valoric toată economia după el.

De-abia pe această bază se pot scoate performanțe precum 6,4% din VAB cu 2,3% din lucrători în IT și comunicații sau 3,9% din VAB cu 1,3% din forța de muncă în activități financiare și asigurări (care altminteri și-au diminuat serios ponderea în ultimii 20 de ani, deoarece în 1995, înainte de marile privatizări, reprezentau 7,4% din VAB).

Publicat la data de 31.10.2016 .

2 comentarii

  1. nelu
    31.10.2016, 5:54 pm

    Bai analistilor in 1995 Romania avea un PIB de 35.48 miliarde $ deci producea 19.2% x 35.48=6.81 miliarde $ din agricultura cu 42.4% din populatia ocupata adica aprox.7.2 milioane persoane ocupate in agricultura. In 2015 a avut un PIB de 199 miliarde $ deci a produs 4.8% x 199 = 9.5 miliarde $ in agricultura (apropo 9.5 miliarde > 6.81 miliarde) cu 4.5 milioane persoane ocupate in agricultura. Deci cum e cu productivitatea? Acum producem cu 4.5 milioane de persoane o valoare de 9.5 miliarde $ si in 1995 produceam cu 7.2 milioane persoane a valoare de 6.81 miliarde $. Cred ca ar fi bine sa va mai intoarceti pe la scoala sa invatati un pic de aritmetica, regula de 3 simpla si alte ecuatii de gradul 1 si apoi sa scrieti articole de macroeconomie.

  2. eu
    1.11.2016, 10:08 am

    Statistici nerelevante. Intr-adevar procentul angajatilor in sectorul public e mic calculat din forta de munca totala pentru ca in general procentul celor efectiv ocupati din forta de munca totala este extrem de mic in Romania. Daca faci procentul celor angajati in sectorul public raportat la totalul celor efectiv ocupati o sa vezi ca trecem imediat pe locul 1 in Europa.
    Exista minciuni, minciuni sfruntate si statistici.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb! Influența asupra bugetului, politicii salariale și creșterii economice reale

Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt. Excedent de cont curent după prima lună din 2017- explicaţii

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe prima lună a anului în curs din un excedent de 416 milioane euro, rezultat de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Productivitatea: atenție la scăderile constante din ultimii 4 ani, pe fondul creșterii economice

Plecând de la investiţiile făcute după aderarea la UE şi ritmul robust în care a evoluat retehnologizarea industriei cu valoare adăugată mai mare, România...Citeste mai departe »

Marin Pana

Adecvarea producției românești la creșterea veniturilor – miza dezvoltării rapide și a echilibrării schimburilor comerciale

România se specializează tot mai mult la capetele spectrului de cerere. Produse de foarte bună calitate pentru piețele externe sau subansamble încorporate la prețuri...Citeste mai departe »

Marin Pana

Festivalul creșterii prin consum de import: Deficitul comercial pe ianuarie 2017 – cu 60% mai mare faţă de aceeaşi lună din 2016

Deficitul comercial pe luna ianuarie 2017 a fost de 602,2 milioane euro, cu aproape 60% mai mari faţă de aceeaşi lună a anului anterior,...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5514 lei
4.1912 lei
5.2663 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română