Analiză

Munca se duce spre contribuţie zero la PIB –ul potenţial. Când rata de ocupare crește, dar nu converge

Rata de ocupare a populaţiei României cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani a fost anul trecut de 68,8%, potrivit datelor comunicate de… Mai mult

08.11.2018

La obiect

Document / Mai există o valiză, tot cu gogoși: cea luată de premierul Dăncilă în țările arabe

În turneul din țările arabe din zona Golfului, premierul Viorica Dăncilă a prezentat proiectele pe care Guvernul este dispus să le realizeze în Parteneriat Public-Privat,… Mai mult

08.11.2018

Analiză

Convergenţa salariilor versus convergenţa preţurilor

Nivelul de trai din România a crescut semnificativ pe fondul unei convergenţe accelerate a salariilor în raport cu media UE şi a stagnării în procesul… Mai mult

06.11.2018

Chestiunea

Numai pentru cine vrea să înțeleagă: Mecanismul guvernamental care evaporă științific creșterea economică

Textul de mai jos e doar un fragment (adică doar ipoteza și intriga, la care trebuie să reflectăm)  din articolul apărut în revista (exclusiv print)… Mai mult

06.11.2018

Cronicile

Problema gravă a împărțirii avuției în societate: Cum au ajuns românii cu cel mai mic venit median din UE

de Marin Pana , 31.10.2018

Eurostat a publicat cele mai recente date pentru statele membre UE referitoare la venitul median net pe gospodărie. România figurează pe ultimul loc pentru anul 2017, cu doar 2.742 euro, mult în urma Bulgariei (3.588 euro) şi foarte departe de media europeană (16.359 euro).

*
Dicționar:

Venitul median net al unei gospodării (median net income by household în lb. engleză) se referă la sumele dobândite de o anumită gospodărie într-o regiune dată, în care jumătate dintre aceste gospodării câştigă mai mult şi cealaltă jumătate câştigă mai puţin. Se poate utiliza în loc de venitul mediu sau de venitul median, deoarece reflectă mai bine situaţia economică din zona respectivă. Indicatorul este utilizat pentru a determina în ce măsură poate o familie să-şi permită cheltuielile cu locuirea.

*

Imaginea care apare potrivit acestui indicator este mult diferită de cea dată de nivelul PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard faţă de media UE, nivel mediu de referinţă utilizat îndeobşte pentru a descrie situaţia economică relativ a populaţiei dintr-o anumită ţară. Ceea ce se poate vedea, foarte sugestiv, dacă facem comparaţia cu Bulgaria.

Desigur, se va putea argumenta că sunt probleme de metodologie, poate că vecinii noştri de la sud de Dunăre se pricep mai bine decât noi să dea bine în statistici ( de altfel, doar ca element de culoare, compatrioata lor Mariana Kotzeva este chiar directorul general al Eurostat).

Copiii – defavorizați în fața segmentelor votante

Totuşi, chiar şi aşa, să ne uităm cu atenţie ce diferenţă neglijabilă rămâne între noi la persoanele singure şi cum se cască o prăpastie inversă faţă de nivelul de trai (teoretic rezultat din media PIB/locuitor) la persoanele cele mai vulnerabile, cele singure cu copii.

Astfel, pe fondul preocupării excesive pentru pensionarii votanţi, am „reuşit” să atingem un catastrofal procentaj de 46,8% dintre copii sub risc de sărăcie sau excludere socială, la care se adaugă poziţia nedorită de campioni la diferenţa maximă de risc de sărăcie între copii şi populaţia generală ( alături de Ungaria, cu 7 puncte procentuale, desigur, potrivit Eurostat).

(Citiți și: ”Analiză / Cum bate România statele nordice la salarizare: Paradoxul – țara cu ”cele mai puține salarii mici” are salariile cele mai mici”)

Deşi dăm tot mai bine la media PIB/locuitor (unde am depăşit deja Croaţia şi am lăsat mult în urmă Bulgaria), reuşim contraperformanţa de a ne plasa sistematic pe ultimul loc la indicatorii de sărăcie, indiferent de performanţa economică. De unde se vede că nu e suficient să faci bani, mai contează şi ce faci cu ei, cum îi împarţi, pentru ce şi pentru cine îi foloseşti.

Și ceilalți, tot din Est

Pentru referinţă şi pentru a nu ne simţi singuri în acest joc al cifrelor care arată unde se despart apele între jumătatea cea mai bogată şi jumătatea cea mai săracă în fostele state socialiste, vă prezentăm comparativ şi celelalte state din UE situate sub pragul de 10.000 euro la venitul median net pe gospodărie (VMNG), în paralel cu mult mai mediatizatul PIB/locuitor ajustat cu nivelul preţurilor din fiecare ţară.

Dacă mai recuperăm 82% îi ajungem pe unguri, cu un salt de 117% dăm peste polonezi, la +126% ne întâlnim cu croaţii pe care i-am depăşit la PIB/locuitor iar cu +162% ne-am putea alinia cu sărăcia şi inegalităţile sociale la slovacii care fac, precum noi, multe autoturisme şi au intrat în Zona Euro prin 2009.

(Citiți și: ”Două fotografii în deșertul de după emigrație – pentru ministrul Finanțelor ”)

De reţinut, nivelul de trai din regiunea București-Ilfov a fost în 2016 (pe date de PIB definitiv) de 139% din media UE, conform PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard (ajustat cu nivelul preţurilor naţionale). Astfel, zona Capitalei a devansat, în termeni comparabili, zone metropolitane europene precum Madrid (125%), Berlin (118%), Roma (110%) sau Lisabona (102%).

(Citiți și: ”A apărut: Sumarul CRONICILOR Curs de guvernare ”)

Dacă facem corelaţiile necesare pentru ca să ne iasă media naţională, se poate decela faptul că, în anumite zone restrânse, stăm mai bine chiar decât multe state occidentale, în timp ce în altele se găsesc areale foarte întinse de sărăcie lucie. Motiv pentru care, tot la Eurostat, figurăm ( surpriză ?) cu cel mai ridicat risc de sărăcie (25,3% la noi faţă de 22,9% la bulgari).

În aceste condiţii, mai are rost să ne întrebăm cum stăm cu coeziunea socială, de ce pleacă românii din ţară şi de ce, în pofida faptului că se creează per total destulă avuţie, nu prea ne modernizăm în atitudine, în organizarea societăţii şi în aşezarea pe baze durabile a unei ţări pe model european occidental ?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

Serbia tocmai termină o autostradă de 550 de km pe un traseu la fel de greu ca Valea Oltului. Fără sprijinul fondurilor europene

Adrian N Ionescu

Au mai rămas de finalizat doar 34 de kilometri din cei 554 ai autostradei A1 din Serbia, care străbate țara vecină de la un capăt… Mai mult

Stiri

Primăria Capitalei crește cu 277 mil. lei capitalul social la 5 dintre companiile sale

Consiliul General al Capitalei  are pe ordinea de zi a şedinţei din 22 noiembrie proiectele de majorare a capitalului social la patru companii municipale şi… Mai mult

Stiri

România a importat peste 6 milioane tone ţiţei, în primele 9 luni din 2018

Vladimir Ionescu

România a importat, în primele nouă luni din 2018, o cantitate de ţiţei de circa 6,138 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 9,9% mai mult… Mai mult

Stiri

Rectificare bugetară la Primăria Capitalei – suplimentare de 88 mil. lei la subvențiile de căldură

Adrian N Ionescu

Cheltuielile totale pe 2018 ale Primăriei Municipiului București vor înregistra  o creștere netă de peste 45,3 milioane de lei, dacă propunerea de rectificare bugetară va fi aprobată… Mai mult

Stiri

A murit diplomatul Mihnea Constantinescu, consilier al premierilor României și membru al Consiliului Regal

Adrian N Ionescu

Diplomatul Mihnea Constantinescu a murit sâmbătă noapte într-un spital din Nisa în vârstă de 57 de ani, potrivit News.ro. „Este o veste rea pentru corpul… Mai mult

Stiri

Peste 9.000 de deţinuţi au fost eliberaţi în 2018, pe baza recursului compensatoriu

Vladimir Ionescu

Peste 9.000 din cei aproximativ 11.000 de deţinuţi eliberaţi în primele 10 luni ale anului au ieșit din închisoare în baza Legii nr. 169/2017 privind… Mai mult

Stiri

Fitch – rating pentru România, cu avertismente

Adrian N Ionescu

Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat ratingul pentru datoriile pe termen lung în valută al României la „BBB minus”, ca și perspectiva asociată… Mai mult