Evenimentul

Desantul european la Bucuresti: Mesajele contradictorii ale unei frumoase festivități

România a marcat, joi, preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene într-o ceremonie cu fast, organizată la Ateneul Român, ocazie de care liderii europeni au profitat pentru… Mai mult

10.01.2019

La obiect

Leul anului 2019: Ritmul de depreciere depinde de credibilitatea și seriozitatea Bugetului

Estimările economiştilor celor mai mari bănci din România privind deprecierea leului în acest an variază, deocamdată, între 4,73 şi 4,77 lei / euro. Deprecierea leului… Mai mult

10.01.2019

La obiect

T3 2018 – Creştere stupefiantă a venitul mediu total pe persoană, 31% în decurs de un an

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2018 arată că veniturile românilor au depăşit nivelul de 1.700 lei lunar pe persoană. Ele s-au situat la… Mai mult

10.01.2019

La obiect

Serviciile de transport rutier international – afectate de noi reglementări europene. Consecinţe semnificative pentru deficitul extern al României

Transportatorii români vor protesta joi, 10 ianuarie 2019, în faţa Parlamentului European, împotriva unor măsuri care îngrădesc accesul firmelor româneşti pe piaţa unică de profil.… Mai mult

09.01.2019

Cronicile

Problema gravă a împărțirii avuției în societate: Cum au ajuns românii cu cel mai mic venit median din UE

de Marin Pana , 31.10.2018

Eurostat a publicat cele mai recente date pentru statele membre UE referitoare la venitul median net pe gospodărie. România figurează pe ultimul loc pentru anul 2017, cu doar 2.742 euro, mult în urma Bulgariei (3.588 euro) şi foarte departe de media europeană (16.359 euro).

*
Dicționar:

Venitul median net al unei gospodării (median net income by household în lb. engleză) se referă la sumele dobândite de o anumită gospodărie într-o regiune dată, în care jumătate dintre aceste gospodării câştigă mai mult şi cealaltă jumătate câştigă mai puţin. Se poate utiliza în loc de venitul mediu sau de venitul median, deoarece reflectă mai bine situaţia economică din zona respectivă. Indicatorul este utilizat pentru a determina în ce măsură poate o familie să-şi permită cheltuielile cu locuirea.

*

Imaginea care apare potrivit acestui indicator este mult diferită de cea dată de nivelul PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard faţă de media UE, nivel mediu de referinţă utilizat îndeobşte pentru a descrie situaţia economică relativ a populaţiei dintr-o anumită ţară. Ceea ce se poate vedea, foarte sugestiv, dacă facem comparaţia cu Bulgaria.

Desigur, se va putea argumenta că sunt probleme de metodologie, poate că vecinii noştri de la sud de Dunăre se pricep mai bine decât noi să dea bine în statistici ( de altfel, doar ca element de culoare, compatrioata lor Mariana Kotzeva este chiar directorul general al Eurostat).

Copiii – defavorizați în fața segmentelor votante

Totuşi, chiar şi aşa, să ne uităm cu atenţie ce diferenţă neglijabilă rămâne între noi la persoanele singure şi cum se cască o prăpastie inversă faţă de nivelul de trai (teoretic rezultat din media PIB/locuitor) la persoanele cele mai vulnerabile, cele singure cu copii.

Astfel, pe fondul preocupării excesive pentru pensionarii votanţi, am „reuşit” să atingem un catastrofal procentaj de 46,8% dintre copii sub risc de sărăcie sau excludere socială, la care se adaugă poziţia nedorită de campioni la diferenţa maximă de risc de sărăcie între copii şi populaţia generală ( alături de Ungaria, cu 7 puncte procentuale, desigur, potrivit Eurostat).

(Citiți și: ”Analiză / Cum bate România statele nordice la salarizare: Paradoxul – țara cu ”cele mai puține salarii mici” are salariile cele mai mici”)

Deşi dăm tot mai bine la media PIB/locuitor (unde am depăşit deja Croaţia şi am lăsat mult în urmă Bulgaria), reuşim contraperformanţa de a ne plasa sistematic pe ultimul loc la indicatorii de sărăcie, indiferent de performanţa economică. De unde se vede că nu e suficient să faci bani, mai contează şi ce faci cu ei, cum îi împarţi, pentru ce şi pentru cine îi foloseşti.

Și ceilalți, tot din Est

Pentru referinţă şi pentru a nu ne simţi singuri în acest joc al cifrelor care arată unde se despart apele între jumătatea cea mai bogată şi jumătatea cea mai săracă în fostele state socialiste, vă prezentăm comparativ şi celelalte state din UE situate sub pragul de 10.000 euro la venitul median net pe gospodărie (VMNG), în paralel cu mult mai mediatizatul PIB/locuitor ajustat cu nivelul preţurilor din fiecare ţară.

Dacă mai recuperăm 82% îi ajungem pe unguri, cu un salt de 117% dăm peste polonezi, la +126% ne întâlnim cu croaţii pe care i-am depăşit la PIB/locuitor iar cu +162% ne-am putea alinia cu sărăcia şi inegalităţile sociale la slovacii care fac, precum noi, multe autoturisme şi au intrat în Zona Euro prin 2009.

(Citiți și: ”Două fotografii în deșertul de după emigrație – pentru ministrul Finanțelor ”)

De reţinut, nivelul de trai din regiunea București-Ilfov a fost în 2016 (pe date de PIB definitiv) de 139% din media UE, conform PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard (ajustat cu nivelul preţurilor naţionale). Astfel, zona Capitalei a devansat, în termeni comparabili, zone metropolitane europene precum Madrid (125%), Berlin (118%), Roma (110%) sau Lisabona (102%).

(Citiți și: ”A apărut: Sumarul CRONICILOR Curs de guvernare ”)

Dacă facem corelaţiile necesare pentru ca să ne iasă media naţională, se poate decela faptul că, în anumite zone restrânse, stăm mai bine chiar decât multe state occidentale, în timp ce în altele se găsesc areale foarte întinse de sărăcie lucie. Motiv pentru care, tot la Eurostat, figurăm ( surpriză ?) cu cel mai ridicat risc de sărăcie (25,3% la noi faţă de 22,9% la bulgari).

În aceste condiţii, mai are rost să ne întrebăm cum stăm cu coeziunea socială, de ce pleacă românii din ţară şi de ce, în pofida faptului că se creează per total destulă avuţie, nu prea ne modernizăm în atitudine, în organizarea societăţii şi în aşezarea pe baze durabile a unei ţări pe model european occidental ?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 31.10.2018

Lăsați un comentariu


Stiri

FMI reduce estimările de creștere economică, global și pentru Zona euro

Razvan Diaconu

Fondul Monetar Internaţional avertizează, într-un nou raport privind perspectivele economiei mondiale, că intensificarea tensiunilor comerciale ar putea submina creşterea economică globală, anticipând o rată de… Mai mult

Stiri

Statul se împrumută tot mai greu: MF a atras doar un sfert din cele 400 de milioane dorite

Adrian N Ionescu

Ministerul Finanțelor (MFP) nu a reuşit să vândă obligațiuni de stat pe 5 ani decât de 110 milioane de lei din cele 400 de milioane… Mai mult

Stiri

Bursa de Valori București și bursa de energie OPCOM au lansat proiectul „Contrapartea Centrală”

Adrian N Ionescu

Bursa de Valori Bucuresti (BVB) și operatorul pieței de energie electrică și gaze naturale din România (OPCOM) au început colaborarea pentru lansarea serviciilor de contraparte… Mai mult

Stiri

G4Media: Laura Codruța Kovesi și-a depus candidatura pentru postul de procuror-șef european

Vladimir Ionescu

Laura Codruța Kovesi și-ar fi depus candidatura pentru postul de șef al Parchetului European, conform unor surse G4media. Parchetul European, care va avea sediul la… Mai mult

Stiri

Forumul judecătorilor și Asociația Procurorilor cer Guvernului să renunțe la OUG privind completurile nelegale

Vladimir Ionescu

Asociația “Forumul Judecătorilor din România”, Asociația ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și Asociația ”Inițiativa pentru Justiție” solicită Guvernului să renunțe la orice intenție de adoptare… Mai mult

Stiri

Procesul Belina poate începe – judecătorul de cameră preliminară a decis că probele au fost administrate corect

Vladimir Ionescu

Dosarul Belina a trecut de camera preliminară – judecătorul a constatat că probele din aces caz au fost administrate corect, astfel încât procesul efectiv, pe… Mai mult

Stiri

IMM-urile: ”Taxa pe lăcomie” combinată cu inflația vor produce efecte negative în mediul de afaceri

Vladimir Ionescu

Consiliul Național al Intreprinderilor Mici și Mijlocii a anuțat luni că nu susține măsurile de suprataxare conținute de Ordonanța 114 deoarece au fost adoptate fără… Mai mult