Proporția managerilor optimiști privind evoluția economiei scăzuse deja la 18% înainte de adoptarea „ordonanței lăcomiei”, potrivit ediției 2019 a Barometrului mediului de afaceri, realizat de EY România.
Barometrul de anul trecut avea cota optimiștilor la 31% și, mai mult, 47% dintre participanții la sondajul EY din acest an s-au declarat neîncrezători sau foarte neîncrezători privind evoluția economiei românești în următoarele 12 luni.
Barometrul a fost realizat de EY România după un sondaj derulat în perioada 25 octombrie – 10 decembrie 2018, în parteneriat cu Business Mark.
Prioritățile
În consecinţă, cei mulţi executivi ai companiilor din România (27%) au spus că reducerea costurilor este prima în ordinea priorităţilor, având în vedere condițiile mediului de afaceri din ultimul an.
Prudenţa este completată de măsurile de creștere a productivității (26% din răspunsuri). Achiziția de talente completează topul priorităților, „fiind semnificativ mai importantă pentru liderii de companii cu capital majoritar străin”, spune raportul EY România.
„Firmele mari (considerând numărul de angajați și cifra de afaceri) pun pe primul plan reducerea costurilor, pe când cele mai mici se axează pe creșterea productivității”, potrivit sursei citate.
Provocările
Dinainte de „ordonanța lăcomiei”, cele mai importante piedici pentru managerii și antreprenorii din România ţineau deja de politicile publice și de factori controlați de instituțiile statului, precum:
- incertitudinea fiscală (72%),
- lipsa stabilității politice (58%) și
- birocrația (53%).
Birocraţia, împreună cu starea economiei naționale, dar și nivelul de taxare reprezintă motive de îngrijorare pentru mai mulți dintre executivii români, au înregistrat o creștere de 4-7 procente comparativ cu anul anterior, potrivit Barometrului EY.
Totodată, lipsa educației antreprenoriale și accesul dificil la finanțare sunt alte obstacole cu care se confruntă mediul de afaceri românesc.
„Costul finanțării menționat ca obstacol are legătură, de fapt, mai mult cu variația acestuia: previziunile optimiste de la începutul anului 2018 nu s-au adeverit până la finalul anului, costul de finanțare în lei a crescut în 2018, ceea ce a dus la o atenție sporită asupra acestui aspect în strategia de afaceri a antreprenorilor”, arată Ioana Mihai (foto), partener asociat – asistență în tranzacții, EY România.
Totuşi, sondajul a relevat „o apropiere între resursele proprii și împrumuturile bancare ca pondere, explicat și de faptul că afacerile s-au maturizat și tot mai mulți antreprenori aleg să reinvestească”.
Pe de altă parte, deja 85% dintre companii își vedeau puse sub semnul întrebării planurile de investiții făcute în 2018
Incertitudinile fiscale și legislative din ultimul an au afectat planurile de investiții pentru 57% dintre companiile din România și „în foarte mare măsură” pentru 38% dintre respondenți, lideri de afaceri din țară.
„Trebuie să urmărim în viitoarele trimestre dacă într-adevăr va scădea nivelul investițiilor și al angajărilor forței de muncă. Vedem că antreprenorii români sunt mai îngrijorați decât liderii companiilor străine” , spune Alex Milcev (foto), liderul departamentului de asistență fiscală și juridică, EY România.
Companiile străine activează pe mai multe piețe și, de aceea, „au o reziliență mai mare la eventualele șocuri economice și pot apela la firma-mamă pentru finanțare și suport”, adaugă expertul citat.
În absența strategiei de țară
Majoritatea copleșitoare (98%) a oamenilor de afaceri resimt lipsa unei strategii de țară orientate către o creștere sustenabilă și recuperarea decalajelor structurale față de Vest.
„Economiștii susțin adoptarea de către guvern a unei strategii fiscale neutre – în caz contrar, stabilitatea macroeconomică fiind amenințată. Tensiunile create la nivel legislativ și economic fac din România o țară mai puțin atractivă pentru investiții”, spune raportul citat.
Se adaugă alte mult repetate condiții:
- lupta împotriva corupției,
- îmbunătățirea reglementărilor și a cadrului fiscal
- îmbunătățirea absorbției fondurilor Europene, ca factor de creștere a productivității
- coerența legislativă și/sau fiscală „deopotrivă cu stabilitatea de care România duce lipsă de mulți ani.
- investițiile în infrastructură.
