Principala sursă de competitivitate în viitorul mediu: Finanțarea și structura alocărilor pentru educație în UE și în România

de Marin Pana | 16.10.2014 .

În condițiile în care educația e principala cheie de creștere în viitor a competitivității, fie și prin comparație cu ”concurența” regională, alocările bugetare ignoră orice prioritate a acestui sector.

Problema nu mai e că România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în privința cheltuielilor pentru educație calculate per elev, chiar și ajustate favorabil prin intermediul nivelului mai redus al prețurilor cu forța de muncă, bunurile și serviciile achiziționate, ci  distanța la care se situează față de orice alt stat european.

Potrivit celor mai recente date ale Eurostat, un tânăr român beneficiază de doar 30% din banii alocați în medie la nivelul Uniunii.

Pentru referință, menționăm că acest indicator este de 40% în cazul Bulgariei, 68% în cazul Poloniei și 74% în cazul Cehiei. Primul loc în materie este deținut de Danemarca, cu 141%, urmată la mare distanță de Suedia și Olanda, cu câte 125%.

CLICK pentru mărire

Cheltuielile anuale pentru educația publică sau privată per elev/student au fost măsurate la paritatea puterilor de cumpărare standard (ținând cont de nivelul prețurilor din țara respectivă) și includ sumele cheltuite de autoritățile centrale, locale, instituții religioase, gospodării ale populației și firme pentru personal, bunuri de capital și întreținere curentă.

(Citiți și: ”De ce Educația ar trebui să fie cheia creșterii competitivității”)

Desigur, se poate face educație de calitate și cu bani mai puțini, dar, de la un punct încolo, economiile în materie devin contraproductive. Potrivit datelor comunicate de OECD, Finlanda a coborât din fruntea țărilor cu cele mai bune sisteme de educație. De primul loc ocupat la testele internaționale PISA ocupat în 2000, 2003 și 2006 ea a ajuns în 2013 tocmai pe locul 12, după Estonia.

Nu doar nivelul absolut al cheltuielilor pentru învățământ prezintă probleme dar și alocarea lui pe nivelurile de educație, cu un minim de 22% din media UE situat în zona critică a învățământului secundar și cu o alocare sub media națională relativă pentru învățământul primar. De unde s-ar putea trage concluzia că ”ziua bună se cunoaște de dimineață”.

Polonia ar fi și ea în situația diferită de toate celelate state europene a alocărilor minime pentru învățământul secundar (vezi tabelul de mai jos), dar măcar ea păstrează și acolo un nivel apropiat de cel al nivelului de trai măsurat prin intermediul PIB/locuitor. Și dirijează resursele limitate de care dispune tocmai la bază, mizând pe o calitatea sporită în ciclul primar (cu un respectabil 78% din media UE).

Din păcate, nu acesta este cazul României (22% alocarea relativă pentru învățământul primar este foarte departe de 54% PIB/locuitor), care nu are o viziune de perspectivă și își înrăutățește situația investiției în capitalul uman. Încă din startul procesului de învățământ suntem la și mai mare distanță de media europeană (27% al nostru nu ”rimează” cu 78% polonez) iar alocarea din ciclul terțiar rămâne mare doar prin comparație cu cea de la începutul școlii.

CLICK pentru mărire

După care, avem pretenții de la dascălii plătiți sub media pe economie și într-un mediu de învățare susținut pe final de ciclu la maxim 34% din media europeană să facă minuni cu viitoarea forță de muncă, ce ar urma să evolueze într-o economie mondială în care investiția în capitalul bazat pe cunoaștere joacă un rol central.

De remarcat în cazul marilor economii europene, alocarea în creștere continuă de la un nivel de învățământ la altul. Cu o Germanie atentă să nu se îndepărteze în primele faze de învățare de media UE și să pună accentul pe finalul studiilor. Cu o Franță mai egalitaristă în alocări și cu un ciclu secundar mai bine susținut. Și cu o Italie în pierdere relativă de viteză cu vârsta elevului, care explică în bună parte problemele economice din pensinsulă. De asemeni se poate vedea și de ce Finlanda a cedat prima poziție în domeniul educației, odată cu reducerea relativă a investiției în primele faze ale ciclului de învățământ.

(Citiți și: ”România și educația continuă: Calitatea forței de muncă se evaporă rapid”)

În contextul necesarului ridicat de investiție pentru educație, aceste economii dezvoltate mai și sustrag din România, prin posiblitățile materiale și dezvoltare profesională oferite, bruma de valori care s-a strecurat miraculos spre performanță în raport cu investițiile pe care le facem. Pe care le facem ca sistem, în marea masă a instutuțiilor de învățământ și elevilor, nu ca interes ”de vitrină” puternic localizat pe segmentul de tradiție al competițiilor școlare.

În rezumat, parafrazând o zicere mai veche, noi ne facem că investim în învățământ iar cei care termină școala se vor face că ne dau pensie peste câteva zeci de ani. Mai ales că pretențiile de a crește salariul mediu pe economie vor intra în coliziune cu nivelul de instruire și cultura generală (inclusiv financiară) deficitare ale forței de muncă.

Publicat la data de 16.10.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Tomografia sistemului de Sănătate: Aparatura medicală în România – ”decât mult și fără rost, mai bine puțin și prost”

România este statul membru UE în care se regăsesc cele mai puține și cel mai prost utilizate aparate de imagistică medicală, potrivit datelor publicate...Citeste mai departe »

Marin Pana

O analiză: Ce înseamnă, de fapt, Brexitul. Atât pentru economia UE cât și pentru britanici

Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, prescurtat Brexit, va duce la scăderea PIB-ului UE cu circa o șesime dar va mări semnificativ excedentul balanței...Citeste mai departe »

Marin Pana

Salariul mediu brut a trecut de 3000 de lei: dispunerea câștigurilor pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna noiembrie 2016 a depășit pragul psihologic de 3.000 de lei cu cinci lei, după ce...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la industrie! Și mai ușor cu redistribuirea unei creșteri prezumate – să ne uităm la Germania

Într-o perioadă în care toată atenția s-a concentrat publică s-a canalizat asupra redistribuirii beneficiilor unei creșteri economice robuste, prezumate a veni de la sine,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Premieră istorică: ponderea salariului a depășit 60% din venituri. Unde s-au dus banii economisiți la alimente

Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2016 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 1.125 lei lunar pe persoană și 2.927...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.4973 lei
4.1880 lei
5.2215 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Inaugurarea erei Trump: un discurs pentru neliniștea noastră. S-ar bate oare acest președinte pentru noi?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 20 ianuarie 2017. S-a intrat oficial în era Trump, deschisă de votul americanilor din 8 noiembrie 2016 și făcută posibilă de un...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / De capul nostru sau cu un frate mai mare ?

Radu Crăciun

Stiti, acela de la care poti acumula experienta de viata mult mai repede decat a facut-o el, evitand greselile lui. Acela care te ia...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Brexit, Frexit, Grexit, Nexit. Mai poate fi oprită dezintegrarea europeană?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Geert Wilders şi Partidul Libertăţii din Olanda (PVV), de extremă dreapta, vor câştiga alegerile generale din 15 martie a.c. (greu de crezut...Citeste mai departe »

Îndatorarea României cu încă 24-30 miliarde de euro în următorii 4 ani se joacă chiar acum

Cristian Tudorescu

Mediul economic asteapta cifrele de buget pe 2017 si estimarile de crestere economica pe care se bazeaza Guvernul. Cel mai simplu lucru este sa...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Unde ducem (sau unde o duce cine-o duce) legislația fiscală?

Gabriel Biris

Printr-o mișcare fulger, în ședința de guvern de vineri, 6 ianuarie, guvernul a aprobat o ordonanță de urgență (OUG 3/2017) de modificare a Codului...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Următoarea provocare pentru elitele României

Valentin Lazea

Primul deceniu petrecut de România în interiorul Uniunii Europene a fost un succes incontestabil, aşa cum o arată numeroase analize recente. Chiar dacă inegalitatea...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Nivelul sărăciei crește în România “proporțional” cu creșterea instrumentelor de asistență socială

Andreea Paul

Sărăcia extremă și sărăcia relativă, raportată la nivelul mediu de trai românesc, au crescut în România în pofida creșterii economice din ultimele două decenii....Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Guvernul mâinilor stângi și România lui

Cristian Grosu

Există doi nominalizați – care deseară vor deveni, împreună cu toată echipa, miniștri – care Nu au pur și simplu ce căuta în acest...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Criza Uniunii Europene și a ordinii globale: cutremurele din 2016 anunță un tsunami în 2017?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 2016 a fost deja denumit, în presa internațională, „annus horribilis” pentru Uniunea Europeană, având în epicentrul crizei mult discutatul Brexit din 23...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Reorganizarea securității militare în Europa: alternativa la confruntare

Cristian Diaconescu

La iniţiativa Germaniei, 14 state europene au susţinut o declaraţie prin care solicită acordul Comunităţii Internaţionale privind iniţierea unor discuţii preliminare cu Rusia vizând...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Războiul secolului care ne va defini viitorul

Radu Crăciun

Traim intr-o lume din ce in ce mai complexa, mai agitata, mai instabila si mai impredictibila. In ultima instanta, din ce in ce mai...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Retribuirea în sectorul public: trei anomalii și o soluție

Aurelian Dochia

Retribuirea în sectorul public este una din temele prioritare cvasi-permanente ale agendei politice iar anul 2016 este un exemplu perfect. Guvernul tehnocrat a moștenit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Păcatele strategiilor românești: Un program de guvernare pentru siguranța națională

Cristian Grosu

Cu cele 51 (și cu cea care se pregătește acum, 52) de strategii de dezvoltare a României din ultimul deceniu – toate realizate la...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Inflația (deflația) și credibilitatea băncilor centrale; de ce s-a recurs la ”relaxare cantitativă”?

Daniel Daianu

Expectatiille inflationiste au un rol major in mersul inflatiei si conduita bancilor centrale. Guvernatorul Bancii Centrale a Irlandei, Philip Lane, afirma ca nu trebuie...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Când lumea merge mult mai repede decât oamenii. De la generația Flower Power la generația Flower Power

Rândurile de mai jos nu sunt despre alegerile din SUA : ele se bizuie, însă, pe acest exemplu și țin de un fir care...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română