Principala sursă de competitivitate în viitorul mediu: Finanțarea și structura alocărilor pentru educație în UE și în România

de Marin Pana | 16.10.2014 .

În condițiile în care educația e principala cheie de creștere în viitor a competitivității, fie și prin comparație cu ”concurența” regională, alocările bugetare ignoră orice prioritate a acestui sector.

Problema nu mai e că România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în privința cheltuielilor pentru educație calculate per elev, chiar și ajustate favorabil prin intermediul nivelului mai redus al prețurilor cu forța de muncă, bunurile și serviciile achiziționate, ci  distanța la care se situează față de orice alt stat european.

Potrivit celor mai recente date ale Eurostat, un tânăr român beneficiază de doar 30% din banii alocați în medie la nivelul Uniunii.

Pentru referință, menționăm că acest indicator este de 40% în cazul Bulgariei, 68% în cazul Poloniei și 74% în cazul Cehiei. Primul loc în materie este deținut de Danemarca, cu 141%, urmată la mare distanță de Suedia și Olanda, cu câte 125%.

CLICK pentru mărire

Cheltuielile anuale pentru educația publică sau privată per elev/student au fost măsurate la paritatea puterilor de cumpărare standard (ținând cont de nivelul prețurilor din țara respectivă) și includ sumele cheltuite de autoritățile centrale, locale, instituții religioase, gospodării ale populației și firme pentru personal, bunuri de capital și întreținere curentă.

(Citiți și: ”De ce Educația ar trebui să fie cheia creșterii competitivității”)

Desigur, se poate face educație de calitate și cu bani mai puțini, dar, de la un punct încolo, economiile în materie devin contraproductive. Potrivit datelor comunicate de OECD, Finlanda a coborât din fruntea țărilor cu cele mai bune sisteme de educație. De primul loc ocupat la testele internaționale PISA ocupat în 2000, 2003 și 2006 ea a ajuns în 2013 tocmai pe locul 12, după Estonia.

Nu doar nivelul absolut al cheltuielilor pentru învățământ prezintă probleme dar și alocarea lui pe nivelurile de educație, cu un minim de 22% din media UE situat în zona critică a învățământului secundar și cu o alocare sub media națională relativă pentru învățământul primar. De unde s-ar putea trage concluzia că ”ziua bună se cunoaște de dimineață”.

Polonia ar fi și ea în situația diferită de toate celelate state europene a alocărilor minime pentru învățământul secundar (vezi tabelul de mai jos), dar măcar ea păstrează și acolo un nivel apropiat de cel al nivelului de trai măsurat prin intermediul PIB/locuitor. Și dirijează resursele limitate de care dispune tocmai la bază, mizând pe o calitatea sporită în ciclul primar (cu un respectabil 78% din media UE).

Din păcate, nu acesta este cazul României (22% alocarea relativă pentru învățământul primar este foarte departe de 54% PIB/locuitor), care nu are o viziune de perspectivă și își înrăutățește situația investiției în capitalul uman. Încă din startul procesului de învățământ suntem la și mai mare distanță de media europeană (27% al nostru nu ”rimează” cu 78% polonez) iar alocarea din ciclul terțiar rămâne mare doar prin comparație cu cea de la începutul școlii.

CLICK pentru mărire

După care, avem pretenții de la dascălii plătiți sub media pe economie și într-un mediu de învățare susținut pe final de ciclu la maxim 34% din media europeană să facă minuni cu viitoarea forță de muncă, ce ar urma să evolueze într-o economie mondială în care investiția în capitalul bazat pe cunoaștere joacă un rol central.

De remarcat în cazul marilor economii europene, alocarea în creștere continuă de la un nivel de învățământ la altul. Cu o Germanie atentă să nu se îndepărteze în primele faze de învățare de media UE și să pună accentul pe finalul studiilor. Cu o Franță mai egalitaristă în alocări și cu un ciclu secundar mai bine susținut. Și cu o Italie în pierdere relativă de viteză cu vârsta elevului, care explică în bună parte problemele economice din pensinsulă. De asemeni se poate vedea și de ce Finlanda a cedat prima poziție în domeniul educației, odată cu reducerea relativă a investiției în primele faze ale ciclului de învățământ.

(Citiți și: ”România și educația continuă: Calitatea forței de muncă se evaporă rapid”)

În contextul necesarului ridicat de investiție pentru educație, aceste economii dezvoltate mai și sustrag din România, prin posiblitățile materiale și dezvoltare profesională oferite, bruma de valori care s-a strecurat miraculos spre performanță în raport cu investițiile pe care le facem. Pe care le facem ca sistem, în marea masă a instutuțiilor de învățământ și elevilor, nu ca interes ”de vitrină” puternic localizat pe segmentul de tradiție al competițiilor școlare.

În rezumat, parafrazând o zicere mai veche, noi ne facem că investim în învățământ iar cei care termină școala se vor face că ne dau pensie peste câteva zeci de ani. Mai ales că pretențiile de a crește salariul mediu pe economie vor intra în coliziune cu nivelul de instruire și cultura generală (inclusiv financiară) deficitare ale forței de muncă.

Publicat la data de 16.10.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Atenţie la cursul de schimb! Influența asupra bugetului, politicii salariale și creșterii economice reale

Tot eşafodajul de indicatori previzionaţi de Comisia Naţională de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, se sprijină pe prezmuţia unei întăriri a cursului leului faţă...Citeste mai departe »

Marin Pana

Atenție la gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt. Excedent de cont curent după prima lună din 2017- explicaţii

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe prima lună a anului în curs din un excedent de 416 milioane euro, rezultat de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Productivitatea: atenție la scăderile constante din ultimii 4 ani, pe fondul creșterii economice

Plecând de la investiţiile făcute după aderarea la UE şi ritmul robust în care a evoluat retehnologizarea industriei cu valoare adăugată mai mare, România...Citeste mai departe »

Marin Pana

Adecvarea producției românești la creșterea veniturilor – miza dezvoltării rapide și a echilibrării schimburilor comerciale

România se specializează tot mai mult la capetele spectrului de cerere. Produse de foarte bună calitate pentru piețele externe sau subansamble încorporate la prețuri...Citeste mai departe »

Marin Pana

Festivalul creșterii prin consum de import: Deficitul comercial pe ianuarie 2017 – cu 60% mai mare faţă de aceeaşi lună din 2016

Deficitul comercial pe luna ianuarie 2017 a fost de 602,2 milioane euro, cu aproape 60% mai mari faţă de aceeaşi lună a anului anterior,...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5514 lei
4.1912 lei
5.2663 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Andreea Paul / România și talentele: cum le atrage, cum le păstrează

Andreea Paul

A apărut recent Raportul global al competitivităţii talentelor, unde România se află pe locul 55 în lume și pe locul 32 în Europa, din 118...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Marin Pana

Ai murit? N-ai terminat. Pentru noi rămân peripețiile înmormântării și lichidării conturilor

Deşi obişnuit la job cu problemele macro, inevitabil apar în viaţă momente micro. Cum ar fi un deces. Prilej cu care organizarea românească apare...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română