Principala sursă de competitivitate în viitorul mediu: Finanțarea și structura alocărilor pentru educație în UE și în România

De Marin Pana | 16.10.2014 .

În condițiile în care educația e principala cheie de creștere în viitor a competitivității, fie și prin comparație cu ”concurența” regională, alocările bugetare ignoră orice prioritate a acestui sector.

Problema nu mai e că România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în privința cheltuielilor pentru educație calculate per elev, chiar și ajustate favorabil prin intermediul nivelului mai redus al prețurilor cu forța de muncă, bunurile și serviciile achiziționate, ci  distanța la care se situează față de orice alt stat european.

Potrivit celor mai recente date ale Eurostat, un tânăr român beneficiază de doar 30% din banii alocați în medie la nivelul Uniunii.

Pentru referință, menționăm că acest indicator este de 40% în cazul Bulgariei, 68% în cazul Poloniei și 74% în cazul Cehiei. Primul loc în materie este deținut de Danemarca, cu 141%, urmată la mare distanță de Suedia și Olanda, cu câte 125%.

CLICK pentru mărire

Cheltuielile anuale pentru educația publică sau privată per elev/student au fost măsurate la paritatea puterilor de cumpărare standard (ținând cont de nivelul prețurilor din țara respectivă) și includ sumele cheltuite de autoritățile centrale, locale, instituții religioase, gospodării ale populației și firme pentru personal, bunuri de capital și întreținere curentă.

(Citiți și: ”De ce Educația ar trebui să fie cheia creșterii competitivității”)

Desigur, se poate face educație de calitate și cu bani mai puțini, dar, de la un punct încolo, economiile în materie devin contraproductive. Potrivit datelor comunicate de OECD, Finlanda a coborât din fruntea țărilor cu cele mai bune sisteme de educație. De primul loc ocupat la testele internaționale PISA ocupat în 2000, 2003 și 2006 ea a ajuns în 2013 tocmai pe locul 12, după Estonia.

Nu doar nivelul absolut al cheltuielilor pentru învățământ prezintă probleme dar și alocarea lui pe nivelurile de educație, cu un minim de 22% din media UE situat în zona critică a învățământului secundar și cu o alocare sub media națională relativă pentru învățământul primar. De unde s-ar putea trage concluzia că ”ziua bună se cunoaște de dimineață”.

Polonia ar fi și ea în situația diferită de toate celelate state europene a alocărilor minime pentru învățământul secundar (vezi tabelul de mai jos), dar măcar ea păstrează și acolo un nivel apropiat de cel al nivelului de trai măsurat prin intermediul PIB/locuitor. Și dirijează resursele limitate de care dispune tocmai la bază, mizând pe o calitatea sporită în ciclul primar (cu un respectabil 78% din media UE).

Din păcate, nu acesta este cazul României (22% alocarea relativă pentru învățământul primar este foarte departe de 54% PIB/locuitor), care nu are o viziune de perspectivă și își înrăutățește situația investiției în capitalul uman. Încă din startul procesului de învățământ suntem la și mai mare distanță de media europeană (27% al nostru nu ”rimează” cu 78% polonez) iar alocarea din ciclul terțiar rămâne mare doar prin comparație cu cea de la începutul școlii.

CLICK pentru mărire

După care, avem pretenții de la dascălii plătiți sub media pe economie și într-un mediu de învățare susținut pe final de ciclu la maxim 34% din media europeană să facă minuni cu viitoarea forță de muncă, ce ar urma să evolueze într-o economie mondială în care investiția în capitalul bazat pe cunoaștere joacă un rol central.

De remarcat în cazul marilor economii europene, alocarea în creștere continuă de la un nivel de învățământ la altul. Cu o Germanie atentă să nu se îndepărteze în primele faze de învățare de media UE și să pună accentul pe finalul studiilor. Cu o Franță mai egalitaristă în alocări și cu un ciclu secundar mai bine susținut. Și cu o Italie în pierdere relativă de viteză cu vârsta elevului, care explică în bună parte problemele economice din pensinsulă. De asemeni se poate vedea și de ce Finlanda a cedat prima poziție în domeniul educației, odată cu reducerea relativă a investiției în primele faze ale ciclului de învățământ.

(Citiți și: ”România și educația continuă: Calitatea forței de muncă se evaporă rapid”)

În contextul necesarului ridicat de investiție pentru educație, aceste economii dezvoltate mai și sustrag din România, prin posiblitățile materiale și dezvoltare profesională oferite, bruma de valori care s-a strecurat miraculos spre performanță în raport cu investițiile pe care le facem. Pe care le facem ca sistem, în marea masă a instutuțiilor de învățământ și elevilor, nu ca interes ”de vitrină” puternic localizat pe segmentul de tradiție al competițiilor școlare.

În rezumat, parafrazând o zicere mai veche, noi ne facem că investim în învățământ iar cei care termină școala se vor face că ne dau pensie peste câteva zeci de ani. Mai ales că pretențiile de a crește salariul mediu pe economie vor intra în coliziune cu nivelul de instruire și cultura generală (inclusiv financiară) deficitare ale forței de muncă.

Publicat la data de 16.10.2014 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Punctul de plecare al strategiei de țară: Forța de muncă. O comparație a angajărilor cu structura europeană

muncitor Strategia de țară se va axa inevitabil pe politici duse de stat asupra celor trei factori care intervin în procesele economice: munca, resursele naturale...Citeste mai departe »

Marin Pana

Paradoxul costului cu forța de muncă în România

forta-de-munca Datele Eurostat ne arată că suntem lideri în Uniunea Europeană la creșterea costului orar cu forța de muncă din 2004 încoace, dar figurăm la...Citeste mai departe »

Marin Pana

Calculul ignorat de autorități: De ce nu ajung contribuțiile bazate pe salariu pentru banii de pensii. Situația pe regiuni

fluturas-salariu-pensie Diferența dintre salariul mediu taxat pentru plata asigurărilor sociale, publicat de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), și câștigul salarial mediu anunțat lunar de...Citeste mai departe »

Marin Pana

Paradox – Nivelul de trai din regiunile predominant urbane ale României, peste media UE. Explicația

Digital Camera O analiză făcută de Eurostat pe baza datelor definitive ale valorilor PIB din ultimii ani oferă o surpriză de proporții pentru noi. România figurează...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creșterea PIB pe S1: cu cât mai mare cantitatea, cu atât mai slabă calitatea. Consumul a explodat, exporturile au scăzut

structura crestere economie După analizarea datelor semnal, Institutul Național de Statistică a confirmat, marți, creșterea economică de 5% pe primul semestru din acest an față de aceeași...Citeste mai departe »
varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Cucuveaua din turla școlii

Pentru experții care, ca ”proștii”, își fac în aceste săptămâni strategii cu Educația în mijlocul dezvoltării viitoare pe toate planurile a României – scriu...Citeste mai departe »

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Valentin Naumescu / Eşecul UE de la Bratislava, frustrările lui Renzi şi calea aleasă de România

Puncte cheie: Summitul informal de la Bratislava, anunţat cu surle şi trâmbiţe ca „marele moment al relansării Proiectului European după Brexit”, a fost în...Citeste mai departe »

Comentarii

Varujan Pambuccian / O privire în economia iminentă: De ce este nevoie să schimbăm urgent sistemul educațional

varujan-pambuccian1

Varujan Pambuccian

În ultimii ani lumea a intrat într-o epocă nouă, la sfârșitul căreia societatea umană va fi radical diferită de ce este ea azi. Numită...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cucuveaua din turla școlii

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Pentru experții care, ca ”proștii”, își fac în aceste săptămâni strategii cu Educația în mijlocul dezvoltării viitoare pe toate planurile a României – scriu...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Eşecul UE de la Bratislava, frustrările lui Renzi şi calea aleasă de România

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Summitul informal de la Bratislava, anunţat cu surle şi trâmbiţe ca „marele moment al relansării Proiectului European după Brexit”, a fost în...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Europa de Est – Țapul ispășitor al UE?

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Va marturisesc ca, avand in vedere experientele avute, nu sunt un mare fan al evenimentelor nepublice in care sunt prezenti vorbitori de anvergura, foarte...Citeste mai departe »

Claudiu Degeratu / Cui îi este frică de Armata europeană?

claudiu-degeratu

Claudiu Degeratu

În ziua de 17 noiembrie 2015 Franţa a invocat articolul 42.7 din Tratatul de la Lisabona ca urmare a atacurilor teroriste din Paris. A...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Apărarea europeană comună sau NATO? Ce va susține România?

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ideea apărării comune europene nu este nouă. Este, de fapt, la fel de veche ca însuși Proiectul European postbelic. În 1950, Planul...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un moment care nu trebuia ratat: De ce nu poate România cumpăra documente din Panama

cristian-grosu-11

Cristian Grosu

Proiectul de OUG privind modificări în Codul Fiscal – care face atâta vâlvă de 2 zile – e unul ratat. Secretarul de stat Gabriel...Citeste mai departe »

Pâinea, circul și indicatorii din ultimii patru ani

mp21

Marin Pana

Inflația medie anuală înregistrată în perioada 2012 – 2015 a fost de 1,93% potrivit metodologiei naționale concretizate în indicele prețurilor de consum IPC și...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Lămuriri necesare privind Strategia ”România competitivă”

valentin-lazea-

Valentin Lazea

Atunci când Prim-Ministrul Guvernului, domnul Dacian Cioloş, a solicitat Guvernatorului BNR, domnul Mugur Isărescu, să-l ajute cu specialiști în redactarea unui proiect de strategie...Citeste mai departe »

Două neadevăruri statistice care au contribuit la ieșirea Marii Britanii din UE

mp21

Marin Pana

Referendumul privind ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost influențat de o serie de statistici care conduc spre concluziii potențial eronate. Unul dintre...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Supravietuirea Europei – Solutia unica despre care nu vorbeste nimeni

radu-craciun-bcr1

Radu Crăciun

Brexit-ul a fost atat de mult analizat in ultimele zile incat interesul public pentru acest subiect este pe punctul sa se epuizeze. Cu toate...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Uniunea Europeană 2.0, refondată sub patronajul Germaniei. Opţiuni grele la orizont pentru naţiunile Europei

valentin-naumescu1111

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Cu mult înainte de Brexitul din 23 iunie, Uniunea Europeană dădea semne obiective de uzură politică, economică, socială şi culturală, dincolo de...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Europa post-Brexit: o bătălie care merită purtată

valentin-lazea-

Valentin Lazea

(Un text – un adevărat manifest – care ar trebui bătut în cuie pe ușa oricărui european. Dacă ar fi fost până acum, poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problemele congenitale ale UE și lecția din care nu va învăța nimeni nimic. Regândirea Europei

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

O Europă disfuncțională pentru că se bazează pe slăbiciunile popoarelor, și nu pe ce au ele mai bun * Ieșirea UK din UE poate...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Capitalul autohton și ajutorul statului autohton: O problemă și câteva soluții

Cristian-Grosu-11

Cristian Grosu

Textul analiză de mai jos, privind problema capitalului autohton, îndrăznește să spere din 3 motive : 1-, Spre deosebire de toți predecesorii săi –...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu-

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Justiția mea și justiția celorlalți

Dumnezeu să-l odihnească pe Gil. Cu vocea aia a lui minunată cu tot. ”Cristi, nu mă pot băga oficial, mă termină ăștia. Dar vreau...Citeste mai departe »

New title

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română